2,210 matches
-
local". Dintre cele 12 proiecte din aria "Activități muzeale", cele mai mari finanțări, de peste 63.000 de lei, au fost obținute de Asociația Art&Co, pentru "Simte Literatura", și Asociația "IMC Progess", pentru "Sprijinirea dezvoltării artistice a tinerilor prin activități muzeale în Municipiul Sibiu". De finanțări de peste 60.000 de lei vor beneficia proiecte ale unor muzee ca Muzeul de Istorie Galați - "Cunoaste-ți istoria prin atingere", Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța - "Porți către istoria Tomisului" și Muzeul Brăilei
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
contemporan. Prin această acțiune, destul de rară în filosofia și în practica muzeografică, în consecința cărora ideea de patrimoniu coabitează mult mai legitim și mai confortabil cu posteritatea artistului decît cu existența lui activă și cu dinamismul firesc al operei, prejudecățile muzeale încep să dispară și atmosfera de criptă a galeriilor, cu înfățișarea aceea aseptică, hieratică și funebră, începe să se deprindă cu aerul proaspăt din viața încă neclasificată și din contemporaneitatea strictă, scăpată și ea de la îmbălsămarea în stereotipiile didactice. Din pricina
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
Național de Artă din București - ultimul și sub presiunea unor factori exteriori - au spart această cutumă, că el ar putea expune în spațiul, sacralizat abuziv prin noncomunicare, al Muzeului. Pot fi amintiți aici, ca agenți ai acestei umanizări a spațiului muzeal, în primul rînd tinerii muzeografi și critici de artă, convertiți rapid la curatoriat, din cîteva mari centre culturale românești: Ileana Pintilie, Timișoara, Ruxandra Balaci , București, Alexandru Lungu și Liviana Dan, Sibiu, Judit Angel și Adriana Pantazi, Arad, Aurel Chiriac, Oradea
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
București, Alexandru Lungu și Liviana Dan, Sibiu, Judit Angel și Adriana Pantazi, Arad, Aurel Chiriac, Oradea etc. Recenta expoziție a lui Onisim Colta se organizează la Muzeul de Artă din Arad tocmai în acest context al relaxării legăturilor dintre instituția muzeală și arta contemporană și ea confirmă, implicit, legitimitatea acestui nou raport. Însă, dincolo de faptul anecdotic că artistul se află în plină activitate, că nu a împlinit nici măcar cincizeci de ani și că este una dintre personalitățile cunoscute ale vieții artistice
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
a ajuns acum unul de o maximă coerență, îmbrăcînd și o riguroasă formă instituțională. Gîndită ca o fundație cu activitate muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Ca și în edițiile trecute, au
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
între fidelitate și ingratitudine, rivalitate și solidaritate, inconstanță și consecvență, dezamăgire și speranță. Totul concertat într-un subtil discurs ironic (fiindcă, totuși, este vorba de "o lume pe dos"!) despre bucuria de a trăi viața din plin, refuzând tentația unei muzeale "siguranțe" a zilei de mâine în favoarea unei hedoniste escapade cu prietenii adevărați, care se pot identifica ușor cu Domnul Cartof, Șunculiță, Cățelul cu arc sau Dinozaurul Rex dincolo de ipostaza lor pasageră de "jucării ale destinului". Capabile să umple și anime
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
unde Grecia a fost invitată de onoare), simpozionul a constituit ,,pretextul" organizării unor acțiuni menite să aducă Grecia și cultura ei în prim-planul vieții culturale din pitorescul oraș al Franconiei de jos: expoziția ,,Sportul în Antichitate", deschisă la complexul muzeal Martin von Wagner în cinstea jocurilor Olimpice din Atena anului 2004, o expoziție găzduită de Biblioteca Municipală, care reunea majoritatea traducerilor în germană din literatura neogreacă (publicate în cea mai mare parte la Editura Romiosyni din Köln, specializată în această
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
estetice și atașat în consecință tehnicilor consacrate? Expoziția de la Accademia di Romania, numită Tradimensione, răspunde afirmativ și chiar polemic la această interogație. Rămînînd în orizontul solid al artei înțeleasă ca formă de creație, ca acțiune de gîndire dirijată spre spațiul muzeal și spre sala de expoziție, artiștii italieni Tomasso Cascella, Franco Ciuti, Bruno Conte, Michele Cossyro, Achille Pace, Attilio Pierelli și Piero Raspi sunt foarte aproape de mulți artiști români contemporani. Amestecul de vitalism și de austeritate, coabitarea valorilor tactile cu rigoarea
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
