57,452 matches
-
sale reeditate. În 1969 a apărut la Editura pentru Literatură , volumul- antologie „Poezii”, cu o prefață de Laurențiu Ulici. Cunoscutul critic a știut să prezinte, cu elogii meritate, valoarea operei poetului. El a reținut și versuri care încântă - „ Sunt un munte fugit în pământ/m-am întors în fântânile mele de rocă bătrână/prea se cățăraseră mulți pe umerii mei/prea multe tălpi mi-astupaseră stelele cu bătături de țărână”. De asemenea - „ Frunzele vremii întoarce-le/toamnă, când intră în carte
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
ani de la plecarea sa în neființă, va trebui readus în memoria noastră. BORIS MARIAN Opera lui Ben Corlaciu • Tavernale, București, 1941; • Pelerinul serilor, București, 1942; • Arhipelag, București, 1943; • Manifest liric, București, 1945; • Moartea lângă cer, București, 1946; • La trântă cu munții, București, 1949; • Candidatul, București, 1950; • Timpii de aur, București, 1951; • Pâinea păcii, București, 1951; • Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; • Cazul doctor Udrea, București, 1959; • Baritina, București, 1965; ediția (Când simți cum moare vântul), București, 1972; • Poezii, București, 1969
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
de urgență, București, 1972; • Strigoaica și casa nebună, București, 1973; • Arcul biologic, Cluj Napoca, 1974; • Tout espoir sera puni, traducere de Maura Barbul, Paris, 1984. Traduceri • Isadora Duncan, Viața mea, București, 1946 (în colaborare cu Geo Dumitrescu); • Lehel Szeberenyi, Se urnesc munții, București, 1954 (în colaborare cu Francise Munteanu); • Antoine de Saint-Exupery, Micul Prinț, prefață de Eugen Schileru, București, 1962; • Leon Negruzzi, Extraordinarele aventuri ale lui Rodolphe Durant. Gangsterul. Politicianul, București, 1974 (în colaborare cu Dana Konya-Negruzzi). Ben Corlaciu - Efigii în ceara
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
ochi frumoși și umeri largi,frumos că un înger și iubareț că un diavol nesatul.Ca atunci când te îndrăgostești chestia asta de cele mai multe ori pică...asta este alta poveste. Dar visul rămâne. Am întâlnit femei care erau hotărâte să răstoarne munții alături de omul iubit în momentul în care amândoi făceau o sumă decentă de bani ,dar ,în momentul în care salariul lui a devenit nițel indecent ,serviciul ei a devenit dispensabil sub drăguță scuză că "stau acasă și-mi cresc copiii
PAROLE...PARALE... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Parole_parale_.html [Corola-blog/BlogPost/356168_a_357497]
-
SA - DE PUIU RĂDUCAN Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Providența a făcut ca să-l cunosc pe Ion Nălbitoru în urmă cu câțiva ani (2009) la Sfântul Schit Pahomie de la poalele Munților Căpățânii. Din acel moment am devenit amici. Recent mi-a trimis ultimul său roman și m-am decis să scriu câteva cuvinte despre frumoasa dumnealui lucrare. Pentru început am să mă folosesc de o părere a minunatului om de cultură
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
ochi, în acea dimineață. - Parc-ai avea un ochi la spate, obișnuia să-i șoptească admirativ cariye Mihrimah. - E doar un truc pe care l-am învățat de la tatăl meu, îi răspundea, tot în șoapta, Safiye. În țara mea, în munți, suntem cu toții vânători. Trebuie să știi cum să fii cu un pas înainte. O să te învăt și pe tine, cariye Mihrimah. Dar, așa cum s-au întâmplat lucrurile, cariye Mihrimah n-a supraviețuit îndeajuns ca să învețe altceva decât să-și parfumeze
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
a trecut picior de om fără ca vântul să-l acopere cu tăcere. Mă îndeamnă pomii înfloriți de chiciură să rostesc tot ce n-m rostit pănă acum. Rămas singur, sub povara anotimpurilor, trebuie să-mi car anii după mine pe munte. Oprește-mă la râul de sub cetățuie! Unde n-am mai fost de când cu lupii albi, și tu erai tânără, nu te cunoșteam. Referință Bibliografică: Prin tunelul de vată / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II
PRIN TUNELUL DE VATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Prin_tunelul_de_vata.html [Corola-blog/BlogPost/361867_a_363196]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PÂRÂUL(CICLIC) Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1320 din 12 august 2014 Toate Articolele Autorului Pârâu de munte limped,nelinișit prăvale-n Minuscule cascade,pe rocă de granit, Șuvoi de apă vie,grăbită-ntr-o chemare Maternă spre oceanul de picuri infinit. În drumul lui prin meandre,o moară întâlnește Ce vrea hrăni asemeni umane așezări Precum pe
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1407843155.html [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
