191 matches
-
cadru medical specializat, bolnavii prezentând boli psihotice care nu sunt agitați pot primi îngrijiri prin masajul tradițional chinez, cu titlul de îngrijiri complementare. Prezentăm mai jos tratamentele tip ale sindroamelor psihice generale. Tratamentele specifice unor tulburări cum ar fi angoasele, mutismul, isteria, șocul emoțional și altele care necesită dezvoltări mai lungi, nu sunt abordate aici. Tratamentul sindroamelor psihice prin masaj Toate tulburările mintale minore și nepsihotice Tratament Tuina Tratament Dong Fa Masajul An Lo timp de 3 minute pe punctele: 4
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
paloare, slăbire, amețeală, musculatură slăbită, tremurături, convulsii, tetanie, tulburări de vedere, unghii casante, menstruații puțin abundente. Puncte specifice: 17V - 18V - 3F - 37VB. Meridiane: Ficat și Vezica Biliară. Yu Zheng cu vid al energiei plămânilor Semne: voce fără vlagă, tuse frecventă, mutism prin incapacitate, oboseală rapidă la efort oboseală intensă, paloare, transpirație diurnă spontană, vulnerabilitate la schimbările de temperatură, tristețe. Puncte specifice: 1P - 10P - 17VC - 13V - 4VG. Meridiane: Plămâni și Intestin Gros. Yu Zheng cu vid de Qi în inimă Semne: senzație
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
oboseală rapidă la efort oboseală intensă, paloare, transpirație diurnă spontană, vulnerabilitate la schimbările de temperatură, tristețe. Puncte specifice: 1P - 10P - 17VC - 13V - 4VG. Meridiane: Plămâni și Intestin Gros. Yu Zheng cu vid de Qi în inimă Semne: senzație de slăbiciune, mutism prin introversie, incoerență verbală, oboseală rapidă la efort, palpitații, privire pierdută, angoasă. Puncte specifice: 6Si - 3I - 8I - 15V. Meridiane: Inimă, Stăpânul inimii și Intestin Subțire Yu Zheng cu vid de sânge Semne: palpitații, anemie, hemoragii, paloare, pierderea părului, extremități reci
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
mai frecvente ale devierilor comportamentale ce pot fi înregistrate. Atitudinile adoptate de unii elevi, ca reacție la violenta unor medii școlare se pot rezuma astfel : fuga ( prin discuții în fundul clasei, prin absența fizică, prin refugiul intr-o gândire magică, prin mutism, prin dificultăți de relaționare, prin abandon, p.30 ); agresivitate sau supra-conformism, un „naufragiu" mai subtil, reacții alienante, școala devine un loc al excluderii, nu al integrării sociale ( ibidem, p.31 ). In categoria inadaptaților sociali întră, potrivit literaturii de specialitate : delincvenții
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită frecvent ce a memorat ¾ Imaginația
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de limbaj: ο oral / de pronunție dislalie ο citit / lexie dislexie ο scris / grafie disgrafie ο altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.) ¾ Memoria • Memorează: ο ușor ο dificil ο mecanic ο logic • Reactualizează: ο recunoaște ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită frecvent ce a memorat ¾ Imaginația
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism/retard psihogen, electiv, voluntar; • oligolalii: de origine socială, succesive, ecolalii, bradilalii. Înainte de a trece la descrierea generală a fiecărei forme de tulburare de limbaj, va trebui să repetăm că această carte nu se substituie cursurilor de oligofrenologie, tiflologie, surdologie, logopedie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
foarte rar. Are posibilitatea să înțeleagă unele cuvinte izolate, dar este incapabil să descifreze sensul propoziției. Carateristici comune pentru toți alalicii: lipsă de expresivitate, rigiditate în mișcări și comportament, voință scăzută, deficite de atenție 152". Tulburări de dezvoltare a limbajului Mutismul psihogen Fără să țină neapărat de domeniul psihologiei speciale, mutismul psihogen reprezintă refuzul subiectului de a vorbi, chit că limbajul său este funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
este incapabil să descifreze sensul propoziției. Carateristici comune pentru toți alalicii: lipsă de expresivitate, rigiditate în mișcări și comportament, voință scăzută, deficite de atenție 152". Tulburări de dezvoltare a limbajului Mutismul psihogen Fără să țină neapărat de domeniul psihologiei speciale, mutismul psihogen reprezintă refuzul subiectului de a vorbi, chit că limbajul său este funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
