162 matches
-
uite-o, colo, în țărna malului cum stă galbenă și dreaptă ca o lumânărică. Pestrița asta e măsălariță, faci fum ca să cadă viermii din măsele. Și iarba de cositor e bună de usturime la stomag ori pentru soroc. Când te-năduși în chept, fac fum cu bolândari ; mama le zicea alaur și cornută, dar oamenii care nu știu spun ciumăfai. Pentru pureci și înțepătură de țânțar nimica nu-i mai potrivit decât pelinul. îți face poftă de mâncare și dai și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și ascultă. Inima îi bate să se spargă, parcă jeluindu-se, ca trântită de-o piatră... își blestămă întunericul și nenorocul. -Trăiesc și mor, vreau să mă trezesc... dar, nu mă pot trezit...! Tot asa muncindu-se, s-a trezit nădușit de sudoare, morfolind între buze: ”Iartă-mă, Fată... Iartă-mă...!” Erau orele trei si douăzeci de minute dimineața. N-a mai putut adormi, gândurile năvălinu-i în minte... - Mai este mult până la ziuă, trebuie să adorm! Își zise el. Dar gândurile
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
imensitatea pulberii cosmice. Unde esti Tu, oare, Doamne, în această imensitatea, în această întindere nemărginită?!... Se zice că esti Duh, Spirit... Ce-i aceea ”Spirit” în nemărginitul spațiu, prin infinitatea de corpuri în mișcare?!... Nu văd!... Nu văd! răcni el nădușit de sudoare. ”- Dar, nici nu trebuie să vezi tu, biet muritor!... Nu înțelegi tu oare, că pentru Dumnezeu nu e nici timp, nici loc!... Pentru Dumnezeu nu există timp. El vede, El trăieste odată tot trecutul si tot viitorul. Deci
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îi număra cuvintele: ”nu cred... nu cred” ” Am pierdut-o, Doamne”. Alerga în gerul aspru al iernii, fără vlagă, cu mergsul unui om în care s-a cuibărit o boală devastatoare, mistuindu-l ascuns. Zvârcolindu-se în somn, se trezi nădușit de sudoare, strigând... ”nu se poate... nu cred!” Dar, era adevărat... Odată cu ea, se stingea... se ducea ultimul lucru bun care îl mai lega de viață. ... Era sâmbătă, înaintea de ”Sf. 40 de Mucenici”. Clopotele de la Biserică băteau rar, cu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
gândului retrăi frânturi de viață din copilărie. Un zgomot abia perceptibil, îl făcu să tresară, doar urechea lui înfrigurată îl putea auzi. Zgomotul, ușor se apropia... Urmară clipe lungi , nesfârșite, de încremenire,... Cine știe cât a ținut, așa!... Nu mai răsufla, asculta nădușit de sudoare. Ușa se deschise încet... încet, și, în prag, o formă abia se arătă și înaintă până lângă pat. Nu distingea nimic, deși își auzea bătăile inimii și-și simțea răsuflarea fierbinte. O clipă, doar zăbovi peste ochii lui
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ei întunecați și obosiți, fără s-o cunoască. Ea trecu mai departe, dreaptă, fără să întoarcă capul. Într-o fulgerare a ținerii de minte, sub zâmbetul înghețat, după o cută a buzelor, recunoscu gura pe care o sărutase mai demult. Nădușit de sudoare, își întinse brațele spre ea strigând: ”- Așteaptă-mă!... Așteaptă-mă!... ” Sângele îi vâjâia în urechi... creierul său istovit, cu încăpățânare, repeta... ”Așteaptămă... Așteaptă-mă! ”. Si, agățat cu mâinile de cearșaf, se prăbuși ca într-un vis plutind... Când
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
iar când o făcu se limită să ridice din umeri. — V-am spus că este vorba despre o competiție sportivă. — Vreți să mă faceți să cred că sute de oameni traversează Africa de la un capăt la altul, înghițind praf și nădușind, doar din spirit sportiv? — Desigur! — Ce prostie! — Cum ați spus? — Scuzați-mă! N-am vrut să vă jignesc, dar îmi este greu să accept că cineva poate să-și risipească timpul, banii și energia făcând un asemenea efort. Deșertul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în grajd, între coarnele unei vaci ce rumega la iesle și care m-a întâmpinat cu o împunsătură însoțită de răgete. O slugă care era prin preajmă, cred că Bulbacul, m-a recuperat din iesle mai mult speriat decât rănit, nădușit de frică și m-a predat mamei, care n-a mai avut inimă să mă certe, impresionată de vânătăile ce i-au luat ceva timp ca să mi le oblojească. Într-una din grădinile casei era un păr care făcea pere
