145 matches
-
bucățele de zahăr și pe fruntea creștinului celui nou o hîrtie de douăzeci de lei. S-a închinat cu paharul de băutură cătră nînași, a sărutat mîna preotului, ș-a arătat tuturor celor care vreau s-o asculte că are năcaz c-o datorie de bani la Dorna”. Despre sine a spus o vorbă meșteșugită, ca să nu afecteze adunarea. „La Crucea a dat de nuntă. Fugeau săniile cu nuntașii pe gheața Bistriței. Mireasa și druștele cu capetele înflorite; nevestele numai în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
doborât di rău‟ ei! Ioti, măi Lisandri... chiar șî cânili turbat se îmblânzăști, dacă îi vorghești cu blândețe și dulceață... D‟apăi, cum nu s-ar îmbuna omu‟, măi.?! Ia, hai, ia cu mini un păhărel, măi Lisandri... vinu‟ îmblânzăști năcazurile omului... După ce ciocniră câte un paharel profiriu, de busuioacă de Bohotin, bătrânul continuă cu vorbă molcomă... socotită... - Nu, bre Lisandri... nu.. zâlili omului să nu le afurisăști niș‟odată, dragu‟ moșului, omu‟ să cadi să nu cie didisubtu‟ copacului... cari
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
atribuite de legendă lui Galileo Galilei, care le-ar fi murmurat după ce și-a abjurat teoria heliocentrică în fața Tribunalului Inchiziției În româna veche sau regională „lume“ (< lat. lumen) avea și sensul de „lumină“ („nu-mi văd lumea înaintea ochilor de năcaz“, Ion Creangă). Pentru a reda sensul activ atribuit de Unamuno sp. lumbre recurg însă la termenul de „iluminare“. Cf. Mc., 7, 36; Mt., 16, 26; Lc., 9, 25. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Ceata Efi corectat.doc PAGE 220
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Desigur, legătura dintre doi tineri aparținând unor etnii diferite reprezenta o aventură menită să se lovească, adeseori, de dureroase adversități. Folclorul atestă asemenea cazuri și surprinde dificultățile pe care le Întâmpinau protagoniștii: Io română, badiu sas, Nu-i dragoste făr’ năcaz! se spune Într-o strigătură de la 1838. Răsfoind corespondența intimă a vremii, descoperim atari ostilități și În mediile intelectuale. În 1869, liderul politic ardelean Ilie Măcelariu Îi scria lui George Bariț XE "Bariț" că Iza, fata distinsului om de cultură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi un factor esențial care conduce la beție. Spre deosebire de Engels XE "Engels" , Ioan Rusu XE "Rusu" ne oferă o descriere În termeni pozitivi a caracterului irlandez: „Poporul de jos se zice: iubitor de străini, necurmat cu voie bună și Între năcazuri, gata spre șerbie și credincios”. După care continuă: Sărăcia, totuși, cu care are a se lupta, Îl duce de multe ori la deznădăjduire și Îl Îndeamnă a căuta mângâiere În vinars. După cum se vede, Rusu XE "Rusu" explică alcoolismul exclusiv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o gravă decădere provocată de boală, așezat pe marginea patului, Iorgu abia Îndrăznea să atingă cu laba-i păroasă degetele subțiri și străvezii aruncate pe plapumă, abia Își găsi puterea să spună: Slavă Domnului, dragă Smărăndița, prin mare pojar și năcaz am trecut, amu a da Domnul și are să fie bine. Smaragdița Îl fixa cu o privire ciudată. În simplitatea lor, oamenii din sat Îi spun coana Smaranda, nume pe care Îl folosește uneori și autorul În comentariile sale, alături de Smaragda
