8,640 matches
-
în expresie decît toți, bănuiala cu pricina are mai mult un temei lingvistic. E de notat că G. Călinescu greșește rareori în observația concretă, de amănunt. E greu de retorcat bunăoară obiecțiilor sale la conceptele lovinesciene de sincronism, diferențiere ori mutație a valorilor. Ceea ce i se poate obiecta, la rîndul lui, este că n-a măsurat corect impactul lor în epocă și mai ales în posteritate. Chiar juste, remarcile par astăzi meschine, cînd Lovinescu a devenit, prin răspîndirea ideilor lui, cel
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
este necesară, dar nu și suficientă. Așa s-a întâmplat ca, exemplifică autorul menționat, Hitler a ajuns la putere ales de popor sau ca țări precum Iugoslavia sau Indonezia erau mult mai toleranțe în timp ce erau conduse de lideri autoritari. Ce mutație a avut loc la nivelul democrațiilor occidentale în așa fel încât noi putem spune că libertatea individuală are aici garanții mai ferme decât oriunde? Aceste democrații, argumentează Zakaria, au ajuns în punctul în care identifică "democrația" cu "democrația liberală", mai
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de la Bălti a avut drept scop definirea altor coordonate importante ale modernității și modernizării politice, adică ale Europei politice. În acest sens, scriitorul Dumitru Crudu le-a vorbit studenților despre o nouă specie de om și anume "omul amestecat" că mutație și evoluție a lui sau de la "homo sovieticus", pentru ca acest "om amestecat" este acum regulă și modelul dominant în Republică Moldova și lui exclusiv trebuie să-i fie adresate aceste mesaje pentru modernizare: "În totalitarism, societatea basarabeana a fost una
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
opinia publică, în pofida faptului că termenul "mentalitate" nu mai este de multă vreme operațional în domeniul antropologiei sociale. Definind, pe urmele lui Max Weber, etica muncii ca "ansamblul valorilor legate de muncă", Monica Heintz face o trecere în revistă a mutațiilor produse în conținutul acestui concept în țările dezvoltate, de la apariția sa în zorii societății industriale pînă în societatea postindustrială de azi. Fostele state comuniste (printre care, firește, se află și România, subiectul studiului de caz al autoarei) se găsesc în
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
control și lipsă de încredere. E în curs de dispariție în țările dezvoltate și e anacronic și absurd să-l vedem impus de către aceiași vestici în țările în curs de dezvoltare, în uzinele pe care le implementează acolo. Sigur, o mutație de la "munca de rușinea celorlalți" la "munca pentru a avea respectul celorlalți" ar fi idealul. V-ați angaja, pe o perioadă mai lungă, într-o instituție din România (fie ea și universitate)? Cred că da. Ceea ce mă împiedică este familia
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
de a gândi și de a recepta valorile, în acord cu o rațiune superioară. A transformat scepticismul și relativismul dintr-o banală filosofie de viață într-o motivație profundă a esteticii și a criticii literare, articulată într-o teorie a mutației valorilor estetice. Confesiunea lovinesciană este, în egală măsură, o probă de moralitate, o formă de onestitate și o cale de câștigare a credibilității. Un portret interior al criticului de la "Sburătorul" riscă să reproducă îndeaproape confesiunile din Memorii. E. Lovinescu are
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
fundament al unei ideații personale. O coordonată majoră a confesiunilor din Memorii o constituie tocmai psihologia creației critice lovinesciene. Cum a luat naștere impresionismul ca opțiune definitorie, cum se acordă cu sine și cum au fost posibile idei ca revizuirile, mutația valorilor estetice, modernismul și tot eșafodajul teoretic în raport cu propria individualitate? - iată ce interogații declanșează procesul de conștiință lovinescian. A-l urmări înseamnă a ne situa într-un moment privilegiat, conform idealului de cunoaștere formulat de Georges Poulet în admirabilul său
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin ecografie endoscopică, dar care nu pot preleva suficient țesut pentru un diagnostic de certitudine, ba mai mult, pot provoca perforații ale organelor cavitare. De aceea, pacienții care sunt examinați prin aceste tehnici trebuie atent selecționați. GIST se caracterizează prin mutații ale protoncogenei KIT (receptor al tyrozin kinazei), diagnosticul de GIST este imunohistochimic, prezența antigenului CD117 fiind caracteristică în peste 95% din cazuri. Principalul tratament curativ al GIST este cel chirurgical. Este esențială îndepărtarea în totalitate a tumorii cu menținerea intactă
