1,231 matches
-
1997<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. III, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1997; footnote> . Dintre enciclopediile străine merită menționate mai întâi prezentările făcute de muzicologi români: Tiberiu Alexandru<footnote Alexandru, Tiberiu - Breazul, George; în: The New Grove Dictionary of Music and Musicians, volume three, 1980, pp. 128 - 129; footnote> , Viorel Cosma<footnote Cosma, Viorel - Breazul, George; în: The New Grove Dictionary of Music and Musicians
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
marile enciclopedii europene, unele amintite mai sus. În ciuda acestor recunoașteri binemeritate și datorate unor autorități ale vremii, evoluția lui Breazul va avea de înfruntat și momente dificile, determinate de conflictele îndelungate cu Constantin Brăiloiu, conturate într-o sinteză excepțională a muzicologului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Distorsiuni muzicologice Constantin Brăiloiu - George Breazul, I; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIX, nr. 3 (75), iulie - septembrie 2008, pp. 12 - 35; II - în: Muzica, București, Serie nouă, An XX, nr. 1
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
două dintre cele mai importante, nu însă înainte de a aminti că la conturarea unor laturi complexe ale personalității lui Breazul ne ajută lucrările tipărite în timpul vieții și postum, dar mai ales minele aurifere ale arhivei donate Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor purtând numele donatorului - George Breazul - care ascund valori ce contribuie la completarea datelor consacrate vieții și activității și mai ales a proiectelor neterminate ce-și așteaptă continuarea, finisarea și ieșirea la public. Aceste valori ridică noi și noi probleme, dar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
mai potrivită caracterizare a muzicianului comemorat la semicentenarul trecerii sale la cele veșnice pare a aparține eminentului său contemporan, Dimitrie Cuclin - o altă figură poliedrică a muzicii românești - caracterizare scrisă la 27 mai 1965, la aflarea deciziei Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor de a restitui întreaga operă a profesorului: „Se poate afirma că muzicologiei viitorului îi este asigurată, prin opera profesorului George Breazul, un îndreptar viu și luminos - XI - 310.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
printr-un ansamblu corespunzător de lucrări muzicale reprezentative. Astfel, intrebarea de mai sus presupune și o listă repertoriala a a muzicii postmoderne, cu titluri de lucrări și, evident, cu nume de compozitori și interpreți. Pentru început ne putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, p. 57. footnote>. Un posibil portret-robot al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde sunt enumerate 14 calități ale muzicii care își asumă într-un mod organic ideologia postmodernă. În opinia lui, muzica postmodernă: (1) nu este o simplă repudiere a modernismului sau o continuare a acestuia, ci (una
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
o primă extrapolare pornind chiar de la lista lui Kramer? Am putea proceda la căutarea unei alte liste, însă una cu titluri și nume concrete, iar literatura despre postmodernitate abundă în asemenea oferte. O asemenea lista o găsim la compozitorul și muzicologul german Claus-Steffen Mahnkopf: "1. Opera muzicală postmodernă este hedonista: ea afișează o bucurie (produsă de) propria imaginație combinatorie cu un anumit aer frivol și unic în cazul muzicii; receptarea acesteia condiționând un anumit grad al plăcerii (e(xempli). g(rația
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
an earlier generation, especially atonal music (în contrast to the postmodern preference for tonal music în the 1970s), în: Claus-Steffen Mahnkopf, Musical Modernity From Classical Modernity up to the Second Modernity —Provisional Considerations, pag. 6. În trimiterea la subsolul paginii, muzicologul ține să comenteze conținutul primelor cinci poziții din această a doua lista: "1. Această lucrare nu reprezintă un simplu agrement muzical, ci simultan, în sensul unei duble codificări, se adresează cunoscătorilor care pot avea plăcerea "descifrând" acest joc al posibilitățăților
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și implicată în postmodernitate doar în calitate de referent și în limitele procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke nu ezită să-și formuleze concepția componistica în diverse scrieri și interviuri, aici își spun cuvântul atât formația să de muzicolog, cât și cariera de profesor de istoria muzicii la Școala de Muzică "Gnesina" (Moscova). Înainte de a-l atribui pe Schnittke postmodernității, ar trebui să facem o comparație între semnificația pe care o are tehnică citatului în Sinfonia lui Berio și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
