149 matches
-
de la o analiză a tendințelor și a structurilor actuale antiecologice din politica globală pe de o parte (în concepția ei acestea sunt anarhia interstatală, capitalismul global și democrația liberală), dar și a orientărilor contemporane care creează posibilitatea contracarării acestor tendințe (multilateralism ecologic, modernizare ecologică, democrație deliberativă/discursivă). Eckersley susține că aceste trei elemente creează posibilitatea unei ordini mondiale ecologice care să funcționeze pe baza practicilor existente, fără a fi nevoie de elaborarea unei noi ordini mondiale. Ea se inspiră mult din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar trebui să însemne numai ostilitate permanentă și competiție între state (după cum se subînțelege din argumentele eco-autoritariste în favoarea guvernământului și din argumentele eco-anarhiste împotriva statului), ci poate implica apariția unor obligații reciproce și a cooperării extensive, și sugerează că dezvoltarea multilateralismului ecologic (după cum este el dezbătut în literatura convențională asupra regimurilor internaționale ecologice) este dovada posibilităților existente aici. Eckersley se inspiră din teorii despre modernizarea ecologică (de ex. Hajer 1995; Christoff 1996; Mol 1996) pentru a arăta că această creștere și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la argumentele ecologiste. Altă miză probabilă este prezentarea de către Eckersley a evoluțiilor din politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă. Pentru a relua, autoarea se referă la potențialul emergent al multilateralismului ambiental, al modernizării ecologice și al democrației deliberative care reiese din anarhia interstatală, din capitalismul global și din democrația liberală. Interesantă în acest context este probabil lipsa unei discuții despre mișcările "antiglobalizare", în care ecologiștii au jucat un rol important
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atunci am putea asista la schimbarea opiniilor despre potențialul descentralizării, așa cum este ea promovată de ecologiști. Aceste mișcări pot fi bineînțeles analizate sub forma unor presiuni care susțin (în timp ce presiunea radicală este menținută) mai multe mișcări reformatoare care să dezvolte multilateralismul ambiental, modernizarea ecologică și democrația discursivă. Dar ele pot fi analizate și sub forma unor mișcări care generează schimbări politice în sine, înrădăcinate într-un model mai vast de schimbare socială și politică de inspirație ecologistă/de stânga, care nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Global Change and Theoretical Challenges (Cambridge). (1992a) "Towards a Post-Hegemonic Conceptualization of World Order: Reflections on the Relevancy of Ibn Khaldun", în J. N. Rosenau și E.-O Czempiel (ed.), Governance Without Government: Order and Change in Politics (Cambridge). (1992b) "Multilateralism and World Order", Review of International Studies, 18. (1993) "Structural Issues of Global Gouvernance: Implication for Europe", în S.Gill (ed.), Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1994) "Global Restructuring: Making Sense of the Changing International Political Economy", în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru produsele lor destinate exportului și prevede o asistență financiară și tehnică pentru ele. 5. Acorduri non-preferențiale de cooperare comercială și economică, în special cu țările din America Latină și Asia. 6. Acorduri sectoriale speciale. Uniunea Europeană este susținătoare ferventă a principiului multilateralismului în interacțiunea sa cu lumea ce o înconjoară. Procesul GATT a oglindit deplin acest atașament al Comunității. De la intrarea sa în vigoare, în 1948, GATT a devenit un instrument important care determina derularea comerțului mondial; este, în același timp, un
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1986 și care, pentru prima oară, au introdus agricultura și serviciile în câmpul de atenție al negocierilor GATT. Uniunea a participat la crearea Organizației Mondiale de Comerț, consolidând, astfel, bazele GATT-ului pentru viitor. În calitatea sa de adeptă a multilateralismului, U.E. se bucura de un statut special în cadrul Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. În ciuda faptului că Uniunea nu este membră a O.C.E.D. în sensul deplin al cuvântului, Comisia Europeană este în mod frecvent purtător de cuvânt al ei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
plan politic și economic al Germaniei, politicienii europeni se gândesc să reevalueze situația care afectează profund viitorul Uniunii Europenemodelul continental al progresului economic, politic și social din ultimii 45 de ani. Se punea problema rezolvării dilemei interguvernamentalism vs. comunitarism. Problema multilateralismului se va defini tot în Europa. Acest continent a fost și va rămâne tărâmul de testare pentru multilateralism, pentru dorința și capacitatea statelor moderne de a supune relațiile dintre ele și politicile lor unei proceduri comune și unui control comun
