247 matches
-
pasei decisive către adversar. Poți prețui un tricou violet, dar nu și pe purtătorii săi. Ții la o haină, la o culoare, ești ca la o prezentare de modă, unde paietele sînt cărate pe podium de fete cocoșate, duhnind a mujdei și avînd pămînt între degetele de la picioare. Timișoara n-are echipă. Foarfeca lui Mansour e doar un elixir din ierburi de savană turnat peste drojdia de Bragadiru din care s-a întrupat această Poli de mileniul al treilea, cu sufix
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Similar: cuc, daraban Conducte penale = macaroane. Similar: misugei Coroi = frică. Similar: morcovi Dinte = ciudă. Similar: oftică, parapon, cui, boală, pizmă Drojdie de bere = spermă. Similar: sămînță, clei, zmac, măduvă, lapți, clăbuci, spuză, lipici, peltea, mehlem, scrobeală, brînză, albuș, muci, zeamă, mujdei, frișcă, polen, lăptișor de matcă, rod, zaț, lapte bătut Elefant = bogat. Similar: boier, bogasin, putred, cu osînză, gros la ceafă Exhiva = biletul ce se transmite neoficial de la un deținut la altul Fitile = a denigra. Similar: cotite, strîmbe, șopîrle, ștăngi, a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
remediat așa zisa avarie la instalația electrică, propunându-mi ca pe viitor să fiu mai prevăzător și mult mai prudent. Am hotărât pe loc să-mi schimb tactica și strategia în altercațiile mele cu strigoii rebeli. Pregătii o găleată cu mujdei de usturoi, sare și tămâie din belșug. Noaptea au apărut din nou zbierând și chicotind sinistru distrugând totul în cale. Pisicile miorlăiau înfricoșate, câinii lătrau disperați și desorientați. Am aprins tămâia care scotea fuioare groase de fum aromat care se
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Noaptea au apărut din nou zbierând și chicotind sinistru distrugând totul în cale. Pisicile miorlăiau înfricoșate, câinii lătrau disperați și desorientați. Am aprins tămâia care scotea fuioare groase de fum aromat care se adunau în nori compacți. Din găleata cu mujdei am început să-i stropesc din belșug făcând semnul crucii. Soția și copii îi bombarda cu sare. Au început să fugă, de rupeau pământul. Continuând același ritual al tămâii, mujdeiului și sării, i-am urmărit până în fundul grădinii, când am
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
aromat care se adunau în nori compacți. Din găleata cu mujdei am început să-i stropesc din belșug făcând semnul crucii. Soția și copii îi bombarda cu sare. Au început să fugă, de rupeau pământul. Continuând același ritual al tămâii, mujdeiului și sării, i-am urmărit până în fundul grădinii, când am prins un strigoi, strângându-l ca în clește. Acesta urla ca din gură de șarpe. -Cine sunteți voi pocitanie?De unde veniți? -Lasă-mă că-ți spun. Aici pe malul, Dunării este
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
a animalelor și păsărilor de pe lângă casă. Se consuma numai tradiționala mămăligă. Când eram copil am avut ocazia să cunosc o familie de țărani bătrâni din Vatra care se pregăteau de masă. Bărbatul mesteca de zor mămăliga, iar femeia pisa niște mujdei de usturoi într-o scafă de lemn în care a adăugat puțină apă și un pic de ulei și s-au așezat la masă la care m-au invitat și pe mine. Erau bătrâni de peste 80 de ani. Am rămas
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ureche iar la celălalt i se dădea foc, căldura trăgea răutatea afară din ureche; - guturaiul se alunga cu fire de păr din coada pisicii, aprinse, fumul trăgându-se pe nas; - febra se vindeca prin frecții cu apă rece și cu mujdei de usturoi pe tot corpul după care era învelit cu 9 obiecte de îmbrăcăminte, se frecau bine tălpile de la picioare peste care se trăgeau ciorapi de lână; - pelagra se vindeca cu zeamă de vâzdoage și ochișele care se bea, iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
