191 matches
-
Shaw numea această piesă: “Nonsensul romantic a lui Schiller” pe motiv că Fecioara din Orléans fusese înnecată în cazanul cu vrăjitoare a unei iubiri furioase. Johanna lui Schiller nu are nici măcar un singur punct comun cu realitatea, nici măcar cu vreo muritoare care a trăit pe acest pământ.” Ideea lui Schiller ar fi putut de fapt să constea în obligativitatea repudierii statutului de femeie că o condiție pentru obținerea succesului. Verdi și Piave reduc personajele principale la un numar de trei: Carlo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de funcționarii Serviciului Veterinar al Județului Tutova și Orașul Bârlad”. Iată cine erau la post la acea dată și tremurau din cauza comuniștilor pentru bucata de pâine zilnică atât a lor cât mai cu seamă a familiilor lor ce puteau rămâne muritoare de foame din cauza unor capricii de culoare roșie: „Dr. Victor Beldeanu, medic veterinar primar, SSV Tutova; dr. Ion Stadnicov, medic veterinar primar, Serv. Vet. circa I Crivești; dr. Ion Ciolan, medic vet. circă, Serv. Vet. Or. Bârlad; dr. Constantin Stănică
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
i-aș fi aflat cele mai ascunse taine. Degetele ei lipite, ca un călcâi al lui Ahile. Și numai ea nu știa că erau la fel de frumoase ca două degete despărțite, ba mai mult, ele echilibrau totul. Zeița din ea și muritoarea din ea. — Cum ați întâlnit-o prima oară, la un concert ? — Nu, nu... A fost întâmplător, total întâmplător, a fost o coincidență. Pentru ea m-am urcat prima oară pe o scenă să cânt, ca s-o impresionez, fermecat de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
definind o altă viziune despre lume și om decât aceea încifrată în labirint (este vorba de labirintul din palatul cretan al lui Minos). „Appolo era un zeu aparținând celei de-a doua generații de Olimpieni, fiul lui Zeus și al muritoarei Leto și fratele zeiței Artemis. Hera, geloasă pe Leto, o urmărise pe tânăra femeie în jurul întregului pământ. Obosită să mai rătăcească, Leto căută un loc unde să aducă pe lume copiii pe care îi purta în pântece și toată lumea refuza
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a "telenovelei super-eroice" în care trebuie permanent să revii la episoade precedente pentru a înțelege intriga, un soi de James Dean cu mască), Thor (zeul nordic prins între Asgard și Terra, nicăieri acasă, torturat de o iubire interzisă față de o muritoare, devenit simbol al tineretului rebel fără intenție, părul său lung și blond reprezentând de asemenea un semn al inadaptării), Dr. Strange (chirurgul egoist accidentat și dependent de alcool, redresat după o călătorie în Tibet, prevestind fascinația occidentală față de culturile asiatice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
literatură, altfel spus, hipo texte din câmpuri discursive mai mult sau mai puțin îndepărtate converg în același hipertext. Să ne oprim, de pildă, la memoria identității ätman-Brahman din proza [Archaeus] și din poeme. Viziunea sinecdotică asupra relației stabilite între făptura muritoare și divinitate, între om și Dumnezeu, între individ și Univers se naște în primul rând din nevoia localizării identitare (sigure și liniștitoare) a eu-lui în lume, apoi din cunoștințe asimilate din cărțile vechi românești, din gândirea indiană, din lucrările ori
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
înduplece să-i dea ei mărul, făgăduindu-i o mare răsplată; astfel, Hera îi promise domnia peste Asia întreagă, zeița Athena slavă și biruință în războaie, iar Afrodita îi făgădui să-i dea de soție pe cea mai frumoasă dintre muritoare, pe Elena, fiica lui Zeus și a Ledei. Paris nu stătu mult pe gânduri și-i dădu mărul Afroditei. Bibliografie Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
posibil capitol de carte o imagine de ansamblu a acestui produs apicol, fiind totodată un mijloc util pentru cercetări viitoare. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 117 Dedicăm studiul asupra mierii celebrei eroine antice, Elena, cea mai frumoasă dintre muritoare. Elena din Troia (tablou de Evelyn de Morgan, 1898) Elena (Helena) (greacă: ελένη, "cea mai frumoasă dintre muritoare"), era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cercetări viitoare. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 117 Dedicăm studiul asupra mierii celebrei eroine antice, Elena, cea mai frumoasă dintre muritoare. Elena din Troia (tablou de Evelyn de Morgan, 1898) Elena (Helena) (greacă: ελένη, "cea mai frumoasă dintre muritoare"), era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de frații săi Castor și Pollux. Regele Spartei, tatăl ei pământesc, o căsătorește cu Menelau, cu care Elena are
