17,288 matches
-
și violent, care însă era omul ei și stîlpul casei, așa că-i răbda bătăile și-i făcea zile grele fiică-sii ca să n-o ia amîndouă pe cocoașă. Acum e singură, copiii sînt departe, dar mai bine-așa decît să muncească pe casă și masă la cuscra din Oltenia, unde o tot cheamă fata. Sînt 14 oameni, 14 vieți rupte de experiența războiului, a comunismului, a schimbării prea tîrzii a regimului. Probabil că nici o generație n-a fost atît de zguduită
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
de Mitică și-l saluți: el îți răspunde amabil: - Adio! O ultimă observație: rolul interjecției hai ca marcă a registrului colocvial-juvenil se confirmă și în combinație cu alte saluturi: „hai vacanță plăcută, dar să te gândești și la cei ce muncesc”.
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
și despre valurile mării. Urmează un libanez scund și elegant, într-un costum de vară, scandînd poemele sale într-o limbă profetică și de neînțeles, cu gesturi ale mîinii stîngi, care par să cheme sau să spună adio sau să muncească aprig sau să iubească tandru. Adolf Muschg povestește că, fiind la Berlin, a urcat într-un taxi al cărui șofer era libanez și auzise de numele lui. “La Beirut nu mă cunoaște nici un taximetrist pe nume !” a mărturisit întristat moderatorul
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
le aduce Legii pensiilor ar putea duce la prăbușirea fondului din care sînt plătite pensiile. Cu alte cuvinte toți cei care se bucură că se vor putea retrage mai devreme din activitate, în urma Hotărârii de Guvern privind pensionarea persoanelor care muncesc în condiții speciale, ar putea deveni pensionari fără pensie sau ca și fără, soartă care i-ar putea ajunge pe toți bătrînii care au cotizat la stat și care oricum s-au înșelat sperînd că vor avea o senectute fără
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
în camerele legiuitoare și la posturile de televiziune; or, roboții sunt ușor de manipulat de către o oligarhie care se vrea veșnică; cu alte cuvinte, astfel de decizii sunt posibile doar dacă Puterea actuală păstrează ca linie directoare acel mobilizator “noi muncim, nu gândim”. Utilizarea din ce în ce mai largă a testelor de tip grilă la examene este și ea de prost augur: acestea pot atesta un nivel de cunoștințe, nu însă capacitatea de formulare și creativitatea. Or, școala nu se limitează la transmiterea și
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
Pigulevski, Gheorghe și-a petrecut copilăria și adolescența la Chișinău, dovedind de timpuriu aptitudini intelectuale și folosind trei limbi - franceza, rusa și româna. La 17 ani a venit la București să audieze cursurile lui N. Iorga și s-a remarcat muncind enorm. Rodul acestei munci sînt miile de pagini de studii publicate: „Primele recunoașteri ale acestei abnegații încep să apară. I se conferă Medalia de aur a Institutului de istorie și heraldică al Franței, medalia de onoare «Vermeil» a Societății academice
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
cursurile, chiar dacă e același curs pe care îl reiau a doua și a treia oară, aduc materiale în plus, cultura română este foarte bogată și este marea noastră necunoscută. Filosofia românească este marea necunoscută a culturii române și, pentru ea, muncesc foarte mult și sînt bucuroasă că am ce spune. Iar dacă printre cadrele didactice din universitate sînt și bărbați misogini, asta e problema lor. Tristețea lor, la urma urmelor. D.P.: Ca intelectual, nu ai nici un fel de complexe în fața bărbaților
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
foarte mult la asta: să nu fac rău, să nu măresc cantitatea de rău din lume. D.P.: "N-am fost fericit"... M.P.: Am ajuns la concluzia că există un domeniu unde poți fi fericit de unul singur, și anume, cînd muncești. Așa că... muncesc! N-aș spune că sînt chiar fericită, pentru că am "încasat-o" îngrozitor de pe urma unor texte de-ale mele, și anume am încasat-o de pe urma a tot ceea ce am scris despre Nae Ionescu, despre legionari, despre Cioran, despre
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
la asta: să nu fac rău, să nu măresc cantitatea de rău din lume. D.P.: "N-am fost fericit"... M.P.: Am ajuns la concluzia că există un domeniu unde poți fi fericit de unul singur, și anume, cînd muncești. Așa că... muncesc! N-aș spune că sînt chiar fericită, pentru că am "încasat-o" îngrozitor de pe urma unor texte de-ale mele, și anume am încasat-o de pe urma a tot ceea ce am scris despre Nae Ionescu, despre legionari, despre Cioran, despre Eugen Ionescu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