părlesc. La fel, stomacul porcului se spală foarte bine și se lasă în apă rece cu un pic de oțet. Se coase pe jumătate stomacul porcului, prin jumătatea necusută se pune amestecul de măruntaie, condimentat după gust și amestecat cu mujdeiul, se adaugă și apă cât să fie toate ingrediente în lichid și se coase definitiv. Se pune toba la fiert în apă cu 2-3 foi de dafin și piper boabe. După ce a fiert, se scoate și se așază între două
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
preferatele bucureștenilor, iar la Leul și cârnatul, de pe 11 Iunie, unde mai era și grădina Luzana, puteai mânca zece mititei cu un leu și cu încă unul puteai bea un șpriț, dar speciali- tatea casei rămânea puiul la ceaun cu mujdei și mămăliguță aburindă. Seara se mergea în baruri, așa cum erau numite fostele cabarete, unde mai puteai lua ceva preparate reci, dacă n-apuca- seși să mănânci, dar cele mai importante erau băuturile scumpe, whisky-urile, coniacurile și cocteilurile în special, iar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Și așa, primele „E“-uri, chiar dacă pe atunci Încă necodificate, și-au făcut apariția Încă din preistorie: Usturoiul e mai mult un condiment prin iuțeala lui, decât aliment prin glucidele și chiar lecitina conținută - à propos: lecitina face ca un mujdei să poată fi „lungit“ indefinit cu ulei, precum maioneza - și țin minte din armată că În rația mea erau și ceva grame de usturoi... câte anume e secret militar... Apoi, În antichitate, condimentul se Îndepărtează de ideea de aliment, fiind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași concluzie au ajuns etnologii care s-au ocupat la sfârșitul secolului al XIX-lea de bucătăria țăranului român : „Ceapa se pune mai În toate bucatele, să le dea gust. Ea se mănâncă și sadea [...]. În multe mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id="(727, pp. 71 și 76)"/>. Pe la mijlocul aceluiași secol, călătorind prin Valahia, germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de varză sau frunză de vită de vie. Nu putem vorbi de bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi cu sare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
o crustă aurie. Mod de preparare a mămăliguței: Se fierbe apă cu o linguriță de sare, apoi se toarnă făină și se amestecă bine până la omogenizare. Pe un platou se așează peștele porționat cu câte o porție de mămăliguța și mujdei de usturoi. Ingrediente pentru 10 porții: 500 g cas proaspăt 100 g gris 100 g mărar 4 ouă 2 g piper 50 g făină albă 100 g brânză telemea 500 g smântână 1 Kg ștevie 10 g sare Mod de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
presară cu sare și se înfing în țepușa. Țepușa se învârte deasupra focului, în timpul frigerii, puii se ung cu unt. După frigere puii se lasă să se odihnească într-un vas acoperit pe marginea grătarului. Puii fripți se srvesc cu mujdei de usturoi și mămăliguța. Ingrediente pentru 10 porții: 10 ouă 150 g ciuperci conservate 60 g unt 100 g smântână 100 g lămâie 2 g piper măcinat 20 g sare 100 g salată verde 20 g pătrunjel verde Mod de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne și cu câteva sticle de Pisco sau whisky, primite cadou de șoferul meu pentru câteva râme "miraculoase". La înapoierea din expediție, toată suflarea din ambasadă trecea la curățat, prăjit, învârtit mămăliga sau mujdeiul. Era o masă pe cinste și ce nu se consuma pe loc se punea, la dispoziția tuturor, în lada frigorifică. Vara, din când în când mai trăgeam câte o fugă la Ocean. Nu era departe, doar 120 de kilometri. Șoseaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
masă aproape zilnic, era normal acest lucru, doar eram pe malul Dunării, și mesele erau foarte bogate, ne aducea bucătăreasa câte un platou enorm de pește prăjit, crap, șalău, sau ce se mai prinsese în cursul zilei în plasele pescarilor. Mujdeiul de usturoi stropea din belșug carnea de pește, iar apoi, fiecare după preferințe, beam vin sau bere. Nea Oblete ne lua seara prin oraș, prin Moldova Nouă, și mergeam la câte un club de noapte, unde asistam la un spectacol
