146 matches
-
mie mi se pare că ați mâncat tare puțin. Trebuie să vă mai spun domniilor voastre că am chemat și pe părintele Grigorie Bogdan, din satul meu, pe care l-am știut că are dar - de cetește deslegări de feluri de năcazuri ale sufletului și suferinți ale trupului. I-am trimes de trei ori răspuns. Ba a avut treburi la Brașeu cu un proces; ba au venit sărbătorile; ba-i bătrân și nu mai poate birui iarna și muntele. Așa că am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ești ajutorul celor fără de ajutor și nădejdea celor fără de nădejde. Iară mai mult decât toate, te rugăm pre tine, Dumnezeul milelor și a toată mângâierea, treci cu vederea și iartă greșalele celor slabi de suflet care, pentru nenorocire, reapătimire și năcazuri, neputându-le suferi, prea lesne cad întru desnădăjduire și se fac mai răi decât cei necredincioși... Rugăciunea aceasta, nana Floarea o știa încă pe de rost și o murmura cu ochii închiși, ajutând cetania greoaie a fiului său. De la acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
visurile ei neguroase. Deasupra, în creștetul catapitesmei, rămâneau tot mai puține făclii. Apoi începu a se prevedea bruma, în poiana din față. Culi ofta, din vreme în vreme; totuși, văzând pe Vidra liniștită, avea nădejde că nu vor da peste năcaz. Acelei cățelușe îi veneau de departe, în nări, toate înștiințările. Iar curmătura fiind aproape, numai sub hochstand, orice ar fi fost acolo ea trebuia să știe. Așa ar trebui să cunoască oamenii toate, cum le cunoaște acest animal, se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în nări, toate înștiințările. Iar curmătura fiind aproape, numai sub hochstand, orice ar fi fost acolo ea trebuia să știe. Așa ar trebui să cunoască oamenii toate, cum le cunoaște acest animal, se gândea Culi - căci vorba de mai nainte, „năcaz“, exprima pentru el ceva cu totul nedeslușit. Vidra nu știa să cetească și să scrie, nici săvârșește atâtea măiestrii de mirare ca omul, dar cunoaște altele cu mult mai ager decât noi, simțind de departe pe dușman ori având înștiințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
altora. Facă Serafina ce va ști; treaba ei! Mai bine ar fi avut un fecior vrednic, decât ceea ce are. Un fecior aduce spor; o fată pagubă. Pe lângă pagubă, și rușine. Bucuroasă mă aflu că am fost păzită de astfel de năcaz. După ce nana Floarea tăcu, ornicul din părete răspunse: Tic-toc-tic! Câteodată paznicul lua cu el în pădure pe Onu Bezarbarză, mai ales când se ducea să cerceteze teascurile. Căpcăni de jder clădea Culi la locuri unde aceste jivine mici și agere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui și din partea auditoriului, și totuși predica nu are succes, înseamnă că intervine și o a treia cauză: „metoda învechită omiletică”. „Te cuprinde adesea mila, când vezi câte-un preot asudând și oftând sub sarcina acestor forme și cu tot năcazul său privind la rezultatul și efectul predicei, vezi că e descurajat, căci se încredințează însuși că munca sa e zadarnică”. În continuare, autorul trece la subiectul propriu-zis al lucrării sale, vorbind despre metoda psihologică și calea ce duce la ținta
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lăsa. Ne va ajuta și nouă bunul Dumnezeu că facem un bine. Cum vrei tu, muiere, se înduplecă Ismail. Se vor bucura copiii noștri când o vor vedea, este mulțumită Rusalda că Ismail a fost de acord. Să n-avem năcazuri, se gândește Ismail. —Ce năcazuri? Unde mâncîm noi, are și ea un loc. — Nu asta, fă! Să nu se spună c-am furat-o. — Au mai furat ai noștri copii și n-au pățât nimic. Și apoi noi n-am
