1,285 matches
-
guvernează o lume, altminteri, foarte ancorată în concret. Totuși, ele abundă. Chiar de la început, când se întâlnește cu vornicul Bogdan, viitorul domn își pune o dorință: să dea Dumnezeu să nu aibă nevoie să facă ce-a făcut Mircea-Vodă la munteni. E vorba de Mircea Ciobanul, soțul Chiajnei-Doamna, care le aranjase boierilor un ospăț de împăcare după metoda pe care Lăpușneanu o va face celebră. Așadar, planul se scrie dintru pornire și răspunzătoare e, de bună seamă, vrerea divină. Cuvintele cele
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
practeca de toate zilele" ( p. 331). Regret că nu a fost urmată întrebuințarea infinitivului lung în poezie, atât de plăcută în Țiganiada: Apoi cu toții îl năpădire:/ Care de mâni, cari de picioare" ( p. 214); "Care-a sprijinire nu putură/ Năvala muntenilor iuțită" ( p. 222); Atunci numă și eu m-aș plecare" ( p. 306). Iată și delectabile sintagme: "soarte scârbeață ( p. 253); "gură vorbeață " ( p. 363); "Norocul schimbaciu" ( p. 269); "gura mâncace" ( p. 369). Ce este Gheena? "O văloaie foarte mare, mare
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
câștigându-l la Judecătoria sectorului 6 l Echipa secundă a nou-promovatei în Divizia A de fotbal F.C. Vaslui va juca din sezonul următor în Divizia C. Adrian Porumboiu, finanțatorul clubului moldovean, a cumpărat locul în eșalonul trei de la nou-promovata Flacăra Muntenii de Sus pentru suma de aproximativ 120 milioane lei. Formația satelit se va numi F.C. Vaslui II și va evolua la Huși l Mario Pescante, președintele Comitetelor Olimpice Europene și supervizor al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2006, de la Torino, a
Agenda2005-27-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283905_a_285234]
-
Topârceanu, George Sion, Aurelian Păunescu și mulți alții. Lucaci Năzărel îndrăznește să calce, cu sfială, pragul eternei fabule, dovedind o simțire aparte, tainică și așternând, pe filele nescrise ale jurnalului vieții sale, pagini noi. (GHEORGHE A. STROIA) ***4. ANDREEA MONICA MUNTEAN (Timișoara) - DINCOLO DE TĂCERE (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini, ilustrații, Daniela Lungu - artist plastic, realizator TV) Lecturând atent poeziile, se poate intui erudiția autoarei, simțul său artistic extins, unele dintre poezii creînd veritabile tablouri, pe pânza cărora gândurile creează pixelii de
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni nu s-a interesat ca cel puțin unul din schituri să fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare dărnicie de-a lungul timpului la înzestrarea așezămintelor de la Athos încă din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut fiind schitul Prodromu, mare și frumos, întemeiat în 1820 în vremea păstoririi
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
personale care vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea unor preparate istroromâne. Care sunt mâncărurile cele mai populare care le serviți? Dorada Șușnievița este unul dintre preparatele care se vinde cel mai
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
totalitate. Popoarele din jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei, românii, s-au numit dintotdeauna cu singurul nume pe care-l cunoșteau: romanus - rumân - român. Denumirile moldovean muntean, ardelean, oltean, dobrogean, sunt date după regiunile istorice în care a trăit și trăiește poporul român. Nimeni de pe teritoriul de astăzi al României nu se declară în actele oficiale cu numele regional, își spune român și limba vorbită este limba
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, și a chemat la el pe cei doi soldați care făceau de strajă la hotar: un moldovean și un muntean și spunându-le că sunt frați, i-a pus să se îmbrățișeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui și să comunice comandanților că de azi înainte și pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinezării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
ridicarea barajului și acumularea de apă, ajungând la acea mică mare locală de care vorbea entuziastul localnic... Cu patru ani în urmă constructorii hidrotehnici se apucaseră cu osârdie să ridice ditamai stavila în calea apelor, să poată aduce în casele muntenilor împrăștiați de-a lungul văii, ca și a celor din împrejurimi, până la Ploiești, apa cea de toate zilele. Doi ani s-au tot străduit constructorii să se lupte cu muntele, ridicând un alt munte din oțel și beton, înalt de peste
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
1535 - 1545).[1] Istrate încercă să evite întâlnirea cu localnicii. Ca tot omul de la munte, aceștia erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea și atunci când ar fi mai ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
găzduiește meciul cu echipa din Retevoiești, în uralele suporterilor, destul de mulți, care înconjoară spațiul de joc sau privesc din arinii ce-și aruncă umbrele de pe margine. Duminică frumoasă de primăvară timpurie. Românii satului își încarcă de energie trupurile vânjoase de munteni. Oare ce-or fi făcând cei de la oraș, închiși în „cutiile lor de chibrituri”, răbdând duhoarea asfaltului încins? Aici, la Domnești, în zi de sărbătoare, zărești, pe ici-colo, grupuri de bilari și țapinari, stând la taifas și punând la cale
