257 matches
-
a se pune lingușitor în slujba noii Puteri, mulțumind cu teoria sa pe aproape toată lumea. De aceea, el construiește teza revoluției române care a decapitat toate conspirațiile posibile, dejucându-le, datorită forței sale stihiale ieșite din comun (mântuitoare, creatoare etc.), datorită muncitorimii și „bunilor români” (Securitatea, Ion Iliescu). Nu revoluția a fost confiscată de vreun puci ori de varii comploturi externe, ci revoluția le-a confiscat pe acestea, anihilându-le! Teoria conspirațieitc "Teoria conspirației" tc "" tc "" Unii dintre susținătorii teoriei conspirației (externă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ceaușescu l-a avut revolta populară, acțiunea decisivă constituind-o mobilizarea zecilor de mii de muncitori bucureșteni în dimineața zilei de 22 decembrie (în acest punct, opinia lui Virgil Măgureanu coincide cu aceea a lui Ion Iliescu, ambii exagerând rolul muncitorimii bucureștene, ca și cum revolta timișorenilor sau a celor grupați în Piața Universității și în Piața Romană din București, în 21 decembrie, ar fi avut un rol secundar). Măgureanu admite existența disidenței și a nucleelor de conspirativitate în România ceaușistă, dar consideră
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sau marginale cu care e confundată uneori, în mod spontan, încercând să regăsească semnul unor noi particularisme sau ale unui folclor reînnoit și extins la noi domenii de activitate. Multe studii etnologice țin însă de un fel de istorie a muncitorimii. Acestora li se atribuie atunci un caracter "etnologic", din moment ce îndeplinesc două condiții: se ocupă de mediile "populare", care sunt în continuare privite ca un fel de garant al culturilor locale; sunt utilizate pentru a colecta cu multă migală elemente precise
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Mărășeștii Mărășeștii, organ al Partidului țărănesc și mun citoresc din Tutova, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, redacția și administrația Mărășești - Tutova. Foaia răsare la 10 septembrie 1920 „dintr‐un sentiment de iubire către țărani, către muncitorime”... Lupta ei „e deschisă, dar nu e o luptă de clasă, ci o luptă pentru dreptate, legalitate, libertate, e o luptă de viețuire, de conservare...” În pagina cuprinzând „Cuvântul nostru”, adică a Comitetului de scoatere a bilunarului, e publicată o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stăpânirea teutonă asupra lumii întregi este un vis deșert și caraghios, știau însă totodată că această idee fixă poate fi utilizată pentru scopurile lor. Da, DRANG Nach OSTEN nu‐i speriau, ci groapa lor era DRANG NACH WESTEN a emancipării muncitorimii. De aceea au privit cu atâta liniște și cinism l a scandalurile din Reich, la arderea cărților, la deportarea, schingiuirea și uciderea oamenilor. Nu numai că n‐au protestat, că n‐au intervenit, dar au contribuit, cu grele miliarde, la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
politețe și demnitate, preocupările culturale sunt sincere și serioase.” Și speră... „Nădăjduim că o dată cu statornicirea principiilor democratice, cu generalizarea speranței într‐o viață politică generoasă, lipsită de ipocrizii, cu ridicarea t reptată a conștiinței tuturor, păturilor sociale și îndeosebi a muncitorimii de la țară și de la orașe, ziarul local să devie locul de întâlnire al tuturor glasurilor și tuturor conștiințelor...” ...” Am dori să auzim că Lumina a întemeiat într‐ adevăr o Universitate populară, unde profesorii locali își lărgesc activitatea și preocupările, unde
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
profesorii erau aleși de către studențime, dar chiar - deoarece rectorii erau aleși dintre studenți - judecați de ea”. Pe aceiași linie de idei Vasile Pârvan spunea: „Democrația contemporană, fie burgheză, fie socialistă, e stăpânită de ideea răspândirii culturii În masele largi ale muncitorimii. Dar marea erezie a creării de genii prin fabricile de cultură, care sunt Universitățile și Academiile Începe a pierde din ce În ce mai mult teren. Cu foarte mare părere de rău Pontificii Înțelepciunii dogmatizate Încep să recunoască neputința lor de a crea altceva
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
calea monarhiei constituționale, a conferit Parlamentului dreptul de alegeri libere. Este adevărat că în secolele XIX și XX s-a impus și votul universal, egal, liber și secret pe baza revendicărilor politice ale clase politice aflate în plină ascensiune, a muncitorimii și a mișcării pentru drepturile femeilor (așa numitele "suffragettes"). Totuși, nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește poziția constituțională a Parlamentului. Din punct de vedere formal, cetățenii britanici au rămas supușii reginei, nefiind în nici un caz elementele de la care derivă puterea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mâine. 