André, Richard Barrett, Pierluigi Billone, Chaya Czernowin, Sebastian Claren, Frank Cox, Liza Lim, Claus-Steffen Mahnkopf, Chris Mercer, Brice Pauset, Enno Poppe, Wolfram Schurig, Steven Kazuo Takasugi, Franck Yeznikian ș.a. Drept argument în favoarea modernității secunde că și concept (cronologic sau estetic), muzicologul german citează trinomia conceptuală Moderne-Postmoderne-Zweite Moderne, care apare în titlul monografiei lui Heinrich Klotz, apărută în 1994 - "Kunst im 20. Jahrhundert: Moderne-Postmodern-Zweite Moderne" (Munich, 1994). În consistentă ei intimă modernitatea secundă se prezintă că o soluție la problemele nerezolvate ale
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de până la cel de-al doilea război mondial a determinat și emiterea a numeroase insigne. Astfel, nici nu e de mirare că și o societate de cântări precum „Zora” ori cea a germanilor din Fabric și-a avut propriile insigne. Muzicologul Franz Metz, el însuși un colecționar de insigne, vizitator frecvent al Banatului actual și istoric al mișcării muzicale bănățene, a rămas efectiv surprins când a văzut într-o expoziție de insigne a lui Ilin o piesă emisă în 1929 de
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
audio înmagazinat în casa sa, ar trebui să-ți iei un concediu de câteva luni. Colecția lui numără aproximativ 50 000 de single-uri și 30 000 de albume, completate de peste 100 de cărți statistice de topuri muzicale pe care muzicologul le-a editat de-a lungul anilor. Alături de multe alte merite, domnul cu pricina se poate mândri cu faptul că este singurul om din lume care are în colecția sa fiecare hit ce a ajuns printre primele 100 de locuri
Agenda2003-38-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281493_a_282822]
-
Interferențele transilvane sunt subliniate peste tot în context, fără tușe stridente, chiar și când evocările se referă la Henri Jacquier sau la Wolf von Aichelburg (Toma Ralet), primul fiind „francez prin naștere și român prin adopțiune”, iar al doilea, compozitor, muzicolog, eseist, traducător, dar mai ales poet german și român în același timp. Școala clujeană de estetică este ilustrată global, dar și prin numele protagoniștilor: Radu I. Paul, Alexandru Dima, Eugeniu Speranția, Liviu Rusu, Lucian Blaga, D.D. Roșca, Radu Stanca. Prin
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
În fiecare lună, la București, are loc un concurs de interpretare live, cu cei aleși în preselecțiile zonale. Din fiecare etapă, se califică doi concurenți pentru finala națională a competiției care poate deveni o excelentă rampă de lansare, a precizat muzicologul Rodica Giurgiu. Înscrieri și informații suplimentare, la telefon 0256 285 680. Micul Prinț l Carte pentru copii Ministerul Culturii, Editura Allfa, Uniunea Scriitorilor, Universitatea de Arte București și Televiziunea Fox Kids sunt organizatorii Concursului de Carte pentru Copii „Micul Prinț
Agenda2004-16-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282307_a_283636]
-
domeniu căruia unele unități de poliție i-au acordat mai puțină atenție. O acțiune organizată la nivelul orașului și în opt comune din împrejurimi, cu participarea unor lucrători de la Investigarea Fraudelor și Ordine Publică, împreună cu reprezentanți ai Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, a dus la constatarea a nu mai puțin 66 de infracțiuni prevăzute în Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe l Polițiștii de la Compartimentul Urmăriți al I.P.J. Timiș îl caută pe Adrian Ioan Hideg
Agenda2004-18-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282373_a_283702]
-
de cor, de o orchestră semisimfonică și de orgă. Orchestra și corul aveau obligația să cânte în fiecare duminică și de fiecare sărbătoare la misa festivă, interpretând nu numai lucrări vocal-simfonice, ci și cântări gregoriene și cântece bisericești. Conform datelor muzicologului Franz Metz, succesiunea cronologică a capelmaiștrilor Catedralei romano-catolice, este următoarea: Bernhard Lyret(? -1730), Andreas Johann Heffele (1730-1738), Andreas Demohl (1739-1743), Heinrich Abraham Piringer (1743-1768), Martin Demohl (1768-1794), Christophorus Lettel (1794-1818), Joseph Kratochwill (1818-1839), Franz Limmer (1845-1857), Moritz Pfeifer (1857-1871), Franz
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
Pagină realizată de Karina Tutinoi Timișoara deține cea mai mare colecție de instrumente tradiționale Muzicologul Ovidiu Papană a restaurat sau recreat piese unice, pierdute în negura timpului Smulse timpului și uitării de profesorul Ovidiu Papană, instrumente tradiționale, unicate, restaurate, salvate, multe dintre ele piese dispărute și recreate alcătuiesc un tezaur față de care colecțiile Muzeului Satului
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