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Rothstein, verișoara lui Kikey Teitlebaum, cunoscut colaborator al legendarului Dudley Smith. O autopsie de rutină ar fi arătat clar că „pastilele“ scoase din domnul și doamna Scoggins provin din arma sergentului Jack Vincennes. Pielea i-au salvat-o copiii. A nădușit o săptămînă Întreagă În spital. Thad Green și șeful, Worton, l-au vizitat. Au venit și colegii lui de la Narcotice. Dudley Smith i-a oferit protecție, făcîndu-l să se Întrebe cît de multe știa. Sid Hudgens, redactor principal la revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
hipodermică. Se adună o mulțime, iar Jack făcu teatru pentru cei prezenți. — Urmele de ac și chestia din buzunar Îți asigură trei ani la Închisoarea de stat. Dacă mi-l dai pe tipul care ți-a vîndut seringa, scapi. Perkins nădușea abundent. Jack continuă: — Chelălăie În fața prietenilor tăi și poți să te cari. Perkins Își linse buzele. — Barney Stinson. Infirmier la „Queen of Angels“. Jack Îi seceră picioarele cu un șut bine plasat. Perkins ateriză cu mecla În gustări. Masa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
spuse: — Nu. Billy Dieterling spuse: — Nu. Bud se pregăti să-i spună ceva În șoaptă lui Ed. Exley se aplecă spre cei doi: Vreunul dintre voi a fost amenințat cu șantajul? Încă o dată de două ori „nu“. Doi poponari care nădușeau Într-o cameră răcoroasă, plăcută. Bud șopti „Johnny Stompanato“. Poponarii Înghețară. Bud spuse: — Mizerii culese de la Badge of Honor. Asta voia? Valburn Începu să vorbească, dar Billy i-o reteză cu un „Șșșșt!“ Exley: ÎNCET-ÎNCET. Omul amețit ascuns În capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ușor de urmărit. Traversă locul de joacă, apoi coborî treptele spre ușa boilerului. SÎnge pe clanță, o lumină aprinsă Înăuntru. Scoase pistolul luat de la Bud White și intră. Într-un colț David Mertens tremura. În Încăpere era foarte cald - omul nădușea, năclăindu-și hainele pline de sînge. Își rînji dinții la el și gura i se strîmbă Într-un țipăt sinistru. Ed Îi aruncă pastilele. Acesta le Înhăță și le Înghiți, Înecîndu-se. Ed ținti spre gura lui, dar nu putu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
i fi făcut cumva rău micuțului. Să nu se nască infirm, cu malformații, precum fratele său Claudius. O groază irațională pune stăpânire pe el și alungă orice urmă de toropeală. Doar capul și-l simte în continuare greu. Poate pentru că nădușește. E prea cald. Se zbuciumă întruna, chemând în zadar somnul. Prin ferestrele închise, nu-și poate da seama cam cât e ceasul. Acum, la început de toamnă, ora e mai mică decât vara. Ziua a început să descrească și să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Impacientată, femeia încearcă zăvorul și ușa se deschide. O izbește o duhoare atât de puternică de ceapă, încât încep să-i curgă lacrimile. Pandit Razdan este în al treizecilea ceas de baie. Acum este, fără nici o urmă de îndoială, bolnav, nădușind și tremurând, scuturat de frisoane, ca un om în stare de șoc. Deasupra feșelor albe i se vede doar capul, ca al unui nou-născut prematur, are ochii înroșiți, e stacojiu la față și neplăcut umflat. Arată ca și cum ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prea pieziș față de al meu și dacă inima nu ți-e prea înfricoșată de arătările oamenilor mei, atunci rogu-te să-mi fii oaspete împreună cu tovarășul pe care dacă-l mai ții mult sub sutană, încredințat fi-voi că va năduși. Tabăra mea e aproape. într-adevăr, călugărul cel tânăr abia mai răsufla. Rușinat și speriat, ieși la iveală. — Nu-ți fie teamă, fiule, grăi Metodiu. Domnul tătar e om de treabă. Apoi, întorcându-se spre hanul cel tânăr: — Vom veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
reciproc în pământ până la glezne, apoi până la mijloc, apoi... Apoi s au oprit. Se uită unul la altul desfigurați și se întreabă: de fapt, ce ne-a apucat? Au declarat că reforma se amână după alegeri și s-au întors nădușiți spre electorat. De fapt n-a fost vorba de nici o reformă, cel mult un puci eșuat. Pe fondul unei înfrângeri mai degrabă psihologice la locale, Iliescu a profitat pentru a-și pregăti întoarcerea în fruntea PSD. El a chemat liderii
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