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ceea ce cu necesitate trebuie”20. În Odiseea există trei „torcătoare” care marchează grav destinul lui Ulise: nimfa Calipso, fiica lui Atlas, care locuiește în omphalos-ul talazurilor, „buricul lumii”, insula Ogigia; vrăjitoarea Circe, fiica lui Helios și al nimfei Persa; și muritoarea Penelopa, soția din Itaca. Alte femei care apar în Odiseea, deși mirifice, nu afectează destinul odiseic, pentru că nu sunt cl:thes, „torcătoare”. Deși încântătoare prin cântecul lor ademenitor, Sirenele nu îl prind pe erou în capcană. Nausicaa, fiica regelui feacilor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Atropos, având aptitudinea de „a tăia firul vieții” lui Ulise. L-a așteptat pe Ulise, asaltată de pețitori, 20 (poate chiar 30) de ani. Nu mai este tânără și frumoasă precum nimfele Calipso și Kirke. În plus, este o simplă muritoare. Și totuși, Ulise o preferă. De ce oare? Cum se știe, ea a reușit să reziste ademenirilor și asalturilor pețitorilor invocând neterminarea giulgiului lui Laerte, tatăl regelui Ulise. Ziua îl țese, iar noaptea îl destramă, îl desface. „A desface”, în grecește
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de raporturi nu mai era posibilă și deci nici o putință de realizare sufletească." (Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război) Îl deosebește pe Ștefan Gheorghidiu acea "metafizică pesimistă", exclamare a precarității esențiale: Lipsit de orice talent, în lumea asta muritoare, fără să cred în Dumnezeu, nu m-aș fi putut realiza și am încercat-o decît într-o dragoste absolută", formulă care l-a impresionat atît de mult pe autorul de mai tîrziu al volumului NU, Eugen Ionescu: "...această frază
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și este lacom 1]. Zeul furtunii, învins într-o primă luptă, temă atestată și în alte părți, sfârșește prin a triumfa nu grație eroismului său, ci ajutorului unei ființe omenești (Hupașiya sau fiul pe care 1-a avut cu o muritoare). Este adevărat că, în cele două versiuni, acest personaj uman este în prealabil înzestrat cu o forță de origine divină: el este iubitul zeiței Inara sau fiul zeului furtunii, în ambele cazuri, deși din motive diferite, cel care ajută este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Brahman o situație comparabilă. Altfel spus, el recunoaște în Brahman două modi de a fi aparent incompatibile: "absolut" și "relativ", "Spiritual" și "material", "personal" "impersonal" etc. În Brihadăranyaka Up. (II, 3,3), Brahman este perceput sub două form corporală (și muritoare) și nemuritoare. Upanișadele medii 41 dezvoltă în mod mai sistemat această tendință - atestată deja în Rig Veda - de a reduce totalitatea cosmică și constiin la un unic principiu. Kaâha Up. (în special III, 11 sq.) prezintă o ontologie cosmologică desti
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
împreuneze în umbra văilor" (după traducerea lui Jean Humbert). Afrodita "pune dorința" nu numai în piepturile animalelor, ci și ale oamenilor și zeilor. Ea "tulbură chiar și rațiunea lui Zeus"; tot ea îl face "cu ușurință să se împreuneze cu muritoarele, în pofida Herei" (ibid, 36, 40). Astfel, Imnul homeric identifică în elanul sexual elementul de unitate a celor trei moduri de existență: animală, umană și divină. Pe de altă parte, subliniind caracterul ireductibil și irațional al concupiscenței, Imnul justifică aventurile amoroase
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
tradiții mitologice insistă asupra acestui fapt: muritoare 2, Semele a zămislit un zeu. Această dualitate paradoxală a lui Dionysos îi interesa pe greci, căci numai ea putea să explice paradoxul modalității de a f i a zeului. Născut dintr-o muritoare, Dionysos nu aparținea de drept panteonului olympian; el a reușit totuși să se facă acceptat, și în cele din urmă, el a introdus-o și pe mama sa, Semele. Homer îl cunoștea, cum o dovedesc numeroase aluzii, dar nici rapsodul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Zagreus, a fost sfârtecat și înghițit, încă de copil, de către Titani. Mâniat, Zeus a reușit să-i stârpească pe ucigași și, în același timp, să salveze inima fiului, care, în felul acesta a putut fi născut a doua oară de către muritoarea Semele. Dionysos e un zeu trac, iar geții, care, după Herodot, sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci, îl venerează ca pe o divinitate omenească. Se presupune că lui Dionysos i-a fost hărăzit mormântul printre oameni și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
