325 matches
-
duși ca și ultimii infractori periculoși în fața inchizitorilor sovietici unde erau FORȚAȚI să completeze câte o declarație, dacă știau carte; dacă nu știau, le-o completa conțopistul român atașat CAlC-ului, după cum credea el de cuviință sau după cum îi dictau muscalii. În acest caz, viitorii „repatriați” își puneau amprenta degetului mare pe o cruce făcută din cerneală neagră sau albastră. 3) Cei din ultima categorie, puteau fi considerați a fi privilegiați, deoarece, ei erau cei ce REFUZAU repatrierea, din diverse motive
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sosirea a „numai” 200 de soldați ruși de pe frontul de vest, ce erau comandați de un colonel. Pe de altă parte, și Prefectura Tutova (ca toate instituțiile similare din țară) făcea cheltuielile sale pentru confortul sporit ce trebuia oferit „oaspeților” muscali nepoftiți de cineva ci, poate doar de cei din „coloana a V”, comuniștii, pe care se baza cu strășnicie bețivul și paranoicul „tătuc” de la Kremlin. La data de 10 ianuarie 1945, profesorul Gâlcă, prefectul județului, dispusese conceperea și semnase telegrama-fulger
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trai cu care nu avuseseră de-a face în URSS nici măcar în cele mai frumoase vise! Cu numai o zi înainte de a umbla copiii Bârladului cu uratul (dacă vor fi fost,datorită restricțiilor impuse de către ticăloșii ocupanți!), pe 30 decembrie, muscalii s-au gândit să organizeze și un Revelionul 1944-1945 într-un mod cât mai fastuos cu putință și cu cheltuieli cât mai mari, dacă se putea (și s-a putut!), așa că i-au trimis pe cei de la Prefectură să le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de foarte mult tupeu dar și de o cantitate egală de nesimțire, rușii au mai comandat (în aceeași zi!) cumpărarea altor bunătăți ce au mai făcut o gaură bugetară de 40.000 de lei! Maiorul Kapelov, ce va fi fost muscalul-șef peste gloata rusească de la C.Al.C., s-a gândit exact în ziua de 31 decembrie că n-ar fi rău să-și mai cumpere pentru biroul său și niscaiva rechizite în valoare de 2.660 de lei și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dintre părțile rusă și română, orice transport de repatriați trebuia a fi însoțit și de personal medical autorizat, de regulă chiar doctori, dar cum în România de atunci aceștia nu erau așa de mulți ca și crâșmarii, de-o pildă, muscalii se mulțumiseră până la urmă și cu simplii oficianți sanitari. Nicolae Năstase, posesor al acestei meserii, primea la data de 28 martie 1945 suma de 7.600 de lei, pentru cele patru zile cât însoțise vagoanele cu repatriați, de la Bârlad la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dar certitudinea ne-a făcut să-i pomenim pe cei doi unici dispăruți din bătătura Prefecturii: Roșu Maria și Olteanu Sofia. Prefectura Timiș Torontal anunțase că și luaseră zborul spre o lume mai bună și mai dreaptă decât în ghearele muscalilor taman 66 de refugiați: Mironiuc Vasile, Balint Serghie, soții Malbudian Ion și Sofia însoțiți de fiica lor Ludmila, Pavlovici Vladimir, Nazarova Vera, Păharu I.V., Gorei Ioan, Vlad Gheorghe, ș.a. Neplăcându-le aerul curat al județului Alba, din cauza noxelor emanate de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 10.000.000 de kilograme de grâu (un vagon = 10.000 de kg.), produs ce TREBUIA predat în termen de numai TREI ZILE! Iată ce măsuri luaseră ai noștri pentru a reuși să satisfacă, oarecum, pretențiile vădit absurde ale muscalilor: „S’a hotărât ca fiecare locuitor să predea câte 425 kgr. de grâu la hectar, lăsându-se pentru sămânță câte 130 kgr.”. Deci, NUMAI grâu pentru sămânță pentru că de pâine nici nu putea fi vorba! Culmea culmilor fusese că rușii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
oameni. Este demn de remarcat faptul că în luna septembrie a anului 1945, maiorul-pianist Voronov fusese mutat în altă parte (cel mai probabil „uitând” să returneze instrumentul doamnei Alice Vrioni), în locul lui fiind numit căpitanul Muzrac. Exact odată cu numirea acestui muscal ce urma a fi responsabil pentru toate hoțiile și abuzurile coreligionarilor lui întru politică, profesorul Gheorghe Gâlcă, prefectul județului Tutova, fusese schimbat cu Ioan Andronache, care va rămâne pe această funcție chiar și după noua reformă administrativ teritorială de tip
