2,938 matches
-
legături strânse cu țara de origine (Cioran îl traduce pe Mallarmé). Relația între România și lumea muzicii reflectă o cultură bogată în tradiții, din care vin unii dintre cei mai iluștri artiști lirici din toate timpurile, începând cu Hariclea Darclée, muza indiscutabilă a verismului în operă, prima Tosca, prima Wally, prima Iris. Am putea vorbi de Maria Cebótari, de Viorica Ursuleac, soția dirijorului Clemens Krauss și incredibila interpretă a lui Richard Strauss. Mai recent, de tenorul Ludovic Spiess, de Viorica Cortez
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut genunii... NEMURITORI, POEȚII De dincolo de lume naște cantul În rimele visate doar de îngeri; Poeții și-au săpat în vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca din apropiere de Bistrița pentru a participa la o aniversare: om al locului, scriitorul Francisc Păcurariu ar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni, de ea ? nu se cade
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
limpede și cu accent proză sau hexametri antici; și examenul umanistic neputând fi o resurecție peste milenii și veacuri, un atavism literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum ar putea fi altfel? "Școala să nu mai rămâie de căruță la o jumătate de veac în urmă; să-și primenească oamenii și programa. Profesorul să-l ia pe băiat
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932, cuprinzând exemple de epocă de mare reprezentativitate: oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 326 - 337; footnote> . Respectând criteriul cronologic, urmează Muzica primelor veacuri ale creștinismului<footnote Breazul, G(eorge) - Muzica primelor veacuri ale creștinismului; în: Raze de lumină, București
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pildă, îți dorești o figurină din porțelan de Dresda, poți investi 875 de dolari într-o „Trăsură cu tânără fată“ sau 775 USD într-un „Fotoliu german cu pisici“. Un îngeraș marcă japoneză costă 125 USD, însă dacă-ți dorești muzele plăsmuite din porțelan alb-auriu de Meissen, ei bine, acesta-i un vis de 2400 de dolari. Cel puțin, scutești deplasarea, căci se pot cumpăra on-line, prin www. 108auction. com. Porțelanuri chinezești și japoneze cu prețuri care bat între 140 și
Agenda2003-32-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281355_a_282684]
-
necunoscut»“, spune Gâgă. Îl înconjoară zeci de lucrări de diferite dimensiuni, în lemn, bronz și piatră, care transformă atelierul în muzeu. Printre ele și un autoportret în cărbune. Lucrările sunt create mai ales la ceas de seară, atunci când timpul și muză, talentul și forță artistului se întâlnesc. Acum lucrează la bustul regretatului actor Mircea Belu, pentru Teatrul Național din Timișoara, si se gândește la o expoziție... de desene în cărbune. „Sigur aici, la Timișoara... în viitor“.
Agenda2003-30-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281297_a_282626]
-
stituției, montarea spectacolelor ce se vor susține în aer liber, în curtea unui castel medieval, va fi una ultramoderna. Costumele ce vor fi purtate în luminile rampei de către soliști au fost comandate și confecționate în Italia. I. STANCIU Întâlnire cu muzele l La Tabăra de la Oravița Sâmbătă, 2 august, ora 12 în vechiul Teatru Orășenesc din Oravița va avea loc deschiderea festivă a lucrărilor noii ediții a Taberei internaționale de creație din Oravița, al cărei organizator și coordonator este pictorul Ion
Agenda2003-31-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281313_a_282642]
-
mergem cu ei, ne omoară, că în București au omorât 20 de oameni. Degeaba! Suntem olteni, dar ne-am dat cu Timișoara. Jos criminalul! Au pătat uniforma militară cu sângele oamenilor, copiilor și femeilor. Să fie judecați aicea în Banat!“ Muză: Revoluția De la Balconul Operei răsunau, des, rugăciuni, colinde, imnuri care să invoce grația divină, versuri. Coșbuc, Goga, Alecsandri, Eminescu au fost „poeții revoluției“. Dar și timișorenii înșiși s-au încumetat să-și spună gândurile în rimă. Sunt poezii-pamflet, cum ar
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
1929 ocupă un loc special în biografia marelui artist și pentru că acesta a colaborat cu regizorul spaniol Luis Buñuel la scurtmetrajul „Un Chien Andalou“, a devenit în mod oficial membru al grupului suprarealist din Montmartre și a cunoscut-o pe muza și viitoarea sa soție, Gala Eluard. DUMINICĂ, 21 NOIEMBRIE PAPA BENEDICT XV În 1854 s-a născut Papa Benedict XV (Giacomo della Chiesa). Datorită eforturilor susținute pe care le-a depus pentru menținerea păcii, a fost recunoscut ca un papă
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
protesteze și să-și lîngă rănile în public. Este, în prezent, "o femeie liberă", mamă a doi copii (dintre care unul adoptat, un metis cu ochi albaștri, care-și cunoaște și "mama adevărată"). A fost soția lui Martin Scorsese și "muză" lui David Lynch, cu care a început prin a face Blue Velvet ("Rossellini, Scorsese și Lynch, iată Trinitatea mea!"). Cînd, pe neașteptate, s-a trezit părăsita de David Lynch, l-a sunat pe Scorsese. "David m-a părăsit", l-a
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Vasiliu însuși lumea e pură, nu printr-o armonie superficială, făcută, ci prin ceea ce gînditorii mistici au numit coincidentia oppositorum. Echilibrîndu-se, melancolia devenită ironică și ironia melancolizata echilibrează sufletul acestui poet inspirat de magia Dulcelui Tîrg precum de-o irezistibila muză. Lucian Vasiliu - Lucianograme, Ed. Axa, Botoșani, 1999, 98 pag., preț nemenționat.