1 mai muncitoresc? Da, chestia este stabilită în mod cert și bătută în cuie de 14 cm, încă din secolul XIX, că 1 mai este muncitoresc. Este printre singurele lucruri curat muncitorești date lumii de Statele Unite, înainte de a da muncitorimii lucrul la bandă, adică un procedeu ușor și sigur de a tâmpi omul și de a-l putea interna la balamuc, fiind siguri sută la sută, că nu mai scapă. Și ca amintire a acelei zile de 1 mai, în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sub forma unor greve și revolte de mare amploare, precum greva generală a minerilor din Valea Jiului din 1977, revolta muncitorească din 1981 din Bazinul minier Motru sau revolta muncitorilor din Brașov din 19877. Un element semnificativ În exprimarea anticomunistă a muncitorimii Îl reprezintă formarea În același an fatidic 1977 - an al grevei din Valea Jiului, al manifestării disidenței lui Paul Goma, fapt care semnifică Începutul dezarticulării unanimității aparente a discursului politic și a aplicațiilor ideologice ale comunismului din România - a sindicatelor libere
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mii de țărani 4. Ceea ce a urmărit PCR În anii 1944-1948 a fost instrumentarea conflictului dintre proprietatea mare, pe de o parte, și proprietatea mică și mijlocie, pe de altă parte. „Transformarea” agriculturii se limita la o generică alianță a muncitorimii cu țărănimea, nedepășind limitele redistribuirii. Colectivizarea era amânată pentru viitor, urmărindu-se mai Întâi neutralizarea țărănimii din punct de vedere politic și anihilarea influenței vechilor elite politice 5. În schimb, Încă din primii ani postbelici a Început să apară o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
înseamnă însă cheltuieli mai mari decât în perioada în care pacientul ajungea la medic atunci când „nu mai era nimic de făcut”. Nu trebuie să pierdem din vedere nici concepția regimului politic asupra sectoarelor productive și neproductive. Sistemul comunist considera că muncitorimea și țărănimea depun o muncă productivă. Învățământul și sănătatea sunt considerate sectoare de rang inferior, care ies din sfera productivă. Investițiile în aceste domenii neprioritare sunt reduse sau amânate, iar salarizarea, diferențiată intern relativ modest, după schema generală a diferențierilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
viziunea comună asupra societății viitoare), a criticat modul în care acesta vedea preluarea puterii. Pentru Marx, istoria are o finalitate, iar aceasta nu putea fi decît socialismul la care se putea ajunge doar prin trezirea conștiinței de clasă în rîndul muncitorimii, menirea partidului era de a stimula trezirea conștiinței de clasă în rîndul muncitorimii; și nu de a forța revoluția. Marx a cîștigat în epocă duelul intelectual cu Blanqui, dar cel care s-a autodeclarat continuatorul fidel al ideilor lui Marx
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
puterii. Pentru Marx, istoria are o finalitate, iar aceasta nu putea fi decît socialismul la care se putea ajunge doar prin trezirea conștiinței de clasă în rîndul muncitorimii, menirea partidului era de a stimula trezirea conștiinței de clasă în rîndul muncitorimii; și nu de a forța revoluția. Marx a cîștigat în epocă duelul intelectual cu Blanqui, dar cel care s-a autodeclarat continuatorul fidel al ideilor lui Marx, Lenin, a preluat puterea în Rusia și a guvernat în conformitate cu ideile lui Blanqui
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
universală, a trebuit să găsească și o organizație de tip universal care să îl reprezinte. Apărută la Londra în 1864, Asociația Internațională a Muncitorilor (Internaționala I) își propunea drept obiect în coordonarea mișcării muncitorești internaționale, în vederea luptei comune pentru obiectivele muncitorimii, instaurarea ordinii socialiste. În cadrul acestui organism, diferitele secțiuni naționale se considerau mai degrabă filiale locale ale Internaționalei, decît reprezentante ale societății din care proveneau. Constituită sub egida lui Marx, Internaționala I a rămas în mare parte tributară acestuia. Centralismul excesiv
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fost raportarea urmașilor săi la istoricism. Astfel, în timp ce Marx anunța drept iminentă revoluția, întrucît sistemul capitalist (prin exploatarea muncitorilor) era malefic, urmașii săi, confruntați cu problema reformelor întreprinse de diferite guverne au condamnat capitalismul pentru că îmbunătățește nivelul de trai al muncitorimii, răpindu-i potențialul revoluționar. Segmentul țintă al socialiștilor era reprezentat de muncitorime. În situația în care numărul acesteia era în continuă creștere la sfîrșitul secolului al XIX-lea, tentația apropierii de aceasta devenise din ce în ce mai puternică. În acest context însă, teza
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
revoluția, întrucît sistemul capitalist (prin exploatarea muncitorilor) era malefic, urmașii săi, confruntați cu problema reformelor întreprinse de diferite guverne au condamnat capitalismul pentru că îmbunătățește nivelul de trai al muncitorimii, răpindu-i potențialul revoluționar. Segmentul țintă al socialiștilor era reprezentat de muncitorime. În situația în care numărul acesteia era în continuă creștere la sfîrșitul secolului al XIX-lea, tentația apropierii de aceasta devenise din ce în ce mai puternică. În acest context însă, teza deterministă a pauperizării absolute nu putea fi în nici un caz un element