comportament, voință scăzută, deficite de atenție 152". Tulburări de dezvoltare a limbajului Mutismul psihogen Fără să țină neapărat de domeniul psihologiei speciale, mutismul psihogen reprezintă refuzul subiectului de a vorbi, chit că limbajul său este funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu vorbește deloc.) De multe ori, acești copii sunt admonestați drept "încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
funcțional. Distingem două tipuri de mutism psihogen: poate fi electiv sau generalizat. (Cel electiv, atunci când refuză să vorbească cu sau în prezența unei anumite persoane, generalizat când nu vorbește deloc.) De multe ori, acești copii sunt admonestați drept "încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult decât atât. El poate să dispară după câteva zile, săptămâni sau ani. În caz contrar, devine un caz psihiatric. Retardul verbal Reprezintă o întârziere generală în dezvoltarea vorbirii, în care este implicată motricitatea, structura gramaticală
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai bune decât cele din străinătate. Comentând acțiunea primului-ministru, presa opoziției nota: ”Guvernul a răspuns la interpelare prin pantomimă. Totuși, noi preferăm dezbaterile parlamentare sistemului pantomimei. Să sperăm că aceasta din urmă experiență a convins guvernul despre răul sistem al mutismului față de interpelări”. În următoarea ședință a Senatului, cea din 12 februarie 1916, Scarlat Orlăscu a cerut să i se pună la dispoziție dosarele și corespondența relativă la felul cum se acordaseră compensațiile pentru bucătăriile de campanie. În replică, Ion I. C
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
disfazic : afazia sau alalia (tulburări de limbaj) și imaturitatea, respectiv inadaptibilitatea școlară Semnele acestei insuficiențe apar în limitele utilizării limbajului oral ca mijloc de comunicare interpersonală, ceea ce diminuează sociabilitatea copilului, determină evitarea situațiilor de conversație și refugiul în starea de mutism. În ajunul școlarității copilului se evidențiază fenomenul de reactualizare greoaie a vocabularului, ,,căutarea cuvintelor’’ în procesul de comunicare sau vocabularul redus, limitarea comunicării la propoziții simple, telegrafice și altele, incapacitatea memorării unui text. În ajunul vârstei de 6 - 7 ani
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
putea da, și o voi face. Luca e și el voință, dar o voință șovăitoare, și cu drept cuvânt. El se luptă între două sentimente: iubirea pentru tatăl asasinat și respectul pentru mamă. De aceea e el redus la un mutism legitim și rolul lui e foarte echivoc și misterios". 119 Motiv obsesiv, reluat în romanele ciclului Bizu. 120 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 3 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 57: "Gică și Maria sunt
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
micul cerc al "Junimii", mulți și-l vor aminti doar în acea ultimă, sfâșietoare ipostază: Cînd l-am văzut atunci, nu-l mai recunoscui pe poetul de odinioară... El era micșorat, scăzut sufletește... Intra și stătea în mijlocul cunoscuților într-un mutism complet, într-o absență totală de inteligență și voință"20. Chiar și în această stare, însă, pare conștient de soarta sa: "La ce să mai porți prin lume un om mort!" îi spune lui Vlahuța, care vroia să-l ia
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
poate și trebuie să fie interpretat, dar nu poate fi citit. Despre orice imagine putem și trebuie să vorbim; dar imaginea însăși nu poate vorbi. A învăța să "citești o fotografie" nu înseamnă mai întâi a învăța să-i respecți mutismul? Limbajul pe care-l vorbește imaginea ventrilocă este cel al privitorului ei. Și fiecare epocă a avut, în Occident, modul ei de a citi imaginile Fecioarei Maria și ale lui Christos, așa cum a avut și modul ei de a le
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din sărbezeala fatală a liceenelor, fiind un straniu specimen al vremurilor noastre: trup sever, modelat prin lawn-tennis, față oarecum basée, dar subtil pusă În valoare de creme și sulimanuri, o femeie, Într-un cuvânt, căreia zveltețea Îi conferea Înălțime, iar mutismul eleganță. Dar avea un faible, impardonabil la o autentică Duvernois, acela de a flirta cu comunismul. La Început a izbutit să-mi trezească interesul, dar apoi am priceput că atrăgătoarea ei Înfățișare ascundea un spirit comun, și i-am cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