cercetează. La cercetători, nu există rea-credință. Un cercetător poate să greșească sau poate să aibă dreptate, eu nu neg că pot să am greșeli, dar rele intenții n-am avut niciodată. Am încasat-o din toate părțile, dar totuși, cînd muncesc, acolo, eu, cu foile mele, eu, cu revistele, eu, cu documentele, atunci sînt fericită. D.P.: Cînd spui: "n-am fost fericit", cred că te referi la celălalt plan, afectiv. M.P.: Știi, am avut un sentiment extraordinar de fericire astă-vară, era
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
care o fac o fac pentru că eu sînt ardelean: lucid, constructiv, responsabil. Acesta e al doilea lucru pe care-l am. Am descoperit că există o modalitate tainică de a fi fericit într-un mod foarte ciudat: acela de a munci. D.P.: Cea mai mare bucurie a oricărui creator... M.P.: A, asta zici tu, care tocmai ai terminat un roman, Agata murind. Romanul te-a chinuit, ai muncit ca un apucat la el, și-n același timp ai fost foarte fericită
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
tainică de a fi fericit într-un mod foarte ciudat: acela de a munci. D.P.: Cea mai mare bucurie a oricărui creator... M.P.: A, asta zici tu, care tocmai ai terminat un roman, Agata murind. Romanul te-a chinuit, ai muncit ca un apucat la el, și-n același timp ai fost foarte fericită. Vezi? E o formă de a fi fericit de unul singur... D.P.: Stările pe care le exprimi în mai toate poemele tale - deznădejde, durere acută, stridentă, violență
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
prieten, care are aproape 80 de ani și care are proiecte cam tot atîtea cît mine. Forma noastră de a ne autoiluziona e teribilă. Dar asta încă nu spune nimic. Nu, simt că am tot mai puțină putere de a munci, e adevărat, însă, că între timp am învățat și cum să mi-o economisesc, nu mai fac decît ceea ce trebuie, adică îmi fac obligațiile profesionale și mi le fac la maximum, dar nu sînt deloc o persoană mondenă, nu merg
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
o mare companie de medicamente și îi subvenționă toate capriciile. Ea avea o meserie bună (aranjamente de lumini pentru muzee și expoziții), dar era prea preocupată de public relations pentru diverse grupuri dubioase din America Latină care aveau intenții subversive ca să muncească sistematic. Ambele texte ale acestor scriitori români din New York par niște traduceri proaste. De la caniculă ni se trage... Dar să ne întoarcem la Dilemă, la numărul despre boemà. Sclipitor pe alocuri. Doct pe ici, pe colo, cu insule de haz-nostalgic
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
cinefili. Cu singura condițe ca la noi să nu fie economie de curent exact în momentul transmiterii lor. Într-un fel sau altul realitatea iugoslavă pătrundea în viața cotidiană a locuitorilor din vestul României. Îi invidiam pe sîrbi pentru că puteau munci în Occident, aveau șansa să călătorească oriunde, puteau găsi în țara lor orice produs și în general aveau aerul relaxat al unor oameni nefamiliarizaț cu logica unei societăț socialiste multilateral dezvoltate. De nenumărate ori, venind noaptea cu trenul dinspre București
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
limpede și sonor (o ajută, ce-i drept, și constituția fizică stil Monserrat Caballé) următorul discurs vindicativ: „Da’ unde s-a mai pomenit firobuz fără scaune Ce e asta, cinci-șase să stea jos și o sută în picioare Că am muncit o viață întreagă și-acuma să murim sufocați în firu’ ăsta nenorocit Toți e hoți și nesimțiți Pe vremea mea, era autobuze mari, încăpea toți în ele. Iar tinerii era politicoși, dacă te vedea om bătrân îți ceda imediat locul
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
tipic al ofertelor de serviciu: transferat de la indivizi "selectăm persoane inteligente" (L 3843), "persoane inteligente, seriozitate" (JN 3013) - la tipul de muncă, nedefinit mai îndeaproape - "activitate inteligentă", "activitate inteligentă, excelent plătită" ( EZ 3345, L 3843); cuvîntul apare adesea chiar adverbializat: "Muncește inteligent" (EZ 3345); "Cîștigați 500 muncind inteligent 2-3 ore/zi" (EZ 3345); Vrei să câștigi mulți bani inteligent"? (L 3843). Clișeul s-a impus, probabil, datorită fericitei întîlniri dintre modelul american de eficiență și prestigiul folcloric al deșteptăciunii naționale. În