cât un deget de mic și face exact ca pitpalacul. Obiect cvasidispărut, el era utilizat de păsărari să momească masculii de pitpalac pe care mai apoi îi vindeau, pe vremea când Mehala era o importantă piață de cântătoare. După știința muzicologului Papană, astăzi în toată Timișoara trăiește un singur păsărar dintre cei vechi, căci comerțul de „cântece în colivie“ se face cu păsărele exotice, înmulțite în captivitate. Aceasta este doar una din senzaționalele istorii tăinuite în casa conferențiarului Ovidiu Papană, căci
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
București, organizează cursuri de pregătire artistică pentru soliști vocali, structurată ca o solidă rampă de lansare a tinerelor talente. Adevărată școală muzicală, ea va funcționa pe două paliere de vârstă: 5-12 ani și 13-26 de ani. După cum ne-a informat muzicologul dr. Rodica Giurgiu, din grupul Latinii de Est au făcut parte Alina Giurgiu, solista grupului Jais, Minola, membră a formației Pops, Andrei Japhet, participant la Star Factory. Preselecția va avea loc sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 15, la Casa Studenților
Agenda2003-45-03-45-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281683_a_283012]
-
făcut succesul multor spectacole jucate pe scenele burgului. Din nefericire, după 1989, personalitatea lui Ion Crișan „a intrat într-un con de umbră nemeritat, referitor la viața publică a muzicianului“, ne-a mărturisit prof. Liviu Râmneanțu, inspector șef al Uniunii Muzicologilor din România, Asociația pentru Drepturi de Autor, Inspectoratul Teritorial Timișoara, la cârma căreia a fost și Ion Crișan. Instituția îi va oferi o Diplomă de Onoare, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani. Despre operă Într-o lucrare de
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
Romei“, 2002. Colecție de premii și mențiuni De-a lungul anilor, Ion Crișan a fost recompensat pentru munca sa cu aplauze, încurajări, dar și cu premii: Premiul I la Concursul regional de creație al Filialei timișorene a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, pentru lucrarea corală „Cântecul luptei noastre“, scrisă în 1954, cor mixt cu solo bariton și pian, versuri de Sandu Dragoș; Premiul II la Concursul de creație al Radiodifuziunii Române București pentru lucrarea „Țara mea“, scrisă în 1940, cor
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
creație al Radiodifuziunii Române București pentru lucrarea „Cântecul abundenței“ - 1956, cor mixt, pe versuri de Lucian Valea; Mențiune la Concursul „Ion Vidu“ pentru lucrarea „Floarea vieții“ - 1963, cor mixt, pe versuri de Stelian Filip; Mențiune la Concursul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, pentru lucrarea „Cântecul Carpaților“, 1969, cor mixt, pe versuri de Damian Ureche. Viață de artist 1913, 10 decembrie, Petruvasilia (azi, Vladimirovăț Banatul sârbesc, Iugoslavia), vede lumina zilei Ion Crișan, compozitor și dirijor bănățean l 1919 - ia pentru prima
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
muzică la Școala Pedagogică din Timișoara l 1954-1964, profesor de muzică la Școala elementară nr. 2 din Timișoara l 1956 - profesor de muzică și la Liceul energetic din Timișoara l 1960-1968, secretar adjunct al Filialei Timiș a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România l 1968-1971, secretar al Filialei Timiș al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România l 1971-1974, profesor de muzică la Școala generală nr. 16 din Timișoara l 1974- Ion Crișan se retrage din activitatea didactică, dedicându-se exclusiv compoziției
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
elementară nr. 2 din Timișoara l 1956 - profesor de muzică și la Liceul energetic din Timișoara l 1960-1968, secretar adjunct al Filialei Timiș a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România l 1968-1971, secretar al Filialei Timiș al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România l 1971-1974, profesor de muzică la Școala generală nr. 16 din Timișoara l 1974- Ion Crișan se retrage din activitatea didactică, dedicându-se exclusiv compoziției (și dirijoratului) l 1993 (mai-octombrie) dirijorul corului metropolitan din Timișoara.
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
Ion Vidu“ sâmbătă, 29 noiembrie, ora 10, de orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul”, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin. Se vor interpreta Suita Din lumea copiilor de Alma Cornea Ionescu și Imagini din lumea copiilor de Valentin Gheorghiu. Prezentarea va aparține muzicologului dr. Rodica Giurgiu. Tot în sala C.N.A. „Ion Vidu“ miercuri, 3 decembrie, ora 19, Maxim Belciug din București va susține un recital de chitară cu piese de Fr. Da Milano, V. Galilei, H. Newsidler, G. Sanz, D. Scarlatti, B. Marcello
Agenda2003-48-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281762_a_283091]