377 matches
-
astăzi de la Roman (și ceva mai înainte de la Udești) și am găsit pe masa mea de lucru revista Ateneu, iunie 1983, binevenită din două motive: confirmarea prieteniei pe care mi-o arăți și apariția primei părți a articolului meu. Îți mulțămesc din inimă pentru această bucurie, dar între timp noi ne-am abonat la Ateneu pe adresa noastră din Roman și am primit deja acolo acest număr, prin urmare nu mai este nevoie să te ostenești în viitor cu trimiterea. Tot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pentru apariția frumoasă din Ateneu și te rog mai trimite-mi o dată gologanii că acum sînt aici și pot să-i primesc. Mai precis, pentru bucățica aceea de „Temă” au fost returnați din lipsă de andrisant. Acum andrisantul este aici. Mulțămesc. După această rugăminte mai am una. Sora mea, Steluța TurcuVornicu, vrea să încerce un examen la Institutul unde cu onoare vă țineți lecțiile. Fiind destul de nedeprinsă cu lumea, i-am sugerat să întrebe de tine cînd, la înscriere, nu va
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu le poate tăgădui, căci se află înscrise în textele tratatelor, prietenii Rusiei conchid că: Rusia și-a vărsat de repetate ori sângele, și-a cheltuit comorile pentru binele nostru și acel al celorlalți creștini drept-credincioși supuși barbarului jug turcesc; mulțămit atât acestor jertfe, cât și dibăciei diplomației rusești, împărăția drept-credincioasă a putut să obțină pentru Țările Române: 1.stăvilirea siluirilor și a jafurilor turcești, asigurând astfel locuitorilor o mai mare închezeșluire a vieții, a cinstei și a averii lor; 2
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Fraivalt Gavril Sârbu D-nul Magheru Mariuca, orfana D-na F. Sarandi Jupâneasa Lucsandra * * * Subprefectul Dl. Protto Un țĕrran Dl. Mihăilescu Martin, păduraru Dl. Deleanu Țĕrani, țĕrance și soldați. Scena se petrece la moșia Haramului. Beneficientul se crede dator a mulțămi domnilor și doamnelor artiste pentru concursul grațios ce au dat la această reprezentațiune. Asemenea mulțămește d-nei F. Sarandi că a primit să joace din complesență rolulu Mariuchei. Preciurile: Benórele și loja I, 24 lei nuoi; loja II, 12 lei; stal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dl. Protto Un țĕrran Dl. Mihăilescu Martin, păduraru Dl. Deleanu Țĕrani, țĕrance și soldați. Scena se petrece la moșia Haramului. Beneficientul se crede dator a mulțămi domnilor și doamnelor artiste pentru concursul grațios ce au dat la această reprezentațiune. Asemenea mulțămește d-nei F. Sarandi că a primit să joace din complesență rolulu Mariuchei. Preciurile: Benórele și loja I, 24 lei nuoi; loja II, 12 lei; stal I, 4 lei; stal II, 3 lei; stal III, 2 lei; galeria 1 leu nuoi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
treabă. Cînd fusta ți se dezleagă de la sine e semn că te dorește cineva. Gard Să nu rupi lemne din gard, că te mănîncă cînii prin sat. Găină Găina, ori de cîte ori bea apă, ridică capul în sus și mulțămește lui Dumnezeu. Cine fură găina altuia îi numără fulgii pe cealaltă lume. Cine fură găini pe ceea lume e pus să le numere penele; dar cînd crede că se apropie de numă rat, vîntul vine și suflă penele - și pierde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și abia acum ai ieșit din el.“ De acest răspuns sufletul este mai mult mîhnit. Cînd cineva moare, mai multe suflete se strîng împrejurul lui de-l privesc, și cei ce se duc de aprind cîte-o lumînare mortului, acele suflete mulțămesc acelei persoane. Omul dacă moare, sufletul lui umblă timp de șase săptămîni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormînt, își adună tot ce i s-a dat pînă atunci de pomană, se suie pe cruce, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînile, fiindcă-i coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge cînd mulgi vaca, să știi că a trecut vreo rîndunică pe sub vacă; atunci să mulgi vaca printr-o pietricică găurită, ca să-i treacă. Cînd ți se dă lapte, nu mulțămi, căci se bolnăvește vaca. Ca vaca să nu fie mușcată de șerpe, să o speli cu piele de arici. Cînd o vacă se pierde de la pășune, ca să n-o mănînce lupii, să se puie pe vatră trei cărbuni aprinși, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui Alger. 