124 matches
-
Ei sunt cei care spun toată ziua că e dictatură în țara asta, nu-i așa? Păi de când e lumea în dictatură, nu huiduie nimeni că dă de dracu’. Nu-i așa domnilor, că a adus-o bine din condei „musiu” Lăzăroiu? De fapt dacă citim printre rânduri, cam ne dăm seama ce a vrut să spună el. Că toți oamenii de pe cuprinsul acestei țări sunt foarte mulțumiți de actuala stare de lucruri, că președintele împreună cu guvernul, sunt cele mai iubite
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se ridică. Se decisese. - Haide, rosti el autoritar. Cinci minute mai târziu înaintau amândoi pe culoarele editurii Gallimard. Pula se zbătea însă în mâna dreaptă-a lui Luca. Cioran o privea cu jind. Intrară apoi în biroul redactorului-șef. - O, musiu Șioran, se bucură franțuzul. Soaie bienvenu, je vuz anvite, tralala etc. - Bună ziua, spuse și Cioran, negru la chip. Dânsul e Luca. Franțuzul se bucură de acest lucru. - Trece tot ce-am scris pe numele lui, se hotărî Emil. Tot. Redactorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cere numărul ei de telefon! Acestea nu-l scuză totuși în nici un fel pe Băsescu. În loc să încerce, să se întâlnească oficial cu ei, așa cum scrie la carte, după toate canoanele diplomației, el vrea convorbiri la botul calului, de genul: „Hei, musiu Sarkozy, stai mă pe loc, să-ți zic eu o chestie din aia bilaterală! Stai mă monșer, n auzi, ce dracu’!”. Normal că atunci și Sarkozy, este îndreptățit să răspundă „Ia mai du-te mă în p...ăcatele mătii și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
vom vedea, legile dandysmului sunt mult mai numeroase și mai nuanțate. Iar istoria sa, câtuși de puțin Încremenită. Alături de hoinar (le flâneur) și derbedeu, dandy-ul se opune din răsputeri unei lumi mediocre, a „turmei și riglei” (Flaubert), a cumintelui musiu Prudhomme. Chiar dacă societatea Îi tolerează, cu un amestec de Îngăduință, dispreț și chiar admirație, doar pe dandy, În timp ce pe vagabonzi Îi reprimă fără ezitare, viața primilor nu e lipsită de un suflu tragic. Ba chiar de un nobil eroism. Dandysmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de manele care nici măcar nu bagă de seamă contradicția flagrantă în termeni. Păi cum este posibil așa ceva, se mai întreabă câte cineva mai răsărit, din turma asta românească, răspândită aiurea pe piciorul de plai. Păi este posibil, zic eu, fiindcă musiu Băsescu a reușit în lungii și foarte greii săi ani de mandat, zice el, să implementeze ceva nemaipomenit, ceva care cred că nu are echivalent oriunde altundeva în lume, fie chiar și în înșelătoarea lume a politicii. Cu eforturi proprii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Mai Sus. Aha. Directorul general! Ași. Ceva mai...departe. Mai departe de București, de Guvern, de Preș... Mai. De Jimbolia și Curtici? încă. Aha. E o taxă care vine de dincolo... Exact. De...peste! Așa. Vin-o să te pup musiu...Musiu? Angellus. Păi, musiu Angelache, dacă plătim în sfârșit taxă și pe lumi-na zilei înseamnă că, cum mă vezi și te văd, obligatoriu am intrat în Europa și chiar mai Sus, dacă nu chiar în America ! ĂL DE JOS Bună
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Sus. Aha. Directorul general! Ași. Ceva mai...departe. Mai departe de București, de Guvern, de Preș... Mai. De Jimbolia și Curtici? încă. Aha. E o taxă care vine de dincolo... Exact. De...peste! Așa. Vin-o să te pup musiu...Musiu? Angellus. Păi, musiu Angelache, dacă plătim în sfârșit taxă și pe lumi-na zilei înseamnă că, cum mă vezi și te văd, obligatoriu am intrat în Europa și chiar mai Sus, dacă nu chiar în America ! ĂL DE JOS Bună seara
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
general! Ași. Ceva mai...departe. Mai departe de București, de Guvern, de Preș... Mai. De Jimbolia și Curtici? încă. Aha. E o taxă care vine de dincolo... Exact. De...peste! Așa. Vin-o să te pup musiu...Musiu? Angellus. Păi, musiu Angelache, dacă plătim în sfârșit taxă și pe lumi-na zilei înseamnă că, cum mă vezi și te văd, obligatoriu am intrat în Europa și chiar mai Sus, dacă nu chiar în America ! ĂL DE JOS Bună seara. Dumneavoastră sunteți familia
