268 matches
-
Muncelului reprezintă un album de nume de regi, mari preoți și alți demnitari" ("Istoria României", I, 1969, p. 327-328). Pe un vas descoperit la Ocnița-Cosota (jud. Vâlcea) apare inscripția în greacă "Regele Thiamarcos". Pe un alt vas găsit la Grădiștea Muncelului scrie cu litere latine "DECEBALUS PER SCORILO", interpretat ca "Decebal, fiul lui Scorilo" sau o simplă marcă de olar. Zalmoxis este considerat de unii istorici ca fiind zeul suprem din panteonul geto-dacic, de unde concluzia unora cu privire la monoteismul geto-dacilor care ar
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Muncelu de Sus este un sat în comuna Mogoșești-Siret din județul Iași, Moldova, România. Satul Muncelul de Sus face parte din comuna Mogoșești-Siret din județul Iași, comuna așezată aproximativ în centrul Moldovei, în partea de vest a județului Iași, între râurile Moldova și Siret, la o distanță de 15 km de mumicipiul Pașcani și 28 km
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
comuna Mogoșești-Siret din județul Iași, comuna așezată aproximativ în centrul Moldovei, în partea de vest a județului Iași, între râurile Moldova și Siret, la o distanță de 15 km de mumicipiul Pașcani și 28 km de Român. Pe langă satul Muncelul de Sus, în comuna mai sunt încă două așezări: Mogoșești - ce e centru de comună și Tudor Vladimirescu. Satul Muncelul de Sus e așezat la o distanță de 4 km de centrul comunal, la 8 km de răul Moldova și
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Moldova și Siret, la o distanță de 15 km de mumicipiul Pașcani și 28 km de Român. Pe langă satul Muncelul de Sus, în comuna mai sunt încă două așezări: Mogoșești - ce e centru de comună și Tudor Vladimirescu. Satul Muncelul de Sus e așezat la o distanță de 4 km de centrul comunal, la 8 km de răul Moldova și la 7 km de răul Siret. El este împărțit în trei sectoare: Valea, Deal și Vie. Ca mărime și vechime
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
o distanță de 4 km de centrul comunal, la 8 km de răul Moldova și la 7 km de răul Siret. El este împărțit în trei sectoare: Valea, Deal și Vie. Ca mărime și vechime primul loc îl ocupă satul Muncelul de Sus, fiind urmat de Mogoșești-Siret, iar pe ultimul loc e satul Tudor Vladimirescu - sat nou ce a fost înființat la 1892 datorită împroprietăririi unor cetățeni, care pun bazele acestui sat. Vecinii: Relieful comunei e unul colinar, ca formă și
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
fost înființat la 1892 datorită împroprietăririi unor cetățeni, care pun bazele acestui sat. Vecinii: Relieful comunei e unul colinar, ca formă și înfățișare având variații de la lunca (Lunca Șiretului) până la podiș, partea cea mai înaltă se află în centrul satului Muncelul de Sus (320 m.). În partea de vest a comunei apare o terasă, cea a Moldovei, lucru ce face mai evident promontoriul dintre cele două ape (cea a Moldovei și a Șiretului), ce nu e altceva decât capătul dealului ce
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
promontoriul dintre cele două ape (cea a Moldovei și a Șiretului), ce nu e altceva decât capătul dealului ce vine de la Suceava și care se termină aici, fiind delimitat de cele două ape; iar pe acest loc e așezat satul Muncelul de Sus. De aici reiese că relieful satului e unul colinar, de deal. Solul e brun-roșcat spre cernoziom degradat. Mai sunt prezente și soluri acide în diferite stadii, luto-argiloase - ușor degradate ce ocupă 37% din suprafața agricolă. Soluri acide prezente
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
relieful satului e unul colinar, de deal. Solul e brun-roșcat spre cernoziom degradat. Mai sunt prezente și soluri acide în diferite stadii, luto-argiloase - ușor degradate ce ocupă 37% din suprafața agricolă. Soluri acide prezente în partea de vest a satului Muncelul de Sus. Climă: temperat-continentală cu influențe din estul continentului. Temperaturile medii în lunile iulie-august sunt de 19,9 °C, iar în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
revoluție a fost tăiată pentru că era în mijlocul câmpului. Această pădure era a oamenilor și se sfla în partea de sud-est a satului. Mai întâlnim și arbuști că: măcieșul, cătina, șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