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ungheni, urmând ca cetățenii „sovietici” să fie urcați într-un tren pe ruta Bârlad-Iași. Ca la orice marfă, se întocmise și un proces verbal de predare-primire ce-i avusese ca protagoniști pe subprefectul județului Tutova, Nicolae Petrovici și locotenentul major muscal V.Lukin. Pentru supravegherea îndeaproape a stării de sănătate a viitorilor candidați pentru Siberia, fusese delegat ca însoțitor medicul evreu Aron Țudic, cel care în perioada octombrie 1941-august 1944 condusese destinele Oficiului județean Tutova al evreilor din România. Iată și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
675, p. 111)"/>. Mai mult decât atât, Întotdeauna Țările Române au primit din afară disidenți religioși (de două ori străini), spațiul românesc fiind considerat un fel de paradis al ereticilor (fie ei isihaști și bogomili veniți de la sud, lipoveni și muscali scopiți de la est, husiți de la vest), expulzați de Bisericile creștine din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum ar fi spus Culianu). „Religiile prigonite În acele țări - se spunea În programul pașoptiștilor moldoveni - au găsit pururea un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
postură ca un negustor ambulant evreu : „Străin, [...] Încungiurat de vro douăzeci de câni, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de franțez” (V. Alecsandri, Balta Albă, 1847 ; <endnote id="cf. 444, p. 207"/>). La fel pățesc și soldații muscali În timpul „invaziunii rusești din 1828” : „[Câinele-lup] Bercea nu s-a putut Împăca nicidecum cu muscalii ; sărea la ei când Îi vedea trecând pe la poartă” <endnote id=" (824, p. 255)"/>. În schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numaidecât să afle ce gust are carnea de franțez” (V. Alecsandri, Balta Albă, 1847 ; <endnote id="cf. 444, p. 207"/>). La fel pățesc și soldații muscali În timpul „invaziunii rusești din 1828” : „[Câinele-lup] Bercea nu s-a putut Împăca nicidecum cu muscalii ; sărea la ei când Îi vedea trecând pe la poartă” <endnote id=" (824, p. 255)"/>. În schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii satului este, pentru mentalitatea populară, un simptom de non-alteritate, de apartenență la același neam. „Francezii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o Scurtă descriere a neamurilor europene și a caracteristicilor lor realizată la Începutul secolului al XVIII-lea În Europa Centrală (Stiria, vestul Austriei) sunt prezentate zece nații, de la pozitiv la negativ : spaniolul, francezul, olandezul, germanul, englezul, suedezul, polonezul, ungurul, muscalul, turco- grecul. Tabloul comparativ este elaborat pe baza a 17 categorii : temperament, fire, intelect, vicii, pasiuni, cunoaștere, port, boli, aptitudini războinice, religie, formă de organizare politică etc. Din punctul de vedere al calităților mentale, de pildă, spaniolul ar fi „inteligent
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu e 326 Imaginea evreului În cultura română popor care să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdote populare În cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii ; asupra țiganilor există o Întreagă epopee populară În versuri lapidare [...]. Despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul Înarmat c-un praz ; despre serbi asemenea ; c-un cuvânt, despre toți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sângele <endnote id="(85, pp. 76-87)"/>. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea, practici similare au fost atribuite de Biserica ortodoxă rusă membrilor unei secte eretice, numiți scopțî („scopiți”), cunoscuți ca „muscali”, după exilarea lor În Principatele Române : „Se pretindea că ori de câte ori se năștea un copil din relația unui «scopt» cu o femeie, ceea ce era nefiresc, pruncul era tăvălit În făină, străpuns cu cuțite, sângele absorbit de făină și apoi utilizat la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