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
eseul care rezultă este el însuși o capodoperă a comicului de idei: "Textul de care nu ești mulțumit dispare la o simplă apăsare de buton. Când ajung la editor, foile sunt curate, ordonate, cartea pare scrisă sub dictare, sub dictarea muzei ori a ...sfanțului duh. Ce-i drept, în felul acesta, ceea ce se scheamă manuscris dispare, nu mai are drept la existența. Nu mai rămâne nimic din munca pe text a vechilor autori care foloseau până de gașcă, creionul, stiloul. Nu
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
ci printr-o sumisiune subînțeleasa față de conduită acestuia. Eul nu se demite, ci transcende în spațiul misterios al poeziei. În viziunea lui Dodds, pentru antici individul conta mai puțin ca entitate decît ca instrument al "inspirației", al suflului dăruit de muze. În cadrul poeticii moderne, C. Abălută se supune ritualului ei specific. Șovăind asupra "conținutului" personal, se plasează sub semnul condițiilor acute ale poeziei care se răsfrîng în ființă să existențiala, si anume distanțarea, riscul, reificarea, hazardul: "pe scurtătură acestei zile/ pe
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
de orice natură, a pornografismului, a trivialului și a înjurătorismului de reproducere (model românesc), Gheorghe Izbăsescu nu ia decât viciile bărbatului fatal, înțelegând prea bine că și-ar distruge carieră/manieră/poemului, că și-ar submina retorica de întâlnire cu muză (fie ea și din "tomberon"): Ea văzând că ezit să beau dintr-odată/ ridică praful terorist la cer/ Cu lanțurile zorilor îmi leagă cuvintele, / îmi toarnă vinul pe față, pe mâini, și îmi zice:/ ăEu sunt mărturia că gură ta
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
îmi leagă cuvintele, / îmi toarnă vinul pe față, pe mâini, și îmi zice:/ ăEu sunt mărturia că gură ta e un oraș viitoră" (ÎI. Necunoscută se destăinuie). G. Izbăsescu este conștient că dragostea e text, că textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
cuvintele, / îmi toarnă vinul pe față, pe mâini, și îmi zice:/ ăEu sunt mărturia că gură ta e un oraș viitoră" (ÎI. Necunoscută se destăinuie). G. Izbăsescu este conștient că dragostea e text, că textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
că gură ta e un oraș viitoră" (ÎI. Necunoscută se destăinuie). G. Izbăsescu este conștient că dragostea e text, că textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate/devitaminizare (astenie prentanieră). Voce autentică, G.I. iese cu abilitate din mrejele poeziei leneșe, aducându
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
poezie). Optzecistul din Onești scrie, scrie, scrie, preschimbându-si durerile și bucuriile din fazele de "bestie latentă", "fiara autentică", "bărbat săgetat de Cupidon" (faze ale fabulei lirice) în fazele de: "educator", "scolitor", "bărbat-cult-poet-si-singur", "trăitor-al-zilei-de-atunci-în-mâine" (faze ale fabulei sociale). ETC. ETC. Muză din tomberon este o antologie de versuri (vol. Ansamblul de manevre, ÎI. Melodrama realului, cărora li se adaugă inedite din Gură mea e un oraș viitor). Dincolo de negarea oricărui optimism, luate în simultaneitate, căile organicității (împlinirile și dezamăgirile trupului), palparea
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
bravurilor confesionale nu ajută, evident, arta manierista a poetului din O. Importante sunt dozele de autoironie, niciodată abandonate. Ele combat (cu succes) amorțirile spiritului! Important e că discursul liric dezvolta simboluri originale pentru o mult râvnita epopee izbăsesciană... (Gheorghe Izbăsescu , Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998)
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
calculată matematic, textele de prezentare sînt încremenite în calculatoare, pînă la ultima virgulă; uneori chiar și bîlbele sînt programate! ...Mel Gibson, ca și cînd ar vorbi liber, citește de pe un ecran: "Gîndiți-vă la scriitor...Încuiat într-o cameră singuratică, așteptînd Muza să apară, ca să transforme golul paginii albe într-o capodoperă..."; urmează o strîmbătură și remarca, în hohotele sălii: Cine a scris chestia asta?"... Chestiile astea" le scriu, evident, profesioniști redutabili, care - ediția 2000 a dovedit-o din plin - știu să
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
-i merite care-i fac figura mai puțin dezgustătoare în fața urmașilor". A fost sau nu frumoasă Veronica Micle? Se vede că, neatestată suficient, în calitate de "femeie frumoasă", prin fotografiile ce ni s-au transmis (am spune azi: nefiind îndeajuns de fotogenică), muza lui Eminescu poseda, totuși, un farmec indicibil, un inefabil misterios care-i acorda o alură erotică irezistibilă: "figura-i trebuie să mai fi avut ceva, ce scapă lentilelor și plăcii fotografice moarte, ceva imposibil de imprimat doar prin optică și
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]