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Europenemodelul continental al progresului economic, politic și social din ultimii 45 de ani. Se punea problema rezolvării dilemei interguvernamentalism vs. comunitarism. Problema multilateralismului se va defini tot în Europa. Acest continent a fost și va rămâne tărâmul de testare pentru multilateralism, pentru dorința și capacitatea statelor moderne de a supune relațiile dintre ele și politicile lor unei proceduri comune și unui control comun. Așa cum nu s-a realizat în nici o parte din lume, Europa a reușit să-și construiască o rețea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
administrația Bush este mai puțin reticentă în accentuarea dimensiunii militare și a acțiunii unilaterale. 1. Recunoașterea deosebirilor dintre cele două administrații nu echivalează cu căderea în capcana absolutizării acestor opțiuni. Clinton nu a ezitat să folosească forța militară (Kosovo), iar multilateralismul atribuit administrației sale este adesea idealizat. În același timp, George W. Bush continuă promovarea intereselor americane așa cum le definește administrația sa printr-o serie de instrumente incluzând dimensiunea economică și maniera multilaterală, în ciuda accentuării dimensiunii militare și a manierei unilaterale
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
și cultural. Un conflict care, alimentând ideologii* radicale, războaie civile* și războaie de eliberare națională, a antrenat un bilanț deosebit de greu - între 20 și 30 de milioane de morți. Dar moștenirea Războiului Rece înseamnă totodată și lărgirea spațiului democratic, dezvoltarea multilateralismului, progresul științific și autonomizarea crescândă a societăților și a indivizilor. H I HO șI MIN Naționalist sau comunist? Parcursul lui Ho și Min este emblematic pentru întrebările suscitate de cel al unei întregi generațâii pentru care angajamentul comunist a mers
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unele subiecte fără spirit critic. Faptul că mulți cunoscuți constructiviști se referă la chestiuni precum drepturile omului (Sikkink, 1993; Klotz, 1995; Keck și Sikkink, 1998; Risse, Ropp și Sikkink; 1999; Burgerman, 2001), comunitățile de securitate (Adler și Barnett, 1998) sau multilateralismul (Ruggie, 1993) nu îi transformă în idealiști liberali. Mai curând, felul în care abordează temele îi face să dobândească asemenea trăsături. Ilustrând prima dintre aceste probleme, constructiviștii care scriu despre drepturile omului consideră în general că societatea civilă internațională, oricum
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Jerel, 2000, „The Power of Human Cognition in the Study of World Politics”, International Studies Review, 2, pp. 45-75. Ruggie, John Gerard, 1983, „Continuity and Transformation in the World Polity”, World Politics, 35, pp. 261-285. Ruggie, John Gerard (ed.), 1993, Multilateralism Matters: The Theory and Praxis of an Institutional Form, Columbia University Press, New York. Ruggie, John Gerard, 1995, „The False Premise of Realism”, International Security, 20, pp. 62-70. Ruggie, John Gerard, 1998, „What Makes the World Hang Together? Neo-Utilitarianism and the
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
selectivă. Pentru a-l parafraza pe Churchill, singurul lucru mai rău decât a avea aliați este a lupta fără aliați. Afirmația este valabilă pentru contextele militare la fel ca și pentru cele politice. În deceniile de după al doilea război mondial, multilateralismul a fost unul dintre pilonii politicii noastre externe, dar recent a fost trecut în subsidiar. Se pare că balanța se înclină din nou încet spre centru, dar este încă îndoielnică schimbarea, iar întârzierea ne provoacă unele neplăceri și costuri. Revenind
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decenii, a caracteristicilor cererii (Steffen Linder) și ale comerțului În interiorul aceleiași ramuri (Herbert Grubel și Peter Lloyd) a dus la diversificarea justificărilor referitoare la libertatea tranzacțiilor. După 1945, au fost create instituții care să asigure o nouă ordine bazată pe multilateralism, pe suprimarea treptată a barierelor de schimb (GATT, General Agreement on Tariffs and Trade, Înlocuit În 1995 de OMC, Organizația Mondială a Comerțului) și pe solidaritatea Între națiuni (FMI; BIRD, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, devenită apoi Banca Mondială
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
American Free Trade Agreement, cuprinzând Statele Unite, Canada și Mexicul, 1992), se limitează la primul sau al doilea stadiu. Cele patru tipuri de zone de preferință reprezintă 60% din comerțul mondial. Regionalismul ar fi așadar o metodă de a atenua carențele multilateralismului și de a introduce o doctrină de loialitate În relațiile comerciale, subordonându-le normelor privind munca, dar și celor privind concurența sau protecția mediului. Reglementarea de acest tip ar fi cu atât mai eficientă cu cât unificarea este mai avansată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
superputeri, însă întotdeauna în combinație cu alte state majore; singura superputere poate bloca acțiunile coaliției de puteri majore pe chestiuni importante la nivel internațional. Prin urmare, ordinea uni-multipolară resimte din plin tensiunea dintre tendințele unilaterale din partea superputerii și dorințele pentru multilateralism sporit din partea puterilor majore. Pendulând între uniși multipolarism, ordinea în acest caz nu este altceva decât rezultatul unui echilibru fragil dintre cele două dinamici conflictuale. În contextul sistemului postbipolar se reiterează preeminența Statelor Unite în calitate de unică superputere în toate domeniile (economic