claritate și precizie: „... Popii greco-răsăriteni au fost totdeauna și sunt încă, cu bună seamă și astăzi, atâți agenți secreți pentru Rusia în împărăția otomană. Ei predică, sunt datori să predice necontenit popoarelor lor spre a-și face meseria, iubirea cătră muscali și ura pentru musulmani, acești necredincioși care i-au robit. Și este firesc după asta ca fiecare ortodox, fiecare moldovean de credință greco-răsăriteană să vadă în fiecare rus un prieten firesc, un frate, astfel simte cel puțin țăranul. Și rusul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
general... În primăvara anului următor, 1836, relațiile dintre Rukman și Vodă Ghica luaseră un caracter de iritație de care fuseseră lipsite până atunci. Necuviințile lui Rukman erau întrecute numai de blândețea și răbdarea Domnului; acesta întinzând consulului mâna, în public, muscalul îndrăzni să-i refuze pe a sa, retrăgând-o după spinare. ... Acei care urmăresc cu băgare de seamă mersul lucrurilor în această țară văd în acest incident neprevăzut o urmare a sistemului de desconsiderare a Domnului, ce s-a adoptat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Mihai Sturdza, timp de nouă ani, viața atât de amară, era nu numai venal și corupt, dar și extraordinar de trufaș și de pretențios, iar Domnii români, conștienți de slăbiciunea lor, erau siliți să se plece la exigențele nesăbuite ale muscalului. De Nion raportează cum însuși Bibescu îi povesti, cum Kotzebue silise pe Doamna să facă vizită soției sale. Se știe că mișcarea de la 1848 puse capăt domniei lui Bibescu. VIII. Regimul Regulamentar în Moldova. Domnia lui Mihai Sturdza Întinderea ce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de la Galați. Cum a văzut racii, i-a cumpărat pe toți și i-a și plătit. Furios, roșu-stacojiu la față și pufnind de indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face semn cu bastonul.314 Muscalul trage la trotuar și scoate șapca. Crețeanu dă să se urce, dar muscalul îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toți și i-a și plătit. Furios, roșu-stacojiu la față și pufnind de indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face semn cu bastonul.314 Muscalul trage la trotuar și scoate șapca. Crețeanu dă să se urce, dar muscalul îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru trei zile de cacanaș Negroponte din Galați. Nicu Crețeanu dă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face semn cu bastonul.314 Muscalul trage la trotuar și scoate șapca. Crețeanu dă să se urce, dar muscalul îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru trei zile de cacanaș Negroponte din Galați. Nicu Crețeanu dă să cadă pe spate! Cu mâinile ridicate în sus, roșu la față, spumegând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Heliade ne întorceam în cete dese cântând din fluiere și învârtind din hârâitori. Toate sunt bune când ai în suflet 18 ani. Joia Moșilor era pe atunci un eveniment. În Piața Teatrului, de pe la ora 5 nu mai găseai nici un muscal. Vorba: „A plecat Vodă la Moși“ era ceva. Într-un an, prin 1874, în joia Moșilor, fiind de față cu câțiva miniștri străini, Vodă își exprimă dorința ca oamenii din popor care se aflau în număr mare pe acolo să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ceea ce sunt fără Înrâurirea fertilă a civilizației Europei Centrale, Împinsă până la Carpați de pajurile imperiale. Printr-un mic exercițiu de istorie contrafactuală, ne putem imagina cum ar fi evoluat o Transilvanie fără austrieci, rămasă sub călcâiul turcilor și la discreția muscalilor. Poate că Întreaga Românie de astăzi ar fi ajuns un fel de Republică Moldova, Întinsă de la Nistru până la Tisa... Sau, În sens invers, ne putem Închipui ce s-ar fi Întâmplat dacă stăpânirea habsburgică s-ar fi menținut și În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]