frumusețe crudă acceptă fără vină Doar pe moment,iar altfel,având un singur vis ... Un demiurgic Soare,se hotărăște,iată Și încălzindu-i stropii,în nori de abur fin, Din închisoarea-mare îi fură dintr-o dată Și ajutat de briză,spre munte-i duce lin. Se udă stânca dură,din cer plângând a ploaie Și-n crăpături vecine,formează un pârâu. Neliniștit și limped,acesta se prăvale-n Minuscule cascade ... Iar a scăpat din frâu! Dan Mitrache Referință Bibliografică: PÂRÂUL(Ciclic) / Dan
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1407843155.html [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
Mă duc oriunde, dle revizor, numai să nu fiu șomer, i-am răspuns însuflețit și tare îndatorat de propunere! Îl apucasem pe Dumnezeu de picior ... Într-adevăr a avut dreptate. M-am simțit foarte bine în acest cătun din “creierii” munților și pendinte de Dâmbovicioara, la poalele Pietrei Craiului. La prima noastră întâlnire, după această întâmplare, Gh. Arișanu m-a descusut cum este la Ciocanu etc. N-am știut să mă prefac, nu-mi este în fire, povestindu-i în amănunțime
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
corolarul replicii vulpii din “Micul prinț”: “Dacă vrei să fim prieteni, îmblânzește-mă, educă-mă. Dacă m-ai educat, ești responsabil”. Deci, încă o dată, există o soluție de supraviețuire? Noi, ca popor, pentru a supraviețui, trebuie să ne retragem în munți - în cultură. Altfel ne calcă gorilele cu Jeep-ul. Autor: Miron Manega Sursa: www.certitudinea.ro Data publicării: 19.01.2010
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
alcătuiască un singur stat, un singur popor de frați. (ibid. p. 190) Neizbânda revoluțiilor de la 1848, s-a datorat în primul rând coaliției și frățietății creștino-păgâne a statelor imperialiste, care s-au hrănit cu sângele, cu sudoarea, cu pâinea, cu munții și cu bogățiile noastre spirituale, secole de-a rândul, dar, s-a consființit ulterior prin sângele jertfelor sfinte într-o primă renaștere națională-Dacia Mică. O figură proeminentă a mișcării post-revoluționare din Țara Românească a fost și arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, care
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
al doilea, îngropați în pământ de Zeus, fiul lui Kronos, apoi dezgropați, clonați și dechizați mai târziu în invadatori indo-europeni care au dat năvală în hoarde peste noi în toată Europa, din India în Grecia antică, din Grecia antică până în Munții Ural și din Ural până la Atlantic... - Invadatorii! Invadatorii! Au început să strige acum în cor pe neașteptate și Doamnele în roz. - Doamnelor și domnișoarelor, m-am adresat eu cu tot respectul, de data asta de la tribuna oficială ca să fiu cât
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
lăcașurile de cult ale sfinților Marcelin și Petru din Roma, fosta catedrală din Bonn-Germania, Biserica Sfântului Gereon din Cologne, Biserica Sfântului Victor, orașul german Xanten, Mănăstirea împărătească-Vasilomonastiro din Cipru, Biserica Învierii de pe Golgota, Biserica Nașterii de la Betleem, Biserica Înălțării de pe Muntele Măslinilor, Biserica din pustia Sinai închinată Crăiesei Cerului și turnul Elena, care-i poartă numele, Biserica Maicii Domnului cu cele 100 de porți din Paros etc. Sfinții Părinți conform tradiției păstrate afirmă că: „Sfânta Elena a construit la Locurile Sfinte
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
se va da celor pentru care s-a pregătit de către Tatăl Meu” (Mat. 20, 23), arată nu numai cinstea pe care o are Maica Domnului în Biserică, ci și rolul său de mijlocitoare către Preasfânta Treime. La Mănăstirea Vatopedu din Muntele Athos este o icoană veche în care este înfățișat Iisus Hristos pregătit să pedepsească o faptă necugetată din viața mănăstirii, iar Maica Domnului îl oprește pe Iisus Hristos să pronunțe pedeapsa ca să dea posibilitatea de pocăință celor care au greșit
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
ele. De asemenea, în toate cântările, canoanele, rugăciunile și în oricare altă citire adresată Maicii Domnului putem afla unul sau mai multe nume referitoare la Sfânta Fecioară. O cântare veche, care se cântă frecvent la praznicele Maicii Domnului, în Sfântul Munte Athos, numită “De demult proorocii”, reunește câteva nume folosite pentru Maica Domnului de proorocii Vechiului Testament: “năstrapă”, “toiag”, “tablă”, “sicriu”, “sfeșnic”, “masă”, “munte netăiat”, “cădelniță de aur”, “cort”, “ușă neumblată”, “palat”, “scară”, “scaun Împăratului”. De asemenea, o icoană care reprezintă
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