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nouă bunul Dumnezeu că facem un bine. Cum vrei tu, muiere, se înduplecă Ismail. Se vor bucura copiii noștri când o vor vedea, este mulțumită Rusalda că Ismail a fost de acord. Să n-avem năcazuri, se gândește Ismail. —Ce năcazuri? Unde mâncîm noi, are și ea un loc. — Nu asta, fă! Să nu se spună c-am furat-o. — Au mai furat ai noștri copii și n-au pățât nimic. Și apoi noi n-am furat-o, am găsât-o și-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o ia în brațe și-o sărută Brândușa. Drept mulțămire lui Dumnezeu că te-a adus în șatra noastră ca pe o binecuvântare, mama Brândușa îți va dărui ceva care să-ți poarte noroc și să tă scoată din toate năcazurile. Stai puțân aici și stați și voi. Se duce în cort și vine cu o salbă cu galbeni de aur, pe care o scoate dintr-o basma în care era înfășurată. —O vedeți! Este salba mea. Mi-a dăruit-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Dumnezău ne-a ajutat.Ne-au mers toate din plin, am câștigat și-am adunat bani. În curând vom fi în stare să ne facem rost de-o casă. — Acum dacă o dați, Dumnezău iar vede și vă va da năcazuri. — Noi n-o alungăm, Doamne păză-ne! O dăm la mai bine. S-ajungă și ea ceva și-o să ne mulțămească atunci. — Ție nu-ți pare rău, Prințăso, că ne părăsești? s-au adunat copiii în jurul Prințesei care era buimăcită de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
eram cu grijile, cu casa, cine să stea să se uite după fleacuri. Îl întreb pe bărbatu-miu: "De ce să nu fie bine? Nu-ș ce are, da'coace ceva". Desigur a avut un necaz mare", spune Aide gânditoare. Da' ce năcaz să aibă, nu avea niciun năcaz, în servici încă n-o băgasem, că era tânără, de școală scăpase". "Și soțul dumneavoastră?" "El n-a putut răbda moartea fetei și nu a trecut un an și s-a dus și el
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să stea să se uite după fleacuri. Îl întreb pe bărbatu-miu: "De ce să nu fie bine? Nu-ș ce are, da'coace ceva". Desigur a avut un necaz mare", spune Aide gânditoare. Da' ce năcaz să aibă, nu avea niciun năcaz, în servici încă n-o băgasem, că era tânără, de școală scăpase". "Și soțul dumneavoastră?" "El n-a putut răbda moartea fetei și nu a trecut un an și s-a dus și el după ea. S-a spânzurat în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
atribuite de legendă lui Galileo Galilei, care le-ar fi murmurat după ce și-a abjurat teoria heliocentrică în fața Tribunalului Inchiziției În româna veche sau regională „lume“ (< lat. lumen) avea și sensul de „lumină“ („nu-mi văd lumea înaintea ochilor de năcaz“, Ion Creangă). Pentru a reda sensul activ atribuit de Unamuno sp. lumbre recurg însă la termenul de „iluminare“. Cf. Mc., 7, 36; Mt., 16, 26; Lc., 9, 25. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Ceata Efi corectat.doc PAGE 220
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Mă duc să o chem și mămuca. Te ajută ea, bade Vasile! interveni și mezinul. Vaiii! Vaiii! Prinde a se văieta vicleanul ca și cum acum s-a năpustit asupra lui un mare potop și o mare urgie. Tocmai asta mi-i năcazul. Mama voastră s a dus de dimineață bună la piață ca să vă pregătească bunătăți pe când îți veni de la școală și un nenorocit, un techergheu, un criminal s-a năpustit asupra dânsei și a jefuit-o și apoi a lăsat o
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mine Și sara și dimineața Cum îmi petrec tinereața, Cu amar și cu necaz Și cu lacrimi pe obraz, Da după lacrimi nu bag samă Că le șterg cu eașt - năframă, Ci bag samă pe obraz Că îneacă-n mult năcaz. Doamne sfinte, nu ți-i greu După un voinic ca eu, Altul moare de bătrân Și nu ști răul de ce-i bun, Da eu sunt voinic tinerel Și am dat de mare rău. Nu ți-i ție, maică, jele De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
N-ar mai fi frunză pe fagi. 302 Cine trece ulița? Mândra, țucu-i gurița, Cu cârpa ca vișina, Mie-mi rupe inima. 303 Știu că dracu și-o văzut: Grădină fără cărări, Dragoste făr-de mustrări, Grădină fără pîrlaz, Dragoste făr-de năcaz. 304 Hopa, hopa, Ce-o zis popa, Că mi-o zis ca să mă-nsor - Dar de fete nu mi-i dor. 305 Cîrțo, cîrțo, patule, Ce faci blăstămatule, Mișcă, mișcă din călcâie Ca moara din căpătâie. 254 {EminescuOpVI 255} 306