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
a spus frumos. Uite așa, de-o pildă: „La masă Creangă nu mânca mai mult decât o oală de găluște făcute cu pasat de mei și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea cu o cofiță de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
aci citire câtorva specialități, cum li se spune, pre cum tuslamaua, căreia nu știu de ce i-o fi zicând „regală“, din muche de burtă, din mură și călcâi de vacă, temperată În excesiva ei suculență cu lămâie stoarsă deasupra, cu mujdei de usturoi, cu ceva piper și ardei iute, formulă supe rioară tuslamalei tripes à la mode de Caën, așa cum se servește, cu o sticlă de cidru alături, la Pharamond, În hainele Pari sului, rue de la Grande Truanderie, printre uli cioarele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai din Oltenița, sau racii uriași de la Rottenbächer, din Brașov, sau cei mărunți, pentru pilaf sau cu mujdei, din arhondăria de la Căldărușani. Nu am ales, și vă rog și pe dumneavoastră să nu alegeți, peștele după criteriul fals că cel mai de soi pește este cel mai fără oase. Un cuvânt despre vinațuri, pe care le-am ales
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la popasuri și Întâlniri cu oamenii pline de Învățăminte, prin sate și cârciumi calice, cu covrigei pă tați de muște În fereastră și cu vin oțețit; sau prin târguri cu hanuri pricopsite, unde te așteaptă pe masă puii fripți cu mujdei de usturoi și mămăliguță, udați cu vin profir „de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne zeul cel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajutor și o înțelegeam, că-i necăjită. Spărgeam măcar nucile și mai cumpăram ce-i trebuia, de la Iftemie Bordei. Mama cu cele două femei, luau carnea sortată de măcelar și o puneau la foc (pentru chiște). Pregătea în paralel friptura, mujdeiul și mămăliga pentru pomana porcului. Curățau ceapa, usturoiul și răspundeau la solicitările măcelarului, care era cel mai "șef" în ziua aceea. Tata venea cu sticla cu țuică și se mai încălzeau, mai spuneau câte o glumă, câte un banc și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sacul și-am mâncat mere dulci pe săturatele. (În livada noastră nu aveam meri văratici, deși era foarte mare). Ne-am mai jucat prin livadă cu verișoarele noastre și-apoi mătușa Saveta ne-a poftit la pui cu smântână, cu mujdei și mămăliguță caldă. De-abia către seară, uncheșul a înhămat din nou caii și ne-a adus acasă, la Costișa. Mi-aduc aminte că, la trecerea peste Suceava, unul din cai s-a oprit la mijlocul apei și speriat, nu mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se sărbătorește la 30 noiembrie, la sfârșit de toamnă. Asemenea multor fete din sat, credeam că în noaptea Sf. Andrei vin strigoii. Mama ungea cu usturoi geamurile și ușile de la grajd și de la bucătăria de vară. Mie îmi dădea cu mujdei gros pe la nas. În felul acesta se alungau duhurile rele e casă, de noi și de animale. Dacă la unele case, fetele lăsau melițele afară, strigoi când veneau se băteau cu ele, lăsând urme. Pentru s-și cunoaște ursitul, fetele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se vindeau, caș de oaie proaspăt sau frământat, brânză de vaci și smântână, lapte dulce și acru. La sectorul păsări găseai găini, rațe, curci și pui, numai buni de tăiat din aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi sănătos la care se adăuga un pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
precauțiunile luate, peștii se împuțeau destul de repede. Oricum nu aveau unde să-i pregătească. Tatăl tot zicea că o să-i ducă la bucătăria restaurantului, să le dea ălora ceva și să-i roage să-i facă așa cum știa el, cu mujdei de usturoi, dar acest lucru nu se întîmpla niciodată. În schimb, erau tot timpul discuții cu privire la natura peștilor. Problema era că asemănători cu guvizii sînt și cîinii de mare, dar aceștia urzică rău cu coada și nu sînt buni de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]