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Stan 1908 - 1977 Pictor, sculptor „De la paisprezece ani Trebuia să câștig bani La lucru greu de pădure Cu țapini și cu secure. Tata-n război a plecat Înnapoi nu s o nturnat Trei copii mici am rămas În locul de greu năcaz. Vrut-aș fi să mai trăiesc Și lucrul să-mi împlinesc; Din șaizeci și două de țări M-or vizitat până ieri Eu le doresc numai bine Celor ce-or fost pe la mine Că eu viața mi-o lăsai La șaizeci și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Pătraș Ion Stan 1908 - 1977 Pictor, sculptor „De la paisprezece ani Trebuia să câștig bani La lucru greu de pădure Cu țapini și cu secure. Tata-n război a plecat Înnapoi nu s-o-nturnat Trei copii mici am rămas În locul de greu năcaz. Vrut-aș fi să mai trăiesc Și lucrul să-mi împlinesc; Din șaizeci și două de țări M-or vizitat până ieri Eu le doresc numai bine Celor ce-or fost pe la mine Că eu viața mi-o lăsai La șaizeci și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
o gravă decădere provocată de boală, „așezat pe marginea patului, Iorgu abia îndrăznea să atingă cu laba-i păroasă degetele subțiri și străvezii aruncate pe plapumă, abia își găsi puterea să spună: - Slavă Domnului, dragă Smărăndița, prin mare pojar și năcaz am trecut, amu a da Domnul și are să fie bine. Smaragdița [notează autorul] îl fixa cu o privire ciudată“ (1, 144). În simplitatea lor, oamenii din sat îi spun coana Smaranda, nume pe care îl folosește uneori și autorul în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
răcoare. Râu-mi ține de urât, fântâneaua de dor mult. Inimă supărăcioasă, mor și nu te văz voioasă. Că mi-i dor și că mi-i jele de tinerețile mele Ce le-am petrecut cu jele. Cu jele și cu năcaz și cu lacrimi pe obraz. Eu de lacrimi nu bag samă, că le șterg cu o năframă, Dar mi-e milă de obraz, că rămâne fript și ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
își murmura gândul care o ardea”; nu se rămâne la doar gestica ritualică: „Cu năframa aceea bătută în fluturi de aur trecu la icoana cea mai mare și mai de căpetenie a mănăstirii, cătră care avea a-și spune ea năcazul îndeosebi”. Evitându-se orice subliniere inutilă a acestui tip de efect stilistic, momentul apare ca fiind al unei legături directe între protagonistă și, de cealaltă parte, sfânta Ana, „coborâtă” din icoană, în realul acelei tensiuni intense din sufletul eroinei (percepția
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
întrebă pe Toader... El avea 20. Vine sergentul major la noi: Ce ați făcut, măi? Zic eu către el: L-am făcut pe dracu’... când o fost gata prăjit mălaiul, o venit șeful de escortă, dar acuma e mai mare năcaz, că ne-o spus că deseară ne lasă în poartă. Pă cine? Pă noi, pă cine? Cât timp îs și eu cu voi, în poartă nu rămâneți. Să mă scuipați în gură dacă rămâneți voi deseară la poartă. Mă gândeam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
uneori și pe gândurile bărbatului ei, s-au adăugat aliatei tocmite, pentru împrăștierea norilor din sufletul gazdei, car e au dis părut până la urmă de tot, cu o vorbă pe care boierul a spus-o ca o concluzie: „fie diavolului năcazuri...” * Ultimii sosiți, în cap cu Petre, s-au foarte bucurat, de îndemnul, de a pofti la masă. Era spre seară deja, când în străchinile înflorate de un meșter al ținutului, aburea un borș încropit dintr o întreagă zburătoare de ogradă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe cer s-aprind lumânărele. S-aprind făclioare și jos lângă scorbura sălciei; lumină sfioasă, verzuie, care se mișcă încet... Duduia Lizuca e copila lui conu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă..." Semne despre geneza unei capodopere se întrevedeau încă în 1921; o pagină de jurnal se intitula Povești la Hanul Ancuței: povești care în fapt sunt povestiri: Toată lumea știa cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are nevoe de bani, și dă pământ rural. În vremea asta Panaite, Teodorescu și Iacobachi, primarul, își fac loc sub pielea boerului și fură de stâng; fură și din averea comunei cât pot. Iacobachi cam are de furcă cu moș-Brebu. Năcazurile țărănești. Vieața în familia lui c.c. Panaite, cu cucoana Anica