108 matches
-
un vin la cutie sau de studenți americani care fac un ban de buzunar donând sânge lunar? Mai interesant așa, citând din filmul Mariei care studiază aici de opt luni și ceva printr-o bursă Erasmus, în cadrul masteratului de Sinteză muzicologică la Universitatea de Muzică din București. Complicat, mai ales când vine vorba de întoarcerea acasă. Pentru că mulți nu ne-am întors de cât de dor ne era de sistemul românesc de învățământ, ci pentru că vroiam să schimbăm ceva: o mentalitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cu celelalte capitale est-europene, dar mai ales pentru că astăzi numeroși absolvenți ai claselor de muzicologie de la București, Cluj și Iași Își caută „un cadru propice de manifestare profesională“. Aproape inutil de insistat cât de mult este nevoie de o cercetare muzicologică făcută după criterii și cu instrumente de lucru științifice, ca și de publicații reprezentative, În limba română și În limbi de circulație internațională, la o editură profesionistă În locul diverselor tiparnițe. E adevărat, acestea sunt adesea Întreprinderi ale unor melomani plini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
situația cărții muzicale sau a discului. E suficient să privești, acolo unde există, raftul cu literatura muzicală dintr-o librărie. Despre lipsa de apetit muzical a editurilor, exceptând mai nou Humanitas-ul, am mai vorbit. Dar o există o cercetare muzicologica românească? Una care să fi mai studiat în anii trecuți din 1989 încoace și altceva decât bătutele căi enesciene? Dacă există, pentru melomanul obișnuit, pentru nespecialistul care vrea să se instruiască, ea este practic invizibilă. Nu mai vorbesc de instrumentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Patetic, adică jalnic. Jalnica viață a lui Piotr Ceaikovski. Posibil ca Russell să fi utilizat termenul În ambele sensuri, ceea ce dublează emoția indusă. Dezastrul omului Îndrăgostit nebunește de viață și care Întîlnește permanent obstacole În aspirația sa către fericire, frază muzicologică și temă principală și-n Romeo și Julieta, este, desigur, patetic În toate direcțiile. Biata Antonina privind undeva În sus printre bare, pe sfîșietoarele acorduri patetice, În timp ce-n plan paralel Ceaikovski moare de holeră. În lectura regizorului fiind vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările și cercetările Institutului, cercetări în echipă care au angajat toate compartimentele culturii populare și au beneficiat de experiența școlii filologice a lui Ovid Densusianu, a școlii muzicologice a lui Constantin Brăiloiu, precum și a celei sociologice de la București, condusă de Dimitrie Gusti. Dintr-o mai lungă listă de colaboratori pot fi amintiți V. Adăscăliței, Ion T. Alexandru, István Almási, Șerban Anghelescu, Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
revine doar rolul de a asculta. Muzica își îndrepta ușor pașii spre a deveni o „limbă” cultă: o limbă pe care o cunoșteau doar anumiți credincioși din biserică, aceștia identificându-se practic cu clerul și docții. Din punct de vedere muzicologic, este important să subliniem faptul că liturgia inițială a creștinilor a constituit punctul de plecare pentru compozițiile genului sacru și a fost terenul fertil în care s-au maturizat primele experimente melodice și polifonice. Cântul creștin este prima expresie muzicală
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
limbajului muzical. 4.1 „Docta Sanctorum Patrum” Între anii 1324-1325, Papa Ioan al XXII-lea, în timp ce era exilat la Avignon, a promulgat constituția Docta sanctorum patrum. Acesta este primul document pontifical oficial care dezbate tema muzicii. Din punct de vedere muzicologic, documentul, mai puțin cunoscut, este de o importanță fundamentală pentru perioada la care ne referim, deoarece descrie situația liturgică din Europa în secolul al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, oferind informații muzicale interesante, sancționând într-un
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
arhitectură ritmică echilibrată. Din punct de vedere legislativ, Docta sanctorum a intrat în „Corpus juris canonici”, tutelând astfel existența muzicii gregoriene și normativitatea sa până în zilele noastre. Așa se explică prezența sa în cantus firmus din compozițiile polifonice sacre ulterioare. Muzicologic vorbind, anumite problematici delimitate atunci, precum raportul cuvânt-melodie, inteligibilitatea și integritatea textului sacru, raportul sacru-profan sau coerența morală în stilul executiv, vor constitui obiectul de reflecție în toată istoria muzicii sacre. Documentul va rămâne un punct de referință, cel puțin
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]