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care numărul acesteia era în continuă creștere la sfîrșitul secolului al XIX-lea, tentația apropierii de aceasta devenise din ce în ce mai puternică. În acest context însă, teza deterministă a pauperizării absolute nu putea fi în nici un caz un element de atracție pentru muncitorime, mai ales că la sfîrșitul secolului trecut a apărut și tendința ca statele (în principal cele vestice) să devină asistențiale, ele preluînd sarcina de a corecta carențele pe care socialiștii le atribuiau economiei de piață și de a rezolva într-
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
primul reformator important: Eduard Bernstein. Contestînd viziunea revoluționară marxistă, el se opune în primul rînd exclusivismului revoluționar. Socialismul, în viziunea sa, putea fi realizat pe calea reformelor. În condițiile în care statul adoptă măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de trai al muncitorimii, creditul și principalele trusturi industriale sînt naționalizate, iar democrația este lărgită asupra tuturor claselor care compun societatea, nu se putea vorbi oare despre un drum spre statul socialist? Lărgirea democrației ar fi transformat statul dintr-un instrument aflat în mîna
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
lui Marx, emanciparea clasei muncitoare ar atrage după sine emanciparea întregii umanități? Așa cum vedea Marx lucrurile, această transformare nu ar fi condus, în viziunea lui Bernstein, decît la transferul puterii de la o clasă la alta. De aceea, el lega emanciparea muncitorimii de principiile umanismului, creștinismului și democrației. În concepția sa, nu principiile democrației burgheze sau ale creștinismului trebuiau criticate, ci insuficienta lor realizare ca urmare a trădării acestor idealuri de către burghezie și Biserică 9. Erezia lui Bernstein nu a rămas fără
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ori acuzat de emergența mișcărilor de extremă dreaptă. Ca urmare a decepțiilor provocate de o serie dintre eșecurile sale neputința de a găsi o cale pentru ieșirea din război, eșecurile tentativelor revoluționare din perioada 1919-1921 etc. o mare parte a muncitorimii s-a îndreptat către fascism, mișcare considerată mai aptă din punct de vedere revoluționar 13. În ceea ce privește comunismul, acesta a fost condamnat din primul moment ca urmare a lipsei de libertate din Uniunea Sovietică, dar transpare permanent grija pentru a semnaliza
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
se poată situa pe o poziție de egalitate cu americanii. De unde "atlantismul" foarte clar al Laburiștilor și o primire dintre cele mai favorabile Planului Marshall și Statelor Unite în general, care va merge pînă la a face pe unii responsabili ai muncitorimii să afirme că în materie de politică internă, administrația americană se apropie strîns de concepțiile și realizările lor. Această viziune planetară a lumii influențează opțiunile precise ale socialiștilor britanici în legătură cu chestiunea europeană. Aceștia o dezvoltă în 1950 într-un document
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și ponderea până ce, prin protecție sovietică și intimidare, a reușit să rămână singur stăpân pe putere. În același timp, partidul a practicat un reformism demagogic, care i-a atras o parte de sprijin popular, atât în țărănime cât și în muncitorime; ca și în celelalte țări est-europene, comuniștii au avut de înfruntat o opoziție dezorientată și divizată care nu a opus decât o slabă rezistență"(Istoria românilor, 1984, p.275). Tactica divizării și eliminării pe rând a adversarilor a dat rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
locul său și poate asigura exercițiul puterii. Așa se explică și refuzul obstinat al acesteia de a intra în dialog cu cei care o contestă, cu tinerimea studioasă în primul rând, cu intelectualitatea opozantă în al doilea. A venit rândul muncitorimii. "Timișoara", cu toate că simbol al Revoluției însăși, a putut și blamată în parlament, iar foștii disidenți, care s-au disociat la timp de putere, au fost supuși unei campanii denigratoare de o meschinărie fără egal. "Alianța Civică", deși nu intră în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deci noua Constituție și se autoproclamă Republica consiliilor socialistă federativă Ungaria. Experiența sovietică în Ungaria va dura o sută treizeci și trei de zile. La 1 august 1919, noul regim cade în urma înfrîngerii militare. Cauzele acestei prăbușiri lipsite de vreo reacție din partea muncitorimii trebuie căutate în originile regimului și în stilul său de conducere. Într-adevăr, așa cum a subliniat Miklos Molnar, accederea la putere a noului partid socialist "i-a fost oferită. (...) Concursul de împrejurări a creat Republica consiliilor, nu revoluția proletară"3
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]