à bon entendeur, salut!". Temele des abordate în comparațiile inevitabile - nu multe la număr, dar perfect motivate de realitate - sînt turismul cultural și investiția pentru imagine, atît de apropiate preocupărilor de acasă ale călătorului. Vizitînd, de pildă, "un uriaș complex muzeal, dotat cu de toate", muzeograful Iașului nu-și poate reprima amărăciunea gîndindu-se acasă: "Mă gîndesc la bietele noastre muzee, atît de părăginite (deși dețin valori inconfundabile, pilduitoare pentru identitatea noastră), atît de ignorate de autorități. Ce turism cultural s-ar
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
versificări ocazionale - cuprinse generos în volumul Ochiul lui Dumnezeu (poezii inedite și regăsite), apărut ca urmare a colaborării dintre editurile Charmides (din Bistrița) și Eikon (din Cluj-Napoca). De notat și sprijinul financiar acordat de Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud și de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud. Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a contribuit decisiv și la tipărirea volumelor 21 și 22 din ediția critică de Opere Liviu Rebreanu, realizată de Niculae Gheran - ceea ce dovedește că în vremuri anormale, ca ale noastre, se pot găsi soluții disperate pentru
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
să-l reprezinte. (P. Șușară) In ce fel am putea evita riscul ca recent înființatul muzeu de artă contemporană românească să nu devină doar o clonă răsăriteană a omologului său occidental? Răspunsul este unul singur: odată exclusă din start forma muzeală panoramică, bazată pe demagogia ideii de expunere și panoramare, chipurile, cât mai "democratică" a tuturor orientărilor și stilurilor artei românești contemporane, nu rămâne serioasă și validă ca soluție decât urgenta dezideologizare totală a criteriului instituțional. Ar fi însă o gravă
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
și stilurilor artei românești contemporane, nu rămâne serioasă și validă ca soluție decât urgenta dezideologizare totală a criteriului instituțional. Ar fi însă o gravă eroare să se considere că această autohigienizare ideologică ar înseamna evacuarea ideologiilor estetice din cuprinsul instituțiilor muzeale dedicate artei contemporane. Dimpotrivă, efectuarea acestei higienizări estetice trebuie făcută printr-un criteriu muzeal mai înalt și mai cuprinzător decât cel ideologic, capabil să-l integreze pe acesta din urmă în coerența unei ierarhii valorice, nu doar mai somptuoasă, ci
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
dezideologizare totală a criteriului instituțional. Ar fi însă o gravă eroare să se considere că această autohigienizare ideologică ar înseamna evacuarea ideologiilor estetice din cuprinsul instituțiilor muzeale dedicate artei contemporane. Dimpotrivă, efectuarea acestei higienizări estetice trebuie făcută printr-un criteriu muzeal mai înalt și mai cuprinzător decât cel ideologic, capabil să-l integreze pe acesta din urmă în coerența unei ierarhii valorice, nu doar mai somptuoasă, ci și mai riguros exactă. Anvergura unui criteriu estetic și, prin extensie, muzeal este dată
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
un criteriu muzeal mai înalt și mai cuprinzător decât cel ideologic, capabil să-l integreze pe acesta din urmă în coerența unei ierarhii valorice, nu doar mai somptuoasă, ci și mai riguros exactă. Anvergura unui criteriu estetic și, prin extensie, muzeal este dată de creativitatea pe care este în stare să o declanșeze. Creativitatea reprezintă o putere înnoitoare, a cărei energie a expandat maximal în forma icoanei, în puterea acesteia de a se fi dovedit semantic ireductibilă, inepuizabilă și incoruptibilă. Or
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
a icoanei reprezintă soclul criteriului teologic, unicul în stare să înlocuiască relativismul ideologiilor estetice fără a deveni discreționar. Prin simpla lor poziție tutelară, icoana și doctrina ei vizuală pot să asiste, să controleze și să evalueze judicios atât creativitatea patrimoniului muzeal, cât și cota înnoitoare a avangărzilor. Cu alte cuvinte, ele reprezintă singura instanță care, putând transcende cultura actuală a imaginii, o și pot reprezenta în continuare exponențial. Trebuie precis subliniat că această versiune muzeală pentru care pledăm nu are nimic
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
să evalueze judicios atât creativitatea patrimoniului muzeal, cât și cota înnoitoare a avangărzilor. Cu alte cuvinte, ele reprezintă singura instanță care, putând transcende cultura actuală a imaginii, o și pot reprezenta în continuare exponențial. Trebuie precis subliniat că această versiune muzeală pentru care pledăm nu are nimic de a face cu ipostaza unui prezumtiv muzeu al icoanei. Locul icoanei este în biserică și nu în muzeu. Mesajul ei escatologic și modul descoperitor prin care îl exprimă nu pot fi muzeificate, fiindcă
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
