1,225 matches
-
în timp ce în limba română vedeau lumina tiparului scrieri de drept canonic (Pravila de la Govora) sau de drept canonic și laic (Îndreptarea legii, Târgoviște, 1652), potrivit istoricului Mircea Tomescu. Prima carte Despre ajutorul și implicarea lui Petru Movilă în reînființare tiparniței muntene, mărturisește însuși Matei Basarab în Prefața Molitfelnicului, prima carte tipărită la o mănăstire din Câmpulung, în 1635: „Nu puțin m-am mâhnit, văzând că nu este nicăieri o astfel de hrană și adăpare sufletească ..., vădit din pricina împuținării cărților ..., ni s-
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Summary Since XIII century due to the
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ar fi orit să ocupe sau măcar să-și exercite supremația comercială a acestei regiuni. Integrându-se în negoțul pontic-mediteraneean prin prezența acestor italieni la Dunărea de Jos, Dobrogea va fi un bastion înaintat al comerțului românesc, atrăgându-i pe voievozii munteni sau moldoveni ce vor să stăpânească pentru scurt timp legitimul ținut dintre ape pentru care rațiunea de a exista nu putea fi alta decât cea legată de cursul Dunării și al Mării Negre-comerțul. Bibliografie 1 Andreescu, C.,,Așezări franciscane la
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Cantacuzino în biserică Sf. Sava (sfârșitul sec. al XVII-lea, n.r.). În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, în sfârșit, incep a se întemeia școli și prin celelalte orașe ale principatelor. Numărul lor crește necontenit; Alexandru Ipsilanti, domn muntean, ia măsuri că orice oraș mai însemnat să-și aibă o școală. În program se prevăd lecții de limbile latină și franceză. Multe din școlile din provincie avea și dascăl de grecește. De la o vreme, învățarea științelor capătă un loc
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de pește Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
unde trebuia să treacă, arcuri de triumf împodobite cu verdeață și înfășurate în pânză tricoloră; tarafuri de lăutari cântau „Hora Unirii”, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului care cobora din diligență. Despărțit în două - Focșanii Moldovei și Focșanii Munteni - de un braț al Milcovului, orașul întruchipa, în acea vreme, situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, și a chemat la el pe cei doi soldați
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Unirii Principatelor Romane, înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza și-a găsit confirmarea deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană. Problema următoarea era recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate a determinat Conferințele internaționale de la Paris, din
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
mai dinamice și mai profitabile, “eminamente burgheze”, cum erau cele ale economiei urbane 16. Gr. Chiriță, Din istoria legăturilor economice între Principatele Unite și Transilvania în anii domniei lui Al. Ioan Cuza; (idem, p.230-232); Analele Economice pentru cunoșciința părții Muntene a României, an IV, nr.13- 16/1863, p.212-213; Istoria comerțului în sud-vestul României, sec.VIIIXX, Esitura de Sud, Craiova, 1999, p.198-236. 15 Nicolae Iorga, Istoria comerțului românesc. Epoca mai nouă, passim; Istoria Craiovei, p.62-65; N. Chipurici
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
primele clădiri de pe insulă prezentau elemente decorative existente în faza finală a barocului, cum erau întâlnite în Orșova și Turnu Severin. Acestea erau construite în maniera « culelor » balcanice, exemplare cu elemente de arhitectură similare întâlnindu-se în Oltenia sau spațiul muntean învecinat, dar și la casele fortificate ( « cule » țărănești) din același areal. La insulari s-au observat și influențe accidentale, de la Viena în special primite în urmă intensificării comerțului pe Dunăre . Ele s-au materializat prin europenizarea mai grabnica a costumului
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba doar
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
studii universitare, și i-au bucurat inima până acum la cei 79 ani. Elena ANDRIEȘ este precursoarea altor poete din zona Sucevei precum; Eugenia Aglaia IACOB, născută în 23 iunie 1900 în satul Roșcani, comuna Liteni, județul Suceava și Varvara MUNTEAN, născută în 1905 în Bilca Sucevei, care au reușit să fie cunoscute cu mult înainte. Viața Elenei ANDRIEȘ nu a fost deloc simplă, ea prășit și secerat pe ogoarele proprii până la colectivizare, dar și în tarlalele colectivizate. Prin poezie a
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
Mihai Viteazul în incinta fostei Mănăstiri Franciscane din Cetatea orașului. În 1809, preotul reformat Nemes Gábor, într-un memoriu dedicat Bisericii Reformate din Cetate, amintește de acest mic paraclis pictat în stil bizantin, presupunând că a fost ctitorit de domnitorul muntean pentru a-i servi ca loc de închinăciune în timpul vizitelor sale în oraș” (Ioan Eugen Man, „Târgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în 1850”, Târgu-Mureș, Ed. Nico, 2006). Mai mult decât atât, avem informația că, în incinta Cetății, pe aripa către
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
parte componentă ardeleană. Tatăl artistei este din Vrancea. Așadar, Anamaria preia de la tată un dram de fire tumultoasă, moldovenească, dar și un dram de temperament contemplativ cu rânduiala lucrurilor și necăderea în greșelile grabei, înzestrări morale preluate de la mama sa, munteancă de la Buzău. Iată, de aceea seamănă artista Anamaria Botezatu snopului de in care, împreunând tot ce hrănește câmpia, adună o diversitate florală de rară frumusețe, așa cum se întâmplă, în modul niciodată justificat după înțelegerea umană, și cu Anamaria, îmbrățișând, de