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
de la indivizi "selectăm persoane inteligente" (L 3843), "persoane inteligente, seriozitate" (JN 3013) - la tipul de muncă, nedefinit mai îndeaproape - "activitate inteligentă", "activitate inteligentă, excelent plătită" ( EZ 3345, L 3843); cuvîntul apare adesea chiar adverbializat: "Muncește inteligent" (EZ 3345); "Cîștigați 500 muncind inteligent 2-3 ore/zi" (EZ 3345); Vrei să câștigi mulți bani inteligent"? (L 3843). Clișeul s-a impus, probabil, datorită fericitei întîlniri dintre modelul american de eficiență și prestigiul folcloric al deșteptăciunii naționale. În domeniul profesional, cîteva epitete marcate de
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
Gheorghe Ceaușescu Îmi mărturisesc păcătuirea: deunăzi gândeam în loc să muncesc, de pildă bătând cuie pe unde s-o nimeri. Și, cum gândeam, mi-a venit în minte o poveste veche care mi s-a părut instructivă. S-a întâmplat cam în anul 70 i.d.Cr. Până de curând Roma fusese
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
americani s-au raportat la el în același mod. Walt Whitman, de pildă, și-a scris poezia la umbra lui Emerson, starea sa de extaz în timp ce citea Eseurile nefiind un secret pentru cei ce l-au cunoscut ( la acea vreme muncea ca tîmplar și purta cu el volumul într-o găleată). Cam tot atunci, Herman Melville își făcea micile însemnări pe marginea acelorași texte. Spre deosebire, însă, de autorul poemului "Cîntec despre mine însumi", care avea să confirme speranța lui Emerson
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
conștiințele. Ceea ce ce pare că și reușesc cu brio. În aceste momente de adormire națională, cui să spui că vom plăti cu vârf și îndesat "facilitățile" și "cadourile" oferite de comenduire? Încearcă să-i explici românului că trăiește prost pentru că muncește prost și-ai să-ți faci un dușman pe termen lung. Spune că treburile merg prost în țară mai ales din cauza celor care ne conduc, și te expui la represaliile unei justiții aflate la degetul mic al politicienilor. Ca să n-
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
mică, nu ne este descrisă, însă caracterul ei va reieși cu vârf și îndesat ca din acțiunea oricărui bun roman. Independență totală și foc de deșteaptă, întâi și întâi. Se intră imediat în acțiunea propriu-zisă. Primele două nurori se spetesc muncind, în timp ce a mică le îndeamnă la rele. Profitând că baba doarme, care, trează fiind, le chinuia tot timpul la sfaturile celei mici, ele răstoarnă orice ordine stabilită de soacră și încing un guleai de pomină cu de toate și cu
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
economice inițiate de "Ardealul", ziarul lui Martinetti, unde avea un post în conducere. Scrie și un jurnal care este "colțul său de libertate", întrucât îi îngăduie să fie sincer, neprecaut, netemător că i-ar putea fi ghicite ambițiile care-l muncesc, "voința de mărire", fascinat cum este de "cele două fețe ale puterii: politica și banul", "două zeițe răutăcioase". Pornit de jos (e fiu de țărani), sârguincios la învățătură, chipeș, de o frumusețe bărbătească puțin demodată, de actor american interbelic, acest
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Cu țăranul puturos e simplu. Dăm o raită la sfîrșit de săptămînă, la țară, unde avem o casă de vacanță sau ne-au invitat niște prieteni la casa lor de vacanță și, ce să vezi, țăranul român e beat, în loc să muncească la cîmp și să culeagă gunoaiele pe care le aruncă unul și altul pe bucățica lui de pămînt. Am stat și eu de vorbă cu niște țărani din ăștia puturoși și bețivi. Sînt foștii muncitori navetiști care s-au întors
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
puturoși și bețivi. Sînt foștii muncitori navetiști care s-au întors la țară fiindcă nu mai e nevoie de ei la oraș. Nu știu de ce să se apuce, trăiesc de pe o zi pe alta. Au fost izgoniți de pe unde au muncit cînd au început concedierile în masă - țăranii se descurcă. Dar acești nefericiți s-au dus la oraș să muncească pentru că nu voiau să muncească la CAP. Nu mai voiau să fie țărani. Izgoniții ăștia care au certificate de strungari, electricieni
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]