și cu fata lor. Cum se întâlnește fata, Constanța, cu țiitoarea boerului. Cum vorbesc, și cum morărița se mărturisește. Cum cucoana Anica trăește cu Teodorescu, cum c.c. Panaite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rezerviștilor. În ziua mobilizării era o însuflețire ș-o ațâțare în toată lumea adunată cum nu mi-am închipuit niciodată să văd. Doi oameni treceau pe drum și vorbeau despre veșnicul plâns al muierilor. Măi, eu numai cu muerea am avut năcaz; plânge și suspină. Eu îi zic: Măi, fumee, ai vacă cu lapte, slavă Domnului, făină din belșug ai, poame în livadă iar așa, ce-ți mai trebue? Eu dac-a vrea Dumnezeu m-oi întoarce... Da ce tu acu vrai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prima oară o gospodărie cuprinsă bulgărească, cu șurile acoperite cu țiglă, cu odăile murdare și goale și cu vatra la pământ, cu vedrele și tingirile de aramă, spoite și pe dinlăuntru și pe dinafară. Aici dediu Andrei ne spune de năcazurile poporului și din ce spune el se vede în țară pornirea împotriva lui Danev... Un bătrân urât ne spune că a avut un copil care a murit în războiu și începe a plânge sălbatec și răgușit. În general soldații se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe prispe în fața livezii și neveste grăbite aduc puiul fript și mămăliga în aburi. Ei gustă pe gânduri și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă rece și spun despre cruntele zile secetoase și despre negrele umbre ale holerei; se închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la cămașă. De-atuncea umblă Moldovenii cu pieptul descheiat... Clopotele dela mănăstire... Pădurea de stejar... Romanii... Eri, am văzut pe părintele Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tunul bate la Iampol și mai departe. Nistru curge însă liniștit și limpede în albie de stâncă, și dincoace grânele se coc, cu luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
judece pe cel ce mănâncă." În mănăstirea de maici Răciula, sărăcuța, cu maicile harnice ca niște albine... Maica Evghenia, stareța, bătrâna de 76 de ani, voinică încă. E la această mănăstire de 65 de ani: o viață de om! Povestește năcazurile cu Rușii cu vlădicii rusificatori Maice moldovence. Chiar ea nu știe rusește... Cucurigu petrușog Zolotoi grebușog... La mănăstirea Frumoasa, înființată la 1805. Deslușiri date de un frate care vorbește și scrie pe bune moldovenește. Simion Stratul din Țânțăreni de pe Răut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după glugă Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul. O ghitară care se găsește prin casă, pe care toți ai lui o știu cumpărată de la un țigan, e o veche chitară a familiei, cu care "mama" cânta, întovărășindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aminti aici cu drag de copilăria senină. Consultă (fată) în zbuciumele dezamăgirii ei, după părinți și preot, o cărturăreasă... Fântânarii... Duduca Lizuca e copila lui cuconu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă...5 Stuche-l tu, că mie mi-e greață! Rozmarin și cânele lui Haret Controlul lui Murat la Putna Sacă când a făcut proces de contravenție unui individ și se adunase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de casație a dat câștig de cauză turcilor și sfântul a rămas turcesc, ceea ce nu-i împiedică pe creștini să vie în mulțime mare la 1 Mai și sfântul Atanasie în pelerinagiu, și orcând în altă vreme pentru boli și năcazuri (pentru boale, dorm în geamie). Ceeace iarăși nu împiedică pe hoge să-i primească bine și să primească ofrandele. Ferești cu chenar de marmură cioplită frumos. Trecem mai departe aproape de graniță, cătră plaja dela Ecrene: coasta de argint. La stânga pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]