referitoare la Sfânta Fecioară. O cântare veche, care se cântă frecvent la praznicele Maicii Domnului, în Sfântul Munte Athos, numită “De demult proorocii”, reunește câteva nume folosite pentru Maica Domnului de proorocii Vechiului Testament: “năstrapă”, “toiag”, “tablă”, “sicriu”, “sfeșnic”, “masă”, “munte netăiat”, “cădelniță de aur”, “cort”, “ușă neumblată”, “palat”, “scară”, “scaun Împăratului”. De asemenea, o icoană care reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, având de o parte și de alta prooroci și drepți ai Vechiului Testament, arată prefigurări ale Sfintei Fecioare
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
se mistuiește”; David - “chivot sfințit”; Ieremia - “Israelul cel nou”; Ghedeon -“lână plină de rouă”; Isaia - “clește purtător de cărbune”; Iacov - “scară pe care S-a coborât Dumnezeu”; Aaron - “toiag ce a odrăslit”; Solomon - “pat de aur”; Iezechil - “ușă încuiată”; Avacum - “munte umbrit”; Daniel - “munte netăiat”; Zaharia - “sfeșnic”. Cu toate acestea, cel mai cunoscut nume pe care l-a primit Sfânta Fecioară Maria este: “Maica Domnului”. Dacă la ortodocșii slavi numele cel mai cunoscut al Sfintei Fecioare este “Bogorodița” - Născătoarea de Dumnezeu
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
chivot sfințit”; Ieremia - “Israelul cel nou”; Ghedeon -“lână plină de rouă”; Isaia - “clește purtător de cărbune”; Iacov - “scară pe care S-a coborât Dumnezeu”; Aaron - “toiag ce a odrăslit”; Solomon - “pat de aur”; Iezechil - “ușă încuiată”; Avacum - “munte umbrit”; Daniel - “munte netăiat”; Zaharia - “sfeșnic”. Cu toate acestea, cel mai cunoscut nume pe care l-a primit Sfânta Fecioară Maria este: “Maica Domnului”. Dacă la ortodocșii slavi numele cel mai cunoscut al Sfintei Fecioare este “Bogorodița” - Născătoarea de Dumnezeu, la greci, numele
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
Reverși suave strune din portu-ți de crăiță, Arcușul tău cel molcom tresare din baladă Și plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră! Adulmeci suflul vieții ce trupul îți admiră. Te scurgi printre sonate
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486619810.html [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
deschiși. Creierul a rămas blocat, refuză să gândească , căldura la stors de vlagă, pun capul pe iarba grasă, răcoarea ierbii mă înfioară plăcut, simt sângele cum începe să circule prin vene. Încet revin la viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
întâmplător cu el, o mințise că vrea să se împace, pentru a crește împreună copilul. Dusese copilul la o prietenă de a ei și plecaseră împreună în excursie. După ce băuse mai multe pahare de coniac, a zis să urcăm pe munte, am luat telecabina, apoi cu piciorul am mers pe potecă spre cabană. Pe drum, mi-a cerut bani să plătim dormitul și masa, i-am dat 100 de lei, el a zis că nu sunt suficienți, am încercat să-l
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
Angi Cristea (Dumitrescu)s-a născut în Craiova, pe 25 decembrie în ziua de Crăciun .Copilăria a petrecut-o la Argeș, într-un sat situat în apropiere de barajul Vidraru, cunoscând iubirea protectoare a bunicii , Dochița Stăncescu, dar și tainele munților alături de bunicul pădurar, Ion Stăncescu.O altă perioadă fericită a fost cea trăită la bunicii paterni , macedoneni slavi,care locuiau într-un sat oltenesc cu o mare pondere a etnicilor macedoni. personale A absolvit Colegiul Național ,,Elena Cuza" (secția Filologie
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/Angi_Cristea_0.html [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
soție și mama. Numai prin bărbat, femeia devine deplină așa cum bărbatul este un tot numai prin femeie. În casa în care sălășluiește iubirea, sălășluiește și Dumnezeu, spune o vorbș din bătrâni, iar o altă zicală ne amintește că dragostea muta munții din loc. Dintre toate ipostazele femeii, cea mai de sus rămâne, incontestabil, cea de mama, așa cum mai presus de toate este Fecioara-Mamă, Femeia între Femei. Femeia este chivotul vieții, este pașnică rodire a omenirii, fără de care lumea n-ar mai
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > CAPUL LUI DECEBAL Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1149 din 22 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Soarele de primăvară își împrăștiase razele pe cer, pentru a încălzi ținuturile Cazanelor Mici din Defileul Dunării. Printre munții stâncoși și proaspăt înverziți se strecura Dunărea agitată de un vânt ușor. Imaginea lor reflectată pe suprafața apei dădea acestor ținuturi un aspect de basm. De pe podul masiv de piatră și asfaltat ce se întindea deasupra apei, pe partea dreaptă
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]