face ca, încă de la apariția ei, să nu fi fost vreodată contemporană cu nici un tip, curent sau perioadă de artă care s-au succedat în timp. Nu aparține nici măcar Evului Mediu care a proslăvit-o inegalabil. Iată de ce orice instanță muzeală o va expune inadecvat. Fiind capătul imaginii, icoana poate răspunde axiologic nu numai de arta actuală, ci de întreg parcursul istoriei imaginii, inclusiv de acelea care o preced sau îi vestesc apariția. Însă alianța posibilă dintre prestigiul icoanei, plasat onorific
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
imaginii, icoana poate răspunde axiologic nu numai de arta actuală, ci de întreg parcursul istoriei imaginii, inclusiv de acelea care o preced sau îi vestesc apariția. Însă alianța posibilă dintre prestigiul icoanei, plasat onorific și referențial, și cadrul unei instituții muzeale poate selecta și cântări cu mult mai exact și mai puțin riscat cota de creativitate a uneia sau alteia dintre doctrinele estetice. Acest tandem poate într-adevăr să aleagă corect ce reprezintă cu adevărat valoare în arta curentă, să descrie
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
ce reprezintă în mod real impas și deschidere în artele vizuale, unde e falsul impas și falsa deschidere. Versiunea occidentală a muzeului de artă contemporană pivotează în jurul originalității discursului plastic și, în consecință, folosește coerența drept criteriul central. Doctrina ei muzeală definește diferența cantitativ, ca diversitate a posibilităților de a depăși unicitatea, formula unică. În perspectiva acestei definiri apusene, unitatea acestor posibilități care formează la un loc diferența este asigurată de coerența lor freatică, de principiul ascuns care le leagă. Coerența
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
acestei definiri apusene, unitatea acestor posibilități care formează la un loc diferența este asigurată de coerența lor freatică, de principiul ascuns care le leagă. Coerența muzeului devine model și se instituie astfel factor civilizator determinant. Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la nivelul instituției muzeale pe care încercăm să o proiectăm, a acestui mod răsăritean de a concepe și exalta diferența, este copleșitor: puterea formativă a înnoirii nu este difuzată la scara macro a publicului larg folosind coerența, ci direct, pe cale indexală, prin arătarea unor
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
arătarea unor modele concrete și convingătoare de creativitate și spontaneitate. Selecția acestor modele, ponderea promoționării unuia sau altuia, elaborarea definiției lor estetice vor folosi ca reper potențialul creativ al icoanei. Comparat cu acesta, fiecărui model i se va stabili anvergura muzeală corespunzătoare energiei sale creative. Caracterul exemplar al formei și conținutului unei opere de artă - cu care aceasta își justifică locul în patrimoniul muzeului - încetează astfel să mai fie determinat exclusiv de apartenența la una sau alta dintre ideologiile estetice în
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
spontaneitatea se exprimă adesea și prin aparente derogări și chiar defazări estetice, care însă nu întârzie până la urmă să-și descopere, adesea subit, inserția organică în actualitate și în "habitusul formativ" al epocii. Într-un cuvânt, dezideologizarea estetică a instituției muzeale, de care pomeneam mai înainte, este de fapt dezideologizarea creativității. Or, a dezideologiza creativitatea este absolut tot una cu a-i fixa drept criteriu și marcă inconfundabilă spontaneitatea. Nu numai spontaneitatea de a crea, ci și spontaneitatea de a comenta
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
crea, ci și spontaneitatea de a comenta și administra! Și încă ceva: fiindcă la început a fost colecția, MNAC trebuie să redevină la loc colecție, desigur un altfel de colecție, dar care să-și afirme de-a lungul actualei instituții muzeale, oricât de savantă și de luxuriantă ar fi, arhetipul și dispoziția care au născut inițial actul de a strânge la un loc imagini, pornirea simplă și ingenioasă care l-a împins pe omul decompensat spiritual al societăților ideologice postmedievale să
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
ideologia. Ca și icoana, capodopera nu este numai neideologică, ci esențialmente anti-ideologică. Proximitatea oricărei ideologii estetice o amenință mortal, o anulează, îi împiedică apariția. Iată de ce și fără a exagera, se poate spune că actualele versiuni masiv ideologizante ale instituțiilor muzeale dedicate stocării artei contemporane exhibă o îngrijorătoare penurie de capodopere. În pofida stocărilor abundente, să recunoaștem că astăzi am ajuns să avem de a face în mod bizar cu mari muzee goale! Este și motivul pentru care recomandam altădată, urmând modelul
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]