302 ANISESCU, Ilie365 1 Fălticeni, 23.12.’88 „Sorcova” și „Plugușorul” de Anul Nou - 1989 - să vă aducă, la toată familia, daruri bogate: sănătate, bucurii, tihnă sufletească și bogate împliniri. La mulți ani! Familia Pr. Ilie Anisescu P.S. Mulțămim din inimă pentru darurile trimise 366, care ne sunt scumpe, mai mult ca pentru mulți aurul. Alese prețuiri, P.A.I. (Pr. Anisescu Ilie, n.n.) 2 Fălticeni, 13.7.’89 Iubite și Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Răspund cu datele solicitate cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dimitriu, Întăi îți mulțumesc pentru informațiunile în legătură cu mormântul pictorului Șoldănescu, așa că mi-am liniștit îngrijorarea și mă bucur că este în atenția Dv. Dacă crucea este puțin plecată, se poate ușor îndrepta cu o cumpănă dintr-o bârnă din lemn. Mulțămesc deasemeni pentru fotografie, însă nu era necesară pentru cele afirmate, pentru că am toată încrederea în cuvântul matale. Cunosc și eu puțin la oameni, așa că îmi dau seama când s-o fac pe Toma necredinciosul și să procedez în consecință. Păstrează
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ne iluminează cu privire la situația Bibliotecii Naționale Române. Personalitate tranșantă, dl Theodorescu ne spune, de la bun început, că toți cei care avem alt punct de vedere decât Domnia sa în această chestiune suntem fie de „rea credință”, fie de o „prostie crasă”. Mulțămim, boierule! Ingenuitatea dlui ministru invită la sinceritate totală. Că sediul actual al BNR este impropriu, poate fi adevărat, dar să pretinzi că asta ar fi cauza pentru care s-a hotărât surghiunirea instituției respective la Popești-Leordeni constituie o minciună. Apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
la Dumnezeu să-mi țină zilele s-ajung s-o văd sfințită... Fiecare, cu altarul său neterminat, șoptește cu tristețe Ștefan:... De-o fi să-mi mai frec șezutul pe Scaunul Sucevei, o să-ți trimit cioplitori să-ți termine altarul. Mulțămesc Măriei tale... dar... dar unde-ar mai fi jertfa mea care trebuie să vină prin strădanie, prin suferință? Când ai intrat, mă rugam taman pentru sănătatea Măriei tale... pentru moldoveni mă rugam... Șovăie câteva clipe, apoi mărturisește vinovat: Și pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îngroape morții! Boierii atâta așteptau; se dezlănțuie: Strălucită izbândă!! Strălucită-strălucită, mormăie Ștefan. M-or blăstăma moldovencele de atâta "strălucire", oftează adânc mângâind fruntea calului ce nechează a mulțumire. "Pentru Ștefan!! Pentru Moldova!!" răcnesc vitejii încrucișând spadele într-un mănunchi. Vă mulțămesc vitejilor! Ați luptat bine! O sabie împotriva a trei iatagane... Ne-am descurcat binișor. Sunteți vrednici de laudă! De nu era Măria-ta, se aruncă Mihail înflăcărat, nu știu zău... De nu erați voi! Toți! arată Ștefan spre câmpul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
brocart roșu tivită cu blăniță de samur, mustăcios, cu ochi albaștri de cicoare, cu pletele blonde încercuite de magnifica coroană Mușatină, pare mai 'năltuț și nu-i dai cei patruzeci, patruzeci și doi de ani pe care-i are. Vă mulțămesc! închină el spre adunare. Am împlinit un gând drag nouă: neatârnarea. Am ridicat fruntea. Vă tare mulțămesc! Viteji ai Moldovei! Ați luptat bine! Ați săvârșit la "Podețul" acela, o.... o poznă nemaipomenită! Nici în vis n-am visat. Vă mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de magnifica coroană Mușatină, pare mai 'năltuț și nu-i dai cei patruzeci, patruzeci și doi de ani pe care-i are. Vă mulțămesc! închină el spre adunare. Am împlinit un gând drag nouă: neatârnarea. Am ridicat fruntea. Vă tare mulțămesc! Viteji ai Moldovei! Ați luptat bine! Ați săvârșit la "Podețul" acela, o.... o poznă nemaipomenită! Nici în vis n-am visat. Vă mărturisesc: inima-n mine era cât un purice!... "Marți 10 ghenarie văleatu 6983 de la Zidire" e o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
chilipir, zău așa! Haideți! Curaj, boieri dumneavoastră! Care mai dați?! Care?! Eu, strigă Tăutu. Și eu! exclamă Șendrea. Dau! ridică mâna Duma. Dăm! spun într-un glas Vlaicu, Stanciu, Bodea. Ștefan, cu palma pe inimă, smerit: Domnul din inimă vă mulțămește! Haide! Hai!... Care mai dați?! Care mai dați?! Mihail, fâstâcit, rușinat, îngână: Eu ... eu... și eu aș da... dar... dar n-am... N-ai?! Cum așa?! se minunează Ștefan. N-ai?! O sfoară, o sforicică, ceva, acolo?! Nimic n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