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Câte o fanfară la fiecare secție de votare, la fiecare votant. N-ar mai lipsi nici unul. Am avea prezență de sută la sută și chiar mai mult. Mai mult de sută la sută, nu se poate! S-o crezi dumneata, musiu. N-ai auzit că marșul cu fanfara scoală și morții din morminte? Scoală. Așa că mizez pe o prezență de 115%...în altă ordine de idei, aș reduce vârsta de vot sub 19 ani. Dar este deja de 18! Daaa?!? Uite
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
iar domnu’ judecător... S-o retrag și eu? Dumneata nu, că am auzit că v-au mărit salariile și, poate, adiacent, hă !, hă !, și... restul ! Suspend ședința. Și sentința ? În ce problemă ? În trasul mâței de coadă ! Pune-i sare, musiu, că de tras, trage de ea mai bine de 80% din populație! LA VIE EN ROSE Bună ziua și vă felicităm. Sunteți unul dintre câștigătorii speciali ai concursului promoțional de asigurări. Vă asigurăm că, dacă vă asigurați la noi, veți primi
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mai am noroc, ei mai mă scapă de afurisitul, că 9despre partea lui Jupân Titircă Inimă-Rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. Ieri săptămâna, când s-a întors de la grădină cu cocoanele, m-a găsit deștept: "Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pân-acuma; mâine dimineață jupânul săracul să deschiză prăvălia; ai stat pân-acuma să bei la tutun, 'ai? - Nu jupâne, zic, da' dacă nu mi-e somn. -Nu ți-i somn, 'ai? stai că
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
da' dacă nu mi-e somn. -Nu ți-i somn, 'ai? stai că-ți fac eu ție poftă de culcat!"... Bietul nea Chiriac m-a scăpat, că luase pe sfântul Niculae din cui... Ieri seară m-a găsit dormind: "Bravos, musiu Spiridoane! zice; dormi, ce-ți mai pasă! tutun ai tras destul, acum te-ai pus să tragi la aghioase; trai, neneaco, cu banii băbachii! - Nu, jupâne, da' dacă mi-a fost somn, zic. - Somn, 'ai? Te trage traiul ăl bun
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mai lucrează nimic și abuzează pot zice într-un mod extraordinar de prieteșugul meu pentru el ba are de gînd să mai plece și la Iași, nu știu eu singur pentru ce." În ceea ce privește sperarea și rîsul împreună, Eminescu le dezminte: "Musiu în chestie e, îmi pare, tot în București. Dar nu l-am mai văzut." Aceste rînduri sînt din 6 ianuarie 1882: numit în 1881 revizor școlar pentru județele Neamț și Suceava, Caragiale ceruse mutarea pentru Argeș-Vîlcea " Cauza? dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
plete lungi, face fel-de-fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgînd în năbădăi pe îsnafi și mahalagii; încalecă de-a-ndărătele pe o saca și se plimbă pe podul Mogoșoaii, escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii, cari îl aclamează strigînd: "Ura! vivat musiu Berlicoco!". Se duce vestea pîn la vodă de isprăvile bandei [...]. Ca să scape tîrgul și marginile de ceata derbedeilor, Vodă începe să le dea slujbe afară." Treimea nedespărțită a Crailor ar fi putut fi sugerată lui Mateiu de un alt text
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
două eroine ale Nopții furtunoase, știm numai despre Zița, cea tânără, că a urmat pensionul. În limbajul ei, dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale sunt pudici. Ei folosesc stăruitor cuvântul „pardon“: „Pardon, scuzați“ (Rică, către Veta) sau „Scuzați, pardon!“, „Ba să
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ale Nopții furtunoase, știm numai despre Zița, cea tânără, că a urmat pensionul. În limbajul ei, dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale sunt pudici. Ei folosesc stăruitor cuvântul „pardon“: „Pardon, scuzați“ (Rică, către Veta) sau „Scuzați, pardon!“, „Ba să am pardon
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Nopții furtunoase, știm numai despre Zița, cea tânără, că a urmat pensionul. În limbajul ei, dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale sunt pudici. Ei folosesc stăruitor cuvântul „pardon“: „Pardon, scuzați“ (Rică, către Veta) sau „Scuzați, pardon!“, „Ba să am pardon“ (Dumitrache