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
îl iei, ca aliat sau dimpotrivă, în tot ce întreprinzi. De-astea, gândeam într-un “răspăr” al cronicii de istorie medievală românească, totuși întâmplată aevea și cu izvoarele istorice “pe masă”, ar mai fi avut nevoie unii voievozi moldavi sau munteni să “ocupe” cu ei câmpuri, dealuri și stânci pentru a dovedi dușmanului superioritatea numerică a oastei lor, față de cea a invadatorilor “câtă frunză și iarbă”, pentru ca aceștia s-o ia la sănătoasa ... La un moment dat ești tentat să dai
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
române, reprezentat prin guvernatorul general Pavel Kiselef, se adoptă Regulamentul Organic și se decide formarea unor miliții (straje ) naționale, cu un efectiv de 4673 de oameni, în Valahia, și 1091, în Moldova, echipați și înarmați după modelul oștirii rusești. Cavaleriștii munteni, grupați în șase escadroane erau dotați cu pistoale, săbii “Zlataust”, cu lama dreaptă lungă (1,3 m.) și lănci. Între cei care aleargă să îmbrace uniforma se aflau, observă Nicolae Iorga, printre ofițeri și “iuncări” (aspiranți la gradul de ofițer
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
bunica scriitoarei Oana Orlea. Născută la 18 iulie 1879 într-o familie de boieri moldoveni din Tescani, județul Bacău tânăra timidă cu părul negru-arămiu, înaltă și cu râs cristalin, a fost cerută de soție, la 18 ani, de un boier muntean din marele clan al Cantacuzinilor, Mihail. Împreună au avut doi copii: Alice și Constantin ("Bâzu", pilotul celebru de mai târziu). Mama, Alice și tatăl, Dumitru sunt cei care îi îndrumă primii pași în viață, dar sunt și sursa primelor șocuri
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
popoare. Sunt mii și mii formele pe care le poate lua efortul însingurării la oamenii din lume. Unii au ajuns-o, imitând, cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor. Mă gândesc, îndeosebi, la acel strălucit voievod muntean care a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împăratească a trăirii ortodoxe. Alții își călesc duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Rucărul, străveche așezare, atestată documentar în noiembrie 1377, a cunoscut de timpuriu o dezvoltare economică și culturală. Ea a servit ca important punct de vamă domnească încă din decolul al XIV-lea, de la primele privilegii comerciale acordate brașovenilor de către voievozii munteni. De asemenea, așa cum se menționa in vechile sale scutiri de dări, Rucărul fiind sat "așezat la marginea țării"pentru "multe greutăți și nevoi"pentru că "supraveghează munții și marginile țării și vama domnii mei și încă și alte greutăți și nevoi
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
europeană în epoca modernă. București, 1984. [11] Ștefan Zeletin susținea într-o serie de lucrări aceastră idee, aprobată de majoritatea istoricilor. [12] Între sârbi și români au existat strânse legături încă din vremea lui Ștefan Dușan. În anul 1360, voievodul muntean Nicolae Alexandru Basarab († 1364) dădea de soție pe fiica sa Anca țarului Ștefan Uroș, fiul lui Ștefan Dușan. Numele domniței valahe este amintit de pomelnicele sârbești (vezi pr. Nicolae Șerbănescu, Legăturile bisericești, culturale și politice între români și sârbi, în
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
pe noi. Fără tine, lumea noastră românească ar fi fost mult mai săracă... În altă ordine de idei, în vremea Voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toata istoria sa medievală. Statul muntean se întindea de la Munții Carpați până la Dunăre, de la Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane și părțile tătărești și cu cetatea Dârstorului [1]. Vrednic gospodar al țării, Domnitorul Mircea cel Bătrân s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
vacanță a scaunului pe noul mitropolit (,,să se trimită de aci ca păstor și arhiereu legiuit a toată Țara Românească"). Și de aceea toți mitropoliții urmau să fie greci trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost Protos al Muntelui Athos și Atanasie. Toți semnează în grecește în actele cunoscute de la dânșii. De altfel, hirotonia urma s-o primească mitropolitul muntean numai prezentându-se personal la Bizanț (,,ei sa nu voiască vreodată
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
trimiși de la Patriarhie, cum au și fost primii ierarhi ai bisericii muntene: Iachint, Antim Critopol, Hariton fost Protos al Muntelui Athos și Atanasie. Toți semnează în grecește în actele cunoscute de la dânșii. De altfel, hirotonia urma s-o primească mitropolitul muntean numai prezentându-se personal la Bizanț (,,ei sa nu voiască vreodată a primi vreun arhiereu de aiurea, decât numai hirotonia și trimiterea prea sfințitei Mari Biserici"). Tot între condițiile puse la întemeierea Mitropoliei este și aceea ca mitropolitul de la Argeș
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de către ceilalti ierarhi ai țării și anume nu dintre greci, ci dintre români. Aceasta este situația bisericii române în veacul al XVI-lea până în epoca contemporană. Când și de către cine s-a făcut această mare reformă, care înseamnă independența scaunului muntean fața de cel patriarhal și în același timp romanizarea ierarhiei bisericești? [[iv]] După anul 1401, nu mai avem nici o dovadă despre prezența vreunui ierarh român în sinodul din Bizanț, dar aceasta nu este o dovadă peremptorie că de atunci datează
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]