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
politicii internaționale din acea perioadă poate fi caracterizată ca fiind întemeiată pe următoarele principii: pentru atingerea scopurilor strategice și apărarea intereselor americane, este preferabilă exercitarea unilaterală a puterii americane față de acțiunea care ține cont de legea internațională și instituțiile internaționale (multilateralism); promovarea doctrinei active preemption, în dauna doctrinelor anterioare deterrence și containment; combinarea unor concepte diferite, ceea ce a creat consecințe nedorite la nivelul politicilor: preemptive war (războaiele inițiate atunci cînd adversarul este clar gata să atace) și preventive war (războaiele declanșate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
este cel al secretarului britanic al afacerilor externe (Canning), care la finalul Congresului de la Viena (1815), apreciind că diplomația bilaterală este normală, concluziona: each for himself and God for uș all (fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru noi toți").37 Multilateralismul specific perioadei post-Război Rece s-a caracterizat printr-o agenda complexă de conferințe și negocieri, cu un număr mare de probleme și cu implicarea unui număr crescut de experți, grupuri de cetățeni și organizații neguvernamentale.38 Potrivit lui I. William Zartman
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe plan politico-militar sunt singurele capabile să garanteze un mediu favorabil progresului economic de pe ambele continente. Sub aspectul pledoariei pentru coerență și solidaritate transatlantică, România va adopta, cel mai probabil, o linie de conduită care să îmbine pro-atlantismul lucid cu multilateralismul eficace al Europei. Modalitatea noastră de a gândi raporturile dintre UE și SUA se proiectează direct asupra manierei în care România percepe asumarea răspunderilor de securitate. Pentru noi, NATO și relația transatlantică vor continua să se situeze în prim-planul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
construire a unui nou organism al Națiunilor Unite, având ca sarcină fundamentală promovarea și protejarea drepturilor omului. Importanța creării Consiliului Doamnelor și domnilor, Am ajuns într-un moment decisiv, atât pentru promovarea și protejarea drepturilor omului, cât și pentru procesul multilateralismului eficient și pentru reafirmarea locului Națiunilor Unite pe scena internațională. Fără a pierde din vedere cei trei piloni ai ONU - dezvoltarea, pacea și securitatea, respectiv drepturile omului -, noi, statele membre ale Națiunilor Unite, avem responsabilitatea fundamentală de a asigura realizarea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
preocupărilor de informare ale cursanților acestei instituții. Voi aborda astăzi un subiect de actualitate, în contextul permanentei încercări de redefinire a amenințărilor la adresa securității naționale și globale, în paralel cu dezbaterile intense legate de rolul diplomației într-o lume a multilateralismului, din ce în ce mai interconectată și interdependentă. Conceptul de securitate națională În primul rând, pentru a explica evoluția conceptului de securitate națională, trebuie să fim de acord cu definiția acestuia. Provenind din latinescul securitas-securitatis, termenul securitate înseamnă „a fi la adăpost de orice
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la adresa securității, continuarea funcționării diplomației internaționale este o confirmare a disponibilității statelor, indiferent de politicile promovate și interesele urmărite, de a interacționa într-un cadru oficial, universal acceptat. Este adevărat, vechiul sistem de relații interstatale lasă din ce în ce mai mult loc diplomației multilateralismului și coalițiilor ad-hoc, dar diplomația s-a adaptat la această nouă realitate. Fiecare dimensiune a securității constituie un obiect al dialogului în format multilateral. Astfel, dacă dimensiunea clasică a securității este apanajul organizațiilor de securitate colectivă și al primelor forme
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
coalițiilor ad-hoc, dar diplomația s-a adaptat la această nouă realitate. Fiecare dimensiune a securității constituie un obiect al dialogului în format multilateral. Astfel, dacă dimensiunea clasică a securității este apanajul organizațiilor de securitate colectivă și al primelor forme de multilateralism, în ultimele decenii, extinderea conceptului de securitate este reflectată de lărgirea temelor abordate în diverse formate de cooperare regională și internațională. Chiar NATO - inițial, o alianță strict militară - s-a orientat către combaterea noilor tipuri de amenințări la adresa securității. Deși
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
etapă de maturizare și capitalizare mai atentă a actualului mandat al României de membru ales al Consiliului de Securitate, care coincide cu un moment aniversar: marcarea a 50 de ani de la intrarea României în ONU. Conduita mandatului nostru se circumscrie multilateralismului eficient, ca modalitate de a contribui la conferirea de coerență și legitimitate acțiunilor la nivel internațional. Vom accentua cu un plus de pragmatism abordările cu relevanță regională, ținând seama de noile orientări strategice ale profilului nostru european și euroatlantic. România
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]