niște biete simulacre. În actul erotic nu participă doar corpul. Pofte La Homer, zeii, întocmai ca și oamenii, freamătă râvnind la plăcerea acuplării. Adesea se supun bucuroși unor ciudate procese de metamorfoză, numai să poată să se bucure de trupul muritoarelor ce întruchipează obiectul poftelor lor. Oamenii, în schimb, trebuie să îndure metamorfozări dintre cele mai degradante atunci când îndrăznesc să aspire la vreo zeiță. Nu mi se pare că asta ar fi drept. Neîncredere Aleg de bună-voie să-i neglijez pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
malefice ale unei posibile legături incestuoase cu fratele ei, soarele, care, cu toate împotrivirile și probele impuse, o cere insistent în căsătorie. Soarele comite un hybris, încălcând o cutumă a colectivității, dar și fata depășește măsura îngăduită condiției ei de muritoare, îndrăznind să-și ia singură viața. Ca s-o pedepsească, demiurgul o metamorfozează mai întâi în mreană și apoi în astrul nocturn. Acum cei doi protagonști sunt egali și pot să aplaneze astfel conflictul iscat, căci „Soare când răsare/Lună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
doctorului Tulp" a maestrului Rembrandt, plus diverse considerații privind vârsta, starea civilă și tot tacâmul. Bineînțeles, conform instrucțiunilor, totul în germană. Am observat ca dumneaei se cam uita strâmb la noi, dar nu ne-a păsat, gândind că e o muritoare oareșicare ce n-are acces la limba lui Goethe și Schiller. Spre surpriza noastră, înainte de a coborî ne-a "bătut" bine obrazul, zicându-ne câteva vorbe bine simțite și atrăgându-ne totodată atenția că i-am apreciat greșit vârsta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bărbat, acela nu va avea ochi decât pentru tine. Dafne este prezentă și în legenda dafinului care îl înfățișează pe zeul Apolo, după cum aminteam mai înainte, îndrăgotit de ea, el fiind prins în multe peripeții erotice cu nimfe și cu muritoare, datorită staturii lui impunătoare. Dafne însă nu a răspuns iubirii lui și ca să scape de el, l-a rugat pe tatăl ei s-o preschimbe. Ea a fost preschimbată într-un arbore numit dafin. Cocoțat pe creasta unui munte
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Am ieșit la plimbare cu Diana, cu care eram colegă de facultate - și de cenaclu. Plănuisem o seară liniștită, În care noi, ca două zeițe, am fi descins incognito pe pământ și ne-am fi plimbat pe faleză deghizate În muritoare de rând, poate am Șaman 53 fi stat la o terasă să bem un suc, ca să ne mai tragem sufletul după sesiunea de vară. la puțin timp după ce ne-am Întâlnit a apărut Carmina. o știam vag - fusese colegă de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
văl la fiecare terasă (s.n.), până când rămânea goală în fața Zeului, ceea ce echivala cu o hierogamie (eliberarea, n.n. care, tot din figura II.3 se vede că se realizează în planul nirvanic, cel puțin la nivelul de cunoaștere babilonian) între o muritoare și un zeu”. Epopeea lui Ghilgameș - entitate o treime om și două treimi zeu , cu alte cuvinte tot atâta de avansat în șirul reîncarnărilor în regnul uman - arată (după ) cum acesta pleacă în căutarea lui Utnapiștim, singurul om care a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
care îi ascund pentru cîteva minute propria-i sărăcie spirituală". Unii, după ce și-au afirmat, ca Valery, credința în slăbiciunea omului modern și îngrijorarea de a vedea cum se prăbușește o cultură multimilenară ("Noi, civilizațiile actuale, știm acum că sîntem muritoare") evadează în creștinism, în "poezie pură", lipsită de sens și de esență umană. Alții își construiesc o lume fantezistă, ireală, așa cum fac Cocleau și Giraudoux. Alții se refugiază în călătorii, în contactul cu alte civilizații, ca André Malraux (Calea regală
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
că Dionissos, simbolul unei masculinități puternice, cîntată orgiastic de bachante (menadele sau “furioasele”) apare ca un scelerat, ca un debil fizic, aproape neputincios. E deja altă imagine decît aceea, cunoscută, de efeminat și firav la trup, copilul lui Zeus cu muritoarea Semele, adăpostit de furia zeiței Hera în casa regelui Athamas, unde trăiește travestit în haine de femeie. Și este o altă miză pe care o imprimă regizorul montării. (De aici, oare, de la travestiul îndelung, să se fi inspirat Măniuțiu în
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]