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
ultrasonografie renală. Un control adecvat atât al tensiunii arteriale, cât și a celorlalți factori de risc întârzie evoluția spre insifuciență renală și, deci, spre dializă sau transplant renal. Sindromul Liddle este o boală genetică rară, autozomal dominantă ce determină o mutație la nivelul canalelor schimbătoare de sodiu de la nivelul tubului contort distal, astfel determinând hipervolemie și deci creșterea tensiunii arteriale. Toate aceste cazuri au activitate scăzută a reninei plasmatice și supresie a aldosteronului, care în condiții normale ar fi trebuit să
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
a vieții și creației (precum cazul lui Bach) -stilul „antropomorfic” al muzicii lui Ludwig van Beethoven (1770-1827). Este vorba aici despre un „comportament” stilistic diferit în cadrul fiecărei perioade a creației, fiecare etapă fiind incitată ca urmând unui „salt” calitativ, unei „mutații” cu sensul de „ruptură”. Structurat în imaginea „vârstelor” omenești, pe care le putem recepta drept „stiluri” diferite, „biografia” stilistică a lui Beethoven reflectă la modul fidel mutațiile trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
perioade a creației, fiecare etapă fiind incitată ca urmând unui „salt” calitativ, unei „mutații” cu sensul de „ruptură”. Structurat în imaginea „vârstelor” omenești, pe care le putem recepta drept „stiluri” diferite, „biografia” stilistică a lui Beethoven reflectă la modul fidel mutațiile trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul mediat prin structura și etosul lucrărilor muzicale corespunzătoare cronologic evoluției „biografice” a compozitorului. Concepția celor trei stiluri beethoveniene apaține scriitorului Wilhelm von Lenz (1809-1883), autor al volumului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
e înțeleasă ca o limitare, o neputință, și idealul e cel al absenței unui stil personal și al unei universale disponibilități stilistice (s.n. - O.G.), care asigură universalitatea artistică.”<footnote Ibidem, pp. 189-190. footnote> Putem deduce din această imagine sensul mutației operate în Iluminism în ceea ce privește reorientarea de la universalitatea retorică înspre particularitatea organică, dar și imaginea neputinței și a puținătății în care s-ar fi prezentat modelul organic și individualist al lui Beethoven în contextul gândirii muzicale baroce, deoarece „Din perspectiva unui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și, ulterior, „împăcate”. Acești trei parametri - intonația ca sursă a întregului discurs, simfonismul ca elan vital în sens procesual, care străbate (prin) întreaga lucrare (sugestiv fiind germanul durch, englezescul through sau rusescul skvozi) și dialogismul ca principiu conflictual-generativ, definesc natura mutației și diferența specifică între gândirea de tip retoric și gândirea de tip organic. O limită superioară a gândirii de acest tip, precum și o formă împinsă spre o evidentă hiperbolizare conceptuală o identificăm în imaginea ideii Gesamtkunstwerk - a operei de artă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lumii sau, altfel spus, prin revoluționarea radicală a tempo-ului existenței și conștiinței colective. (a) Industrializarea accelerată a statelor occidentale determină un dinamism corespunzător al interacțiunii sociale, ceea ce, la rându-i, cauzează o rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a lucrurilor. (b) În ideea rupturii se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a lucrurilor. (b) În ideea rupturii se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare a progresului și a noii ordini sociale. Cel puțin aceste două criterii determină transformarea perspectivei și evoluția de la ideea „localismului” înspre „mondialitate”. Timpul romantic sau, într-un alt sens, timpul victorian nu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mai restrânsă și mai concretă. În situația ambilor compozitori, nu mai poate fi vorba de o singură tipologie stilistică, menținută cu fidelitate și asumare pe întreaga durată a biografiei creative. Ceea ce era considerat drept stil în epoca clasicismului suportă o mutație considerabilă de la identificarea stilului individual cu stilul de epocă la stilul individual drept constituentă a epocii și ca un potențial „receptacul” al mai multor tipologii stilistice concatenate. Spre exemplu, ceea ce la Beethoven corespunde câte unei „vârste” în limitele unui singur