cel Bun), iar astăzi slujește și nouă pentru care văzînd noi a lui dreapta și credincioasa slujba, miluitu-l-am pre dînsul în pământul Moldovei pre a lui dreapta ocina satul anume Balomirești (azi dispărut) cu amîndoua cuturile (cătunele) la Muncel între Siret și Moldova, la ținutul Sucevei..."" Tot din documente reiese că satul Muncelul de Sus a devenit comună în anul 1471. În această perioadă satul era împărțit în două părți: În afară de documente, mai sunt și alte urme care atestă
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
și credincioasa slujba, miluitu-l-am pre dînsul în pământul Moldovei pre a lui dreapta ocina satul anume Balomirești (azi dispărut) cu amîndoua cuturile (cătunele) la Muncel între Siret și Moldova, la ținutul Sucevei..."" Tot din documente reiese că satul Muncelul de Sus a devenit comună în anul 1471. În această perioadă satul era împărțit în două părți: În afară de documente, mai sunt și alte urme care atestă vechimea acestui sat cum ar fi: materialul arheologic descoperit pe teritoriul satului (topoare, pumnale
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
stă în picioare datorită descoperirilor ce s-au făcut cu timpul. De exemplu: descoperirea vârfurilor de săgeți și sulițe din fier și respectiv descoperirile făcute între anii 1962-1976 a patru tezaure monetare de factură română. Ceramică găsită pe teritoriul satului Muncelul de Sus e de tip Cucuteni, iar prin zonă șoselei principale s-a găsit o figurina din ceramică reprezentând o bovina. S-a mai descoperit și un brăzdar de fier. După urmele pe care aceștia le-au lăsat reiese că
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
reprezentând o bovina. S-a mai descoperit și un brăzdar de fier. După urmele pe care aceștia le-au lăsat reiese că principala ocupație era agricultură, respectiv, creșterea animalelor și că aici ar fi existat o activitate intensă. În satul Muncelul de Sus există trei biserici: Cele două păduri formează un microclimat propice satului. Datorită lor, vara se păstrează o umiditate și răcoare în aer și la nivelul solului. Iarnă aceste păduri țin dos satului în fața viscolului din nord, fiindcă cea
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
se întinde pe aproximativ întreaga lungime a satului. Astfel satul e protejat de uscatul vânt nordic. Primăvară, aceste păduri duc la o topire treptată a zăpezilor ce face ca terenurile să-și stocheze cu ușurință cantitatea necesară de apă. În Muncelul de Sus nu sunt țigani cum sunt în satele vecine, iar acest lucru i se datorează boierului. El a adus străini pentru lucrarea pământului, în special ruși, lucru ce e confirmat de pergamentul lui Dimitrie Sturdza aflat la Arhivele Statului
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
cum sunt în satele vecine, iar acest lucru i se datorează boierului. El a adus străini pentru lucrarea pământului, în special ruși, lucru ce e confirmat de pergamentul lui Dimitrie Sturdza aflat la Arhivele Statului din București. Astfel, în satul Muncelul de Sus, după naționalitate toți locuitorii sunt români. În sat este o grădiniță, o școală de opt clase și un dispensar ce a avut o maternitate, iar în partea de vest o baie comunala. Din toate satele din comuna cea
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
sunt români. În sat este o grădiniță, o școală de opt clase și un dispensar ce a avut o maternitate, iar în partea de vest o baie comunala. Din toate satele din comuna cea mai vece școală e cea de la Muncel, construită în 1865. Această școală e una cu tradiție pentru că aici se dădea examenul de absolvire a șapte clase, adunându-se elevii din toate satele din împrejurimi (de la Mogoșești, Hălăucești, Nisiporești, Tupilați). Cele două tabere care ofera și locuri de
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
în sat și nu în ultimul rând a direcției din care bate vântul. Un alt semn ce arată dacă anul e bun sau rău e cel de unde fulgera și tuna prima dată (apus sau răsărit). Se spune că apa din Muncel e așa de bună încât cine vine în sat și bea nu mai pleacă, iar dacă pleacă nu după mult timp se întoarce în sat și se face muncelean.