n-a spus nimic. Mi-a povestit despre slujba lui o mulțime de năzdrăvenii, mi-a istorisit o sumedenie de lucruri hazlii despre tot felul de întâmplări ale unor oameni pe care acum îi știam și eu foarte bine, doar nădușisem să-i descriu și să le surprind gândurile. Am fost derutat. Nu-mi spunea nimic și n-aveam curajul să-l întreb, pentru că eu scrisesem, dar era cartea lui, ca și cum el însuși o scrisese și poate nu era bine sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vorbitu’ cu două-nțelesuri, nu po’ citi. Ce-aia „știi tu cui“ și „știi tu cine“? — Dă-te jos de pe scaunu’ ăla, secătură, ș-apucă-te de podelele mele. — Papagalu’ ăsta a to’ venit la Bucuria Nopții ș-a repetat, ș-a nădușit, spuse Jones dinăuntrul norului său de fum, zâmbind. La naiba, tre’ să-i dai o șansă, n-ai s’ te porți cu el de parc-ar fi și el de culoare. — Are dreptate, îl susținu din toată inima Darlene. — To
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
noroi. După care strînse brusc hățurile. Acum avu În fața ochilor grozăvia... În șaretă săriră doi bărbați. Fetița gemu În vis, după care se ridică din pat și strînse oglinjoara placată În sidef, pe care pînă atunci o ținuse În palma nădușită de sub așternut. Doamna Brener, care În noaptea aceea dormea cu copilul În aceeași odaie - altfel, cele trei fetițe aveau dormitorul lor, - sări din somn și, năucă, Încercă să găsească lumînare. Fetița urla ca scoasă din minți. Era un țipăt sălbatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
gândurile lui se întrerupseră, înspăimântate. Femeia vorbi din nou: - Ia-ți hainele - nu te gândi să te îmbraci - și mergi încet la debaraua de haine. Înăuntru este o tăblie deschisă în spatele căreia, în jos, se află niște trepte. Coboară-le! Nădușit din cauza tulburării, bâjbâi după haine. Se gândea: Cum a putut să scape din camera ei? - Mi-ar fi plăcut, șopti el răgușit, ca ceilalți să te fi omorât, în loc să discute doar despre tine, tu... Se opri deoarece arma îl apăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Dayles, iar noi, ceilalți treizeci și patru, vom fi morți, căci ne vom considera lipsiți de orice valoare în continuare. Înțelegi? Pe când Craig era condus spre dormitor, îi părea că scopul lor nu putea fi expus mai clar decât fusese. Rămase treaz, nădușit de spaimă. De două ori își spuse, zăcând pe jumătate ațipit, că vizita în fortăreața de sub fermă fusese un vis. Dar, de fiecare dată, înțelegerea sumbră a situației îi izgonea iluziile din minte. Cu o zi în urmă, când pericolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
hilare. Fiecare poem al său pare o colecție de situații și întâmplări năstrușnice. Știrile difuzate de posturile TV de azi, care ne stupefiază ori de câte ori le urmărim, sunt nevinovate jocuri de copii pe lângă faptele relatate în versuri de Nicolae Sârbu: „Ninge nădușit pe fesele icoanei.“ (Rătăciri în panoplia aparenței) „Inimi [...] ies prin zid / să li se vadă coafura traiectoriei.“ (Inimi care ies prin zid) „colegul de școală se plimbă pe cămile, / pe care le inițiază-n sudură, / nevasta strănută la dragoste extra
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
La ora cinci dimineața, caii știau totul. Șiau chiar mai multe decât oamenii. Mirosul le spunea că focurile oamenilor se sting, deci plecarea e aproape. Tot mirosul le spunea că undeva la nord vremea era mai caldă, dar mulți cai nădușiți de oboseală și de spaimă aleargă În direcția lor. Erau cai Învinși, cai speriați, la capătul puterilor. Dar purtau călăreți primejdioși. Și mulți. Caii Apărătorilor Își deschideau nările și simțeau nu doar frigul, ci și căldura unei lupte care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ni te arată! Și, când a constatat că acesta întârzie, a repetat cu o voce tremurândă: Sfinte Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a exclamat din nou: Sfinte-Sfinte Duh, ni te arată! Nu-i! S-a nădușit în traistă! A răspuns dascălul dintr-un ungher de lângă strană, în timp ce încerca să dosească într-o traistă ca o cutie de șah un ghemotoc alb, fără de viață. Părintele și-a revenit numaidecât, dar nu înainte de a-și reproșa tacit experiența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe Sfântul Duh cum a apărut din altar, a fâlfâit pe deasupra mulțimii, după care a dispărut în turlă. Trifănele, dar ce înseamnă pe limba noastră Sfinte Duh, ni te arată! Din valahă? Sfintei Dușe, pocajese! Da' Nu-i! S-a nădușit în traistă! Nema bo u taistri zadușeuse! Măi-măi! A îngânat Mălina profund nedumerită de prezența Sfântului Duh în ceea traistă și a sorbit o gură de apă din ulcior. Buzele i s-au lipit de buza vasului de ceramică neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]