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mi-au fost de plăcut Viața cât am petrecut Tocm-acelea m-au gonit, Toți mi s-au împotrivit. Și vr-un bine De - am gustat Cu ah l-am răscumpărat! Zori răsar și eu sunt treaz, Plec, mă duc, ah, ce năcaz, Frați, prieteni, las dormind, Singur sunt și mor plângând. Doamne, ce lucru cumplit 416 {EminescuOpVI 417} {EminescuOpVI 418} {EminescuOpVI 419} Ca să-mi pierz pe cel iubit. No. 7 O viață, ce viață! Până când fără dulceață Și-n necazuri să trăiesc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
doborât di rău‟ ei! Ioti, măi Lisandri... chiar șî cânili turbat se îmblânzăști, dacă îi vorghești cu blândețe și dulceață... D‟apăi, cum nu s-ar îmbuna omu‟, măi.?! Ia, hai, ia cu mini un păhărel, măi Lisandri... vinu‟ îmblânzăști năcazurile omului... După ce ciocniră câte un paharel profiriu, de busuioacă de Bohotin, bătrânul continuă cu vorbă molcomă... socotită... - Nu, bre Lisandri... nu.. zâlili omului să nu le afurisăști niș‟odată, dragu‟ moșului, omu‟ să cadi să nu cie didisubtu‟ copacului... cari
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ce-a făcut golanii aseară la complex? Daravelă mare. Sparseră vitrina și goliră toată băutura. Zice că i-a prins milițienii cu cîinii. Niște prăpădiți de puțoi cu cașu la gură. Vai dă curu lor. Să mai faci copii, numa năcazuri. — Mm, e foarte bună. Dar nepoata dumitale cum se mai descurcă? Și-a găsit femeie la copil? — Da de unde. Vrea să-l aducă la mine. Auzi, Într-o garsonieră cu bătrîna aia de și-a pierdut mințile dă tot că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
distracție. Da nu tot natu poace. Numa că să vrei Îi una și să poci Îi alta. Eu crez că ăla și-o rîs dă el și că Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor sau țăran? Ei cu funcții, ei cu ale mai bune căși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ajunge, îi zice: Fiule! Lasă-mă să mă ascund în cofa ta, ca să scap de prigonirea jidovilor! Pentru că m-ai scăpat de astă dată de la moarte, mare dar vei căpăta de la mine. Drept aceea, când te vei afla în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu obraz curat dintr-însul, sau când vei avea vreo dorință oareșicare și vei voi să ți se împlinească, să te rogi numai așa:"Doamne! Omul cel din cofă!" și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
proprii vorbirii autorului Însuși (Asan, Bulgăr, Căplescu, 1959, p. 21). Conform acestui principiu, o ediție din Sadoveanu, de pildă, va conserva forme precum: barbat, băiet (cum Întâlnim și la Eminescu: „Fiind băiet păduri cutreieram...”), calare, carare, cămeșă, cutriera, dadacă, galbăn, năcaz, pacat etc., care sunt specifice scriitorului și Moldovei, zona de unde provenea. • „Se vor Înlătura particularitățile grafice, aplicându-se În mod obligatoriu normele ortografice În vigoare.” De exemplu: d → z: dille → zile; livedi → livezi; verdi → verzi; urmeadă → urmează; c → ț: oficer
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Tatăl mai are doi frați, iar mama patru. Nici unul dintre părinți nu aveau școală. Membrii familiei lărgite, specific familiei tradiționale, au dezvoltat relații de cooperare, întrajutorare, relații ce luau formă manifestă cu ocazia diferitelor sărbători familiale, ,,nunți, botezuri... sau a năcazurilor, înmormântărilor” și în contribuția pe care fiecare membru o aducea odată cu ,,construirea unui grajd, case... arat... năcazuri ... la care săreau cu toții...”. Nimeni din familia lărgită nu a mai făcut pușcărie. Starea materială a familiei ,,era de mijloc”, toți membrii familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
specific familiei tradiționale, au dezvoltat relații de cooperare, întrajutorare, relații ce luau formă manifestă cu ocazia diferitelor sărbători familiale, ,,nunți, botezuri... sau a năcazurilor, înmormântărilor” și în contribuția pe care fiecare membru o aducea odată cu ,,construirea unui grajd, case... arat... năcazuri ... la care săreau cu toții...”. Nimeni din familia lărgită nu a mai făcut pușcărie. Starea materială a familiei ,,era de mijloc”, toți membrii familiei muncind în gospodăria comună, asigurând cele necesare vieții de zi cu zi. Deținuta, frații și surorile au
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]