însemnează. Tăutule! Repede! Izvodește-i! Pe fiecare: ce și cât dă. Grăbește-te până nu se răzgândesc să dea mai mult. Bucurați-vă! strigă Ștefan. Vă adunați comori în Ceruri! Domnul din Cer și Domnul de pe Pământ, mai mărunțel -, vă mulțămesc, din inimă vă mulțămesc! Acu, iertați-mă și voi, reia el, după o tăcere îndelungată, cu ochii în pământ. Ce să fac? spune și se așează pe treaptă, lângă Țamblac. Auzi? "Comori în Ceruri", mormăie el. Dac-ar fi după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i! Pe fiecare: ce și cât dă. Grăbește-te până nu se răzgândesc să dea mai mult. Bucurați-vă! strigă Ștefan. Vă adunați comori în Ceruri! Domnul din Cer și Domnul de pe Pământ, mai mărunțel -, vă mulțămesc, din inimă vă mulțămesc! Acu, iertați-mă și voi, reia el, după o tăcere îndelungată, cu ochii în pământ. Ce să fac? spune și se așează pe treaptă, lângă Țamblac. Auzi? "Comori în Ceruri", mormăie el. Dac-ar fi după mine, le-aș pohti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
le fie înturnată paguba din vistieria domnească! Îi stârpesc!! răcnește Mihail cu însuflețire. Să-mi ia capul Măria ta, de nu i-oi stârpi! Pe toți tâlharii!... și de drumul mare, și... și de drumul mic! Ștefan zâmbește și-l mulțămește c-o bătaie pe umăr: Bine, Mare Spătare, bine... Mihail face stânga-n-prejur. Stai!! strigă din urmă, Ștefan. Văzut-ai cum se-ncleie musca ce trage la miere? Văzut! Ei, așa să faci și tu! Încarci două chervane cu marfă scumpă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i putem lăsa în suferință. Am sfătuit cu vraciul nostru Batista să statornicim mare bolniță pe lângă Mânăstirea Neamțului. Cer binecuvântarea Sfinției tale Preafericite... Binecuvântarea mea să vă sfințească lucrarea de dragoste întru ajutorarea aproapelui căzut în suferință, binecuvântează mitropolitul Teoctist. Mulțămesc Sfinției tale, și rogu-te să rânduiești ca frații monahi, plini de har și iubire de oameni, să se strămute în hambar și, între două rugăciuni și-o tămâiere, să deprindă meșteșugul tămăduirii; să aline nu numai durerile sufletului, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i mai potoli. Doar muierea să-ți mai vină de hac; să te lepezi de Satana. Muieri?... Păi, am, rânjește el. Am să dau și la alții... Muiere pentru o viață, bre! Iaca, voi să-ți fiu naș la nuntă. Mulțămesc Măriei tale, se înclină și trage spada. Păi, mireasă am, sărută el spada. Și nuntă fac curând-curând. Una de pomină, însângerată... Du-te naibii! Mi-ai stricat tot cheful! Prăpăditule! îl boscorodește Ștefan și-i întoarce spatele. Vorbeam de brașoveni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Poate i-om găsi leacul... Domnia ta, boier Stanciule, "Marele cârcotaș", stai mărturie; mă judeci ca pe hoții de cai când greșesc și mi-o spui de la obraz: "Aiasta nu se poate, Măria ta"!... Hapul e amar. Îl înghit și-ți mulțămesc că m-ai ferit de greșeală. Iaca pentru ce te-am înălțat al meu prim-sfetnic. Haide! Curaj! Sparge buboiul! Apăi, se șușotește că Măria ta nu păzești datina, rânduielile statornicite din vechime, "obiceiul pământului". Mai abitir ne roade că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cântam în strună. Scrâșneam din dinți, dar nu ieșeam din cuvântul boierilor veliți. M-am dedat desfrâului. Zaiafeturile la curte se țineau lanț, Cotnarul curgea gârlă. Un bețivan, un fustangiu, ca toți Mușatinii" mormăiau boierii în barbă cu dispreț, dar mulțămiți că i-a blagoslovit Sfântul cu o așa pramatie de domn nevolnic, ca ei, nestânjeniți să-și facă mendrele... Eu scrâșneam din dinți, îmi mușcam limba și-mi repetam: "Cine vrea să fie mare, trebuie întâi, să se facă mic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
izbucnește cu glas hârjit. Cum a fost posibil?!... Cum?!... Cine gândea ce va urma "Descălecatului blăstămat de la Direptate"?!... Cine gândea ce zace în tinerelul acela cu plete blonde și ochi mari, albaștri, ce nu ieșea din cuvântul boierilor: "Vă tare mulțămesc, boieri dumneavoastră îl maimuțărește el că tinerețea necoaptă a Domnului învață din înțelepciunea bătrână a credincioșilor săi sfetnici". În sinea lui, râdea de prostia noastră. Cutra! Fariseul! Măscăriciul! Cine gândea că-n frumușelul acela cu ochi albaștri, nevinovați, zac ascunse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mâinile! le spune apoi brusc pe un ton sever. Nici nu se va lumina de ziuă și Cârpă aista va fi la picioarele lui Vodă: "Iertare Măria ta! Nu eu! Ei! Ei!..." Alexa se pleacă, înghite în sec, îngână ușurat: Mulțămesc boier Isaia... Nu mi-am dat sama... Să-l ierte Dumnezău... Și... și să ne ierte și pe noi... Dracu' l-a pus să se bage?! Nu se știa că-i năvleg?! Cu mâna lui și-a făcut-o. Destulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]