108 matches
-
să trăim o sfâșiere de mileniu. Între buletinele de știri externe și creșterea colesterolului, continuă să existe o emoționantă tandrețe. Stresul reprezintă un perfid impozit pe dezvoltare. Pe oameni îi interesează pâinea de astăzi, nu soarta culturii de mâine. Nu murmurați, pământeni! Avertismentul transmis cândva atenienilor a devenit planetar. Trăim într-o lume a opțiunilor largi. Nici oamenii de geniu nu mai sunt acceptați de toată lumea. Mileniul al treilea ne-a găsit mângâindu-ne frustrările. Modernitatea poate fi adoptată în chip
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nasturii. De parcă ar fi sărit nepregătită din ascunziș, după somn sau după nesomn sau după, după orice. Sânii se clătinau, goi, aburiți, sub bluza desfăcută. — Mulțumesc. Ai fost cuminte. Nu l-ai provocat. Cuvintele abia se auziră, atât de încet murmurate. Mâna tot urca, parcă, de pe umăr spre gât. Vedenia încerca să-i mângâie, delicat, obrajii. Deținuta se trase în lături. — Cine ți-a aruncat aici boneta ? se auzi, parcă, în preajmă. Se aplecase, apucă boneta. O privi cu un fel
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
urcat la etaj și atunci s-a întâmplat. Infirmiera se întoarse în acel moment. Îl bătu pe Michael pe umăr și puse o ceașcă de cafea pe masa de lângă pat, dar el păru să nu observe și continuă să vorbească murmurat, monoton, încet. Îi strângea tare mâna Fionei. Infirmiera nu ieși, se retrase câțiva pași și rămase acolo să privească, în întuneric. — Și atunci, am început să-mi ies din fire. Pe urmă am început să bat cu pumnii în masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pentru gât nu te-ai gândit? Numai că eu întreb degeaba. Ce, tu te mai gândești și la alții? Nu. Nici vorbă. Tu știi doar de gâtlejul tău. Si atât. Cu răsuflarea grea a boulenilor și cu vorbele mai mult murmurate ale cărăușilor, calea până la Crâșma din drum se scurta văzând cu ochii. La o vreme, Pâcu a întrebat, așa, într-o doară: Dumitre! Tu vezi ce văd eu colea în zare? Ce să văd, Pâcule? Ia uite-te așa, mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
București, în 1988-1989, conversând cu vechiul său tovarăș Apostol. Aceste întrebări nu ajung însă până la Ceaușescu, ferm atașat de trecutul său stalinist. Ceaușescu, cel care declara și credea că "pentru Omul Comunist nimic nu este imposibil". Decalajul între aceste vorbe murmurate aproape în secret la București, vorbe pline de teamă și speranță de schimbare, și calendarul celor Mari, G. Bush și M. Gorbaciov, care se străduiesc să mențină un echilibru internațional, este frapant, în timp ce Europa sovietică se mișcă. Semnalele venite din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
imitație sau imitație alterată; c) deteriorare evidentă în capacitatea de a-și face prieteni pentru egalii săi. 2) Deteriorare calitativă în comunicarea verbală și non-verbală și în activitatea imaginativă, manifestată prin următoarele: a) nici un mod de comunicare cum ar fi murmuratul comunicativ, expresia facială, gestica, mimica sau limbajul vorbit, b) comunicare non-verbală anormal de marcată, cu utilizarea privirii drept în ochi, a expresiei facile, a posturii capului, sau a gesturilor de a iniția sau modula interacțiunea socială, c) absența activității imaginative
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înmiresmeze / trupul, chiar dacă fratele te va vinde ca pe un inel, / chiar dacă iubita nu va înceta să te urască pentru rănile tale / frumos mirositoare iar pasărea lyră te va prăda / de toate cântecele neprihănite cu care-ai amăgit cetățile!” (Abia murmurată zăpadă). Pe alocuri se aud rezonanțe din versul lui Lucian Blaga: „marie vara ce-a trecut / m-a tot rănit m-a tot vândut /și toamna toamna care trece /spre akheron mă va petrece /nu știu pământul de sub pleoape / cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
om, În partea unde se află jertfa pe care și-au ales-o. Aceluiași scop Îi slujește un os ascuțit, o bucată de lemn sau o suliță În miniatură care se aruncă noaptea În timp ce vrăjitorul rostește formule magice cântate sau murmurate, pricinuindu-i victimei o boală grea sau chiar moartea. „Dacă un băștinaș australian găsește pe neașteptate printre lucrurile sale un os de vrajă cu vârf ciudat, al cărui rost l-a priceput Îndată, aceasta Îi zdruncină Într-atâta nervii, Încât
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]