întîlnirăm. Nici măcar nu-mi dădu explicații despre schimbarea ei, în trei minute totul se consumă fără cuvinte, fiindcă nu e nevoie de mai mult ca să-ți dai seama de o înstrăinare: ochi care nu te văd, gură lovită de un mutism absent, o urâțenie a chipului pe care o observi stupefiat (și era curios cum vedeam pentru întîia oară că această fată era de fapt urâtă, fără să-mi dau seama de ce, fiindcă era aceeași), sugestia că nu e nimic de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
suflului datorat soarelui local, avem liniște pe toată întinderea spectrului electromagnetic. Reprezentantul Companiei dădu din umeri. ― În sfârșit, ne așteptam. Mai rămâne totuși o speranță. ― Desigur, e posibil ca membrii acestei colonii să fi hotărât să tacă. Un caz de mutism colectiv. ― De ce-ar fi făcut-o? ― Dar eu de unde să știu? o convertire religioasă subită, sau ceva asemănător. ― Mda. Foarte. Burke ar fi vrut să-l creadă pe Gorman, așa eum Gorman ar fi vrut să-l creadă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
tare de urechi. Ce-ai spus? ― Newt. Eu mă... mă numesc Newt. Așa mi se spune. Nimeni nu-mi spune Rebecca. Ripley termină și cu a doua mână. Știa că dacă nu răspundea, fetița putea să cadă din nou în mutism, dar trebuia să aibă grijă să nu spună ceva care ar putea-o tulbura. Să pălăvrăgească de una de alta. fără să pună întrebări. De acord, tu ești Newt. Eu sunt Ripley... și toată lumea-mi spune Ripley. Dar poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
d. Boissier materia acestei din urmă. Fără dânșii ilustrul rector de azi ar fi rătăcit încă mult și bine în regiunile ghețoase ale ingratei științe. Dar talentul concepțiunii cine nu-l cunoaște? O probă între altele, devenită proverbială la Paris: mutismul său la moartea părintelui Snagoveanu! Sărmanul La Bruyere, și pe dânsul l-a chemat în ajutor pentru ca să-l mutileze ca pe împăratul filozof. Se vede că d. Crăciunescu crede că a rupe șase cuvinte dintr-un paragraf și a le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se încuviință creditul, nimic pentru ameliorarea liniei nu se lucră. Ceva se făcu: banii se cheltuiră. Trecură luni, trecu un an, ziarele protestară, se ceru de deputații independinți prezintarea socotelilor; la toate se răspunse cu amânări cărora le da concurs mutismul obicinuit al gazetei oficioase de pe atunci. La întrebarea continuu repetată: "Ce se făcuse cu acele 20 milioane" publicistica independentă era unanimă în a răspunde: "S-au cheltuit de miniștri în risipe inutile și în daruri deghizate", însă vocea acesteia era
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi diferențiat prin capacitatea de trezire din somnul profund față de imposibilitatea de trezire din comă. Coma este rezultatul distrugerii, anatomice sau toxice, de mari porțiuni ale creierului. Forme asemănătoare cu coma sunt "starea vegetativă persistentă" (persistent vegetative state - PVS) și "mutismul akinetic" (locked-in syndrom - LIS). Ignorarea deosebirilor dintre ele, mai ales a diagnosticului diferențial cu LIS, poate avea urmări fatale. În LIS cunoașterea este păstrată, deși orice comunicare cu lumea exterioară este abolită: bolnavul are toate membrele paralizate, inclusiv mușchii comunicării
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cu oxid de carbon depinde de forma clinică a intoxicației, de momentul instituirii tratamentului, de existența complicațiilor. Evoluția este grevată de o mortalitate ridicată, mai ales În cazul formelor medii și severe. Complicațiile cele mai frecvente: • neurologice: edem cerebral, ataxie, mutism akinetic, parkinsonism, neuropatie periferică; • cardio-vasculare: angină pectorală, infarct miocardic acut, tulburări de ritm și de conducere, aspect tranzitoriu de infarct miocardic acut (la pacienți cu coronarografie normală), colaps vascular; • pulmonare: edem pulmonar acut, hemoptizie, paralizie unilaterală de diafragm; • oftalmologice: hemoragii
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
conduita copilului de vîrstă mică (sugar și antepreșcolsr) o componentă caracterială certă. Aceasta întrucât conduitele morale ale copilului sunt sesizabile mai târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-abia acum se întâlnesc manifestări cu adresă relativ conturată (distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata unele manifestări caracteriale oarecum specifice, ca, de exemplu, frică, enurezis psihogen, onicofagie, bâlbâială, minciuni de apărare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]