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Scorilo, cunoscut în antroponimia dacica. S-au descoperit amfore și obiecte ceramice, obiecte din metal, fibule, catarame, chei, monede provenind din subsidii. Sunt atestate existența unei organizări de tip politic și militar, fiind descoperit tezaur de vase de argint la Muncelul de Sus, piesele de harnașament de bronz placate cu foita de argint de la Sabaoni, sau inventar de urne funerare de la Pădureni, incluzând fragmente de țesătura cu fire de aur și obiecte de podoaba. Trăiau sub tutela altor populații de la est
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
s-a format ca și multe alte toponime din județ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi), Plopiș (zonă cu mulți plopi), Pădureni, Păduriș, Cerișa (zonă cu mulți cireși), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel și altele. Onufrie Vințeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă și oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din limba rusă, care are sensul de depresiune între două movile
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În timp, zona a fost reorganizată administrativ, satul Străoane de Sus fiind transferat comunei Străoane de Jos, redenumită "Străoane", în vreme ce restul satelor fostei comune Străoane de Sus au format comuna Muncel. În 1964, comuna Muncel a fost desființată, satele Muncel și Talapani trecând la comuna Străoane, iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
și (după 1956) din regiunea Galați. În timp, zona a fost reorganizată administrativ, satul Străoane de Sus fiind transferat comunei Străoane de Jos, redenumită "Străoane", în vreme ce restul satelor fostei comune Străoane de Sus au format comuna Muncel. În 1964, comuna Muncel a fost desființată, satele Muncel și Talapani trecând la comuna Străoane, iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
Galați. În timp, zona a fost reorganizată administrativ, satul Străoane de Sus fiind transferat comunei Străoane de Jos, redenumită "Străoane", în vreme ce restul satelor fostei comune Străoane de Sus au format comuna Muncel. În 1964, comuna Muncel a fost desființată, satele Muncel și Talapani trecând la comuna Străoane, iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar satul Talapani
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a râului Trotuș și sunt formați din culmi ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în special din gresie de Tarcău și prundișuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice și
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
Începe construcția viitoarei biserici zidite purtând hramul Sfinților Petru și Pavel. 1890 - Are loc sfințirea Biserica Sfinților Petru și Pavel din Geminea. 1894 - Inaugurarea clădirii școlii primare 1925 - 1938 comuna Gemenea (formată din satul Gemenea, satul Slătioara, cătunele Tărnicioara și Muncel) este arondată unității administrative Plasa Homorului, județul Câmpulung 1938 - 1940 comuna Gemenea face parte din noua unitate administrativă ținutul Sucevei 1940 - strămutarea familiilor de etnici germani în Germania. 1941 - familiile de evrei părăsesc localitatea. 1956 - se deschid primele mine de
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
părăsesc localitatea. 1956 - se deschid primele mine de prospecțiuni, sunt descoperite zăcăminte de uraniu și mici zăcăminte aurifere de mare adâncime pe versantul sud/vestic și versantul vestic 1968 - comuna Gemenea este desființată de autoritățile comuniste, satul Gemenea și cătunul Muncel (împreună cu alte 4 sate va face parte din nou înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora este secretizat ca rezervă națională strategică 2006 - 2009
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]