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se vedea în ranch-ul dinastiei Ewing din filmul pomenit, un fel de țarc cuprinzător în care cowboy-i texani își sechestrau animalele, îndeosebi trăpașii, făceau echitație și întreceri de rodeo ... S-o încadra, nu s-o încadra specificului nostru de munteni mioritici? Așteptăm „dotarea” selectivă cu Colt-uri a consumatorilor ... Doamne, ferește și iartă! • Apropo, pe timpul „Faptului divers” al lui Ștefan Zidăriță și Gheorghe Popescu (nimic de-a face cu reputatul internațional român de fotbal), doi vrednici ziariști de la „Scânteia”, slujbași
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
slătineni Mă simt c-antr-o Cetate Sacră, Unde respectul este deja inclus. Contemplu admirativ și iau aminte, La ctitorii ce temelia-u pus, La Filiala celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor etern-spirituală! Suntem munteni la limita de sud, Chiar dacă avem blazonul de olteni, Dar scrisul nostru e ca și-n „Moldove” Sau ca-n Banat și transilvăneni. V-am admirat pe fiecare-n parte, De lângă Cozia, de la distanță Dar, astăzi, iată că am șansa
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, POEZIE DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360953_a_362282]
-
pustii, că în acest fapt de seară cine tremura pe-afară ? Răniți, așa cum erau la telefoane sunau ... Apeluri fără răspuns de la cei aleși, puși sus. Ba, mai mult se încurcau, ordinele le-ncălcau, până când de-mprejurare au aflat moții, localnici, munteni de ispravă, vajnici, care nativi și isteți au mai salvat doar cinci vieți. Le puteau salva pe toate, dacă ... resposabilii mai mari nu își dădeau peste coate pentru avansări și bani. Oricum, pentru români, pentru noi ei rămân. Rămân eroi
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎNDĂRĂTNICIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului și s-a luptat îngerul cu mine ca un muntean cu nebunia catârului el sus eu pe loc el mai repede eu spre prăpastie el în dreapta eu aiurea s-a luptat îngerul cu mine mii de zile mii de pași mii de oftaturi până ce într-o clipă mirosul nopții ca
ÎNDĂRĂTNICIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367879_a_369208]
-
a nimănui. Am întins mâna la spate, după armele mele. Bineînțeles că nu am mai găsit niciuna. Îmi lipseau și centura magnetică și brățara de orientare. Căpetenia, cu privirile pe mișcările mele, porni să râdă mai tare decât restul mulțimii: -- Munteni nebuni! Asta era prea de tot! Poate că eram dintr-un clan de munteni, dar, cu siguranță, nu eram nebuni și nici nu ne mâncam între noi ca barbarii. Am ridicat capul cu mândrie, așteptând să înceteze toată mascarada. Tot
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
mai găsit niciuna. Îmi lipseau și centura magnetică și brățara de orientare. Căpetenia, cu privirile pe mișcările mele, porni să râdă mai tare decât restul mulțimii: -- Munteni nebuni! Asta era prea de tot! Poate că eram dintr-un clan de munteni, dar, cu siguranță, nu eram nebuni și nici nu ne mâncam între noi ca barbarii. Am ridicat capul cu mândrie, așteptând să înceteze toată mascarada. Tot căpetenia fu aceea care îi puse capăt: -- Și unde credeați că veți găsi tovarăși
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
care îi puse capăt: -- Și unde credeați că veți găsi tovarăși? Majoritatea clanurilor au fost distruse. Am informații că, până în câmpie au fost vânate toate sufletele. Dacă e să fim sinceri, nu credeam că a mai rămas nici picior de muntean. Voi două sunteți o surpriză pentru mine. Ba, una chiar plăcută! Pot să mă gândesc să vă ofer oamenilor mei de încredere. -- Nu am să aștept să fiu devorată de kemași, să fii sigur! Dă-mi o armă și lasă
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
nici o șansă. Se prăvăli la picioarele mele cu respirația blocată. Am smuls rapid din mâna lui buzduganul cu spini lungi metalici, lovindu-l pe cel de-al doilea direct în frunte. Așa! -- Veniți nemernicilor, să vă arăt cum luptă un muntean! Răcnetul meu trecu pe deasupra pădurii, cu ecouri prelungi. Nu se apropie nimeni, doar căpetenia se ridică din scaunul înalt și înaintă spre mine cu părul lung, incredibil de ondulat, fluturând peste protecțiile metalice ale umerilor. -- Oprește-te, vom face o
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
ridicarea barajului și acumularea de apă, ajungând la acea mică mare locală de care vorbea entuziastul localnic... Cu patru ani în urmă constructorii hidrotehnici se apucaseră cu osârdie să ridice ditamai stavila în calea apelor, să poată aduce în casele muntenilor împrăștiați dea lungul văii, ca și a celor din împrejurimi, până la Ploiești, apa cea de toate zilele. Doi ani s-au tot străduit constructorii să se lupte cu muntele, ridicând un alt munte din oțel și beton, înalt de peste o
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
omul de la munte, aceștia erau învățați să dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Aceasta ar fi însemnat să nu mai ajungă la timp la stână. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea și atunci când ar fi mai ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]