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
deceniu. (Nu mai amintim aici, fiind subînțelese, grohăielile zilnice, pofticioase și obraznice, ale masculilor gregari față de o atrăgătoare femeie singură.) Ce au însă de-a face toate aceste felii de viață, amare sau sensibile, cu literatura? Știm, desigur, încă de la musiu Jourdain, că, totuși, în ciuda aparențelor, nu vorbim în proză nici chiar atunci când narăm întâmplări spectaculoase sau inimaginabile. Dacă blogul Petronelei Rotar ar fi fost doar o supapă terapeutică pentru apăsătoarea ei existență zilnică, existență pigmentată de drame, de iubiri, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pretind rădăcinile neamului omenesc, și totul susți- nut numai de minciuni, emanații, revelații și conspirații. Sicto - mato, ne lasă informații pe tăblița 14 despre organizarea și instruirea oștirii geților condusă de basileul Sarlieo. Cred că acest comandant, Sarlieo, este un ,,musiu Șalr” din rîndul galilor care trăiau împreună cu geții într-un stat confederat. Preoțimea participa la păstrarea bunelor moravuri în cadrul comunității chiar dacă nevolnicii erau fiii unor familii cu stare, poznele făcute trebuiau sancționate cu severitate să fie pildă pentru alți năbădăioși
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tipărit în coloanele gazetei multe articole politice. Tot aici a apărut „misterul” Proces general între două ordii și nația sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, satiră politică violentă, între ale cărei personaje pot fi recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre Grădișteanu a susținut în P.r. cronica dramatică. Se mai tipărește un roman, neterminat și nesemnat, intitulat Zece ani din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
articole politice. Tot aici a apărut „misterul” Proces general între două ordii și nația sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, satiră politică violentă, între ale cărei personaje pot fi recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre Grădișteanu a susținut în P.r. cronica dramatică. Se mai tipărește un roman, neterminat și nesemnat, intitulat Zece ani din viața unui om de lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
decență. Totul era persiflat. Binișliul regreta vremurile vechi, deputatul, ministrul erau încîntați de slujbele lor. Orășanu nu cruța nici pe liberali ("ceata lui Baboi"), nici pe conservatori și semăna porecle în dreapta și-n stânga. Lascar e "Mascarache", Costa-Foru, "Costea-Furul", Carp, "Musiu Crap", Boliac, "Beau-Fleac", "Musiu Titu", "ungureanu unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Binișliul regreta vremurile vechi, deputatul, ministrul erau încîntați de slujbele lor. Orășanu nu cruța nici pe liberali ("ceata lui Baboi"), nici pe conservatori și semăna porecle în dreapta și-n stânga. Lascar e "Mascarache", Costa-Foru, "Costea-Furul", Carp, "Musiu Crap", Boliac, "Beau-Fleac", "Musiu Titu", "ungureanu unitu". Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn. Mijlocul de divulgație al lui Orășanu era foaia săptămânală Nichipercea, căreia, spre a se sustrage represiunii, îi schimba des titlul: Coarnele lui Nichipercea, Coada lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Arțagul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apărută în volum în 1907), intertextualitatea cu opera caragialiană vizează, în primul rând similitudini de la nivelul expresiei verbale, explicabile și prin oglindirea aceluiași univers uman cu rele, necorectate deprinderi lingvistice. Hiperurbanismele de tipul "cremenal", "sicretu", "coraj" și franțuzismele "alivoar", "bonsoar", "musiu"129 etc. dau o notă caragialescă replicilor, recunoscută chiar și de cei care ar fi putut să pună aceste agramatisme pe seama tendințelor generale de epatare prin limbaj ale vorbitorilor de la răscrucea secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Interesant
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]