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
la stilul individual drept constituentă a epocii și ca un potențial „receptacul” al mai multor tipologii stilistice concatenate. Spre exemplu, ceea ce la Beethoven corespunde câte unei „vârste” în limitele unui singur program estetic unitar - idealul clasicismului -, la Stravinski suportă o mutație atât de puternică, încât acestor imagini ale fiecărei „vârste” stilistice beethoveniene ca etapă constitutivă a creației, le corespunde la Stravinski câte un program estetic-stilistic, fiecare cu un propriu set de idealuri. Cu alte cuvinte, dacă în cazul lui Bach durata
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ca și conținut. De abia la acest nivel al evoluției istorice a conceptului și tipologiilor de stil devin vizibile efectele comprimării, determinată de o anumită presiune sau, stilistic vorbind, de un set de constrângeri (factorii exteriori ai existenței sociale și mutațiile implicite în planul imaginarului colectiv), constatabile doar prin alăturarea cât mai multor forme „punctuale”, reprezentative în plan istoric, ale gândirii stilistice. Nevoia implicării perspectivei temporale în relevarea mutațiilor în plan stilistic, precum și în edificarea și funcționarea canonului, reprezintă un argument
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vorbind, de un set de constrângeri (factorii exteriori ai existenței sociale și mutațiile implicite în planul imaginarului colectiv), constatabile doar prin alăturarea cât mai multor forme „punctuale”, reprezentative în plan istoric, ale gândirii stilistice. Nevoia implicării perspectivei temporale în relevarea mutațiilor în plan stilistic, precum și în edificarea și funcționarea canonului, reprezintă un argument suplimentar al importanței și utilității pe care o reprezintă tratarea sincronă a ambelor problematici, deoarece numai un asemenea tip de abordare relevă concomitența mutațiilor în planul fiecărei concepții
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
perspectivei temporale în relevarea mutațiilor în plan stilistic, precum și în edificarea și funcționarea canonului, reprezintă un argument suplimentar al importanței și utilității pe care o reprezintă tratarea sincronă a ambelor problematici, deoarece numai un asemenea tip de abordare relevă concomitența mutațiilor în planul fiecărei concepții luată separat. Devine vizibil faptul că se impun, drept canonici, compozitorii care, prin natura metodei componistice, a programului ideologic-estetic asumat și a efectelor de înrâurire pe care le-au produs, se situează fie la începutul (funcția
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în detrimentul altora. De fapt, este vorba despre constatarea funcționării unui fenomen de diferențiere gradată a accepțiunilor care vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al mutațiilor din planul gândirii muzicale și al relației vizând transformările din planul realității exterioare. Această atitudine în egală măsură confirmă și contestă afirmația Marciei Citron, deoarece, pe de o parte, fiecare context stilistic este interpretat prin specificul prin care se legitimează
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
fenomenului de compresie stilistică, definibilă drept conținut ca hiperstilistică, iar ca formă și titulatură ca polistilistică. 4. Concluzii. Etapele cuprinse în evoluția fenomenului de compresie stilistică Oleg Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor calitative în evoluția fenomenului de comprimare a structurii stilistice, alăturându-le o scurtă descriere a acestora: (1) punctul de plecare a descrierii, gradul zero al proceselor transformaționale, îl plasăm în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
modelul „monolitic” îl reprezintă creația lui Ludwig van Beethoven - trecerea de la dominanta retorică la aceea organică, consistența stilului beethovenian „defoliindu-se” în imaginea celor trei „vârste” sau „stiluri” consecutive (ca formulări convenționale ale unei diferențe graduale), separabile în trei etape. Sensul mutației poate fi calificat ca anulare a omogenității, deși în continuare este vorba despre recognoscibilitatea structurii stilistice drept una integră. Această imagine organică a „vârstelor” stilistice, care conservă identificarea stilului cu persoana concretă care îl practică, se păstrează pe întreaga durată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]