284 matches
-
și varsă lăturile mințind, iar, spaima, lașitatea, dau clocot forfotind, urzesc din greu denunțuri, dreptatea ocolind, trădează chiar complicii, încet, îngenunchind... Ar vrea acum să-ntoarne, prin neguri bâjbâind, blestemul țării mamă, al pruncilor scâncind, să-ntoarne brațul legii ce-i strânge-nlănțuind... Năpârci! Vă vrem departe, pedepse ispășind! Referință Bibliografică: Blestemul năpârcii / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520, Anul V, 28 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
BLESTEMUL NĂPÂRCII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374695_a_376024]
-
forfotind, urzesc din greu denunțuri, dreptatea ocolind, trădează chiar complicii, încet, îngenunchind... Ar vrea acum să-ntoarne, prin neguri bâjbâind, blestemul țării mamă, al pruncilor scâncind, să-ntoarne brațul legii ce-i strânge-nlănțuind... Năpârci! Vă vrem departe, pedepse ispășind! Referință Bibliografică: Blestemul năpârcii / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520, Anul V, 28 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BLESTEMUL NĂPÂRCII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374695_a_376024]
-
viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
al locuitorilor din nordul Dunării, odată cu generalizarea modului de viață rural și începutul uniformizării civilizației și spiritualității locale. Menținerea în lexicul limbii române a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de aceste cuvinte în mitologia, credințele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad. Al. Rosetti, în Istoria limbii române, a dat definiția genealogică a limbii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mușama” al unei literaturi artificiale și sărace, inefabilul măsurat după „sistemul metric”, pentru marionetele succesului (Asasinarea unui mort, Păunul genial, Pentru glorie și franci). Altele osândesc mecanica dogmei și fățărnicia clerului ori procesele sociale nocive: lichelismul, paralizarea energiilor țării (Ploșnițele, Năpârca, Baroane, Omul cu ochii vineți). Desfigurarea bestială sau hidoasă a omului, traducând-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete trec în sfera vastei teme argheziene a apocalipsei. A. a realizat
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
vândut. Ce să fac dar? Ce să facă O femeie ca și mine... și străină și săracă. M-am rugat la toată lumea, la dușmani chiar m-am rugat Și atunci venit-au unul din înaltul tău palat, Vine puiul de năpîrcă: "Ești frumoasă, o femeie" Dă-te mie trup și suflet și bărbatu-o să ți-l deie Vodă"... Ce gândeam eu... Ar fi fost cu mult mai bine Ca să mor în acea clipă decât atâta rușine. Și totuși doream rușinea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vedeți că sfânt și bine sunt numai pentru proști? De când sunteți în lume a esistat dreptate Și pentru voi? Dar greul voi numai îl purtarăți, Voi v-ați hrănit dușmanii, i-ați apărat cu sânge, În loc de-a sparge capul năpârcei sub picior Voi ați crescut-o mare și astăzi vă zugrumă. Spun popii de-o vecie unde orcare vină Găsește-a ei osândă, și binele răsplata. Și mii, timizi de frică și de-o speranță vană, Trec înșelați pe lângă izvoarele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Lovinescu, Scrieri, III, 226-270; N.I. Popa, „Daïna”, IIȘ, 1938, 10; N.I.P. [N.I. Popa], O scrisoare a d-lui E. Lovinescu, IIȘ, 1938, 12; Sanda Movilă, Două scriitoare, TIL, 1938, 559; Dan Petrașincu, Femeile în literatura română, RML, 1939, 8; O năpârcă primejdioasă: Sorana Gurian, „Luptătorul”, 1944, 9; N. Papatanasiu, „Zilele nu se întorc niciodată”, „Drapelul”, 1946, 318; G.D.P. [George Demetru Pan], „Zilele nu se întorc niciodată”, „Spectator”, 1946, 20; O.C. [Ovidiu Constantinescu], „Zilele nu se întorc niciodată”, RFR, 1946, 2
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
a ființei, o cale de „înălțare la cer” și, în același timp, o povară, o damnare, o „boală” (metaforă blagiană), care îl scot pe creator din cercul existenței comune, aruncându-l într-o singurătate aspră. De aici, imprecația: „Vers otrăvit, năpârcă, cântă cum ți-ai lipit buzele/ scârboase de buzele mele./ Cuvintele tale roase de râie, năpădite de păduchi,/ curvele tale de cuvinte/ mușcă sânii domnișoarelor, mușcă părul cărunt/ de pe pieptul bărbaților,/ pui de cățea, iubirile mi le-ai schilodit, viața
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
e Împotriva noastră! Și de crăpați de ciuda: n-am să mă sinucid! Știu mai pândesc prin țară tâlhari și trădătorii Și pregătesc În taină pumnalul pe la spate. Dar noi am Învățat din zilele cu nori Cum să strivim veninul năpârcilor turbate. (Ă). N-am terminat! Mi-e inima tot trează. Tovarășilor noștri mai am să le vorbesc Din tot ce-am Îndurat, un cântec nou le fac. (Ă).” (Miron RADU PARASCHIVESCU. - N-am terminat, Ibidem.) POEȚII În sectorul liric, În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iun.: Teodor Mazilu. - Ni-s ghiozdanele mai doldora ca niciodată; A. Ciurunga. - Continentele vor pace; Noe Smimov. - În viața lumii s-a-ntețit un cântecă - nr. 144, 8 iul.: Aurel Baranga. - La moartea lui Gh.M. Dimitrov; - nr. 146, 22 iul.: A.Ciurunga. - Năpârca; - nr. 149, 12 aug.: Dragoș Vicol. - Un țapinar Închină un poem lui 11 Iunie; - nr. 150, 19 aug.: Dumitru Corbea. - Eliberare; Adrian Rogoz. - Cele două Georgii; - nr. 156, 30 sept.: Vasile Nicorovici. - Cuvântul „Scânteii”; - nr. 157, 7 oct.: Petru Vintilă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sa războinică, conturând imaginea unor oameni departe de calm, toleranță și bunătate: necruțător, Îmbâcsit, hâd, mîrșav, nefast, Înapoiat, Înnebunit, dușmănos, dăunător, bestial, șovăială (mic burgheză), neadâncirea (realității socialiste, a rolului partidului, Învățăturii marxist-leniniste, etc) impas, prăbușire, uneltiri, slugi, lachei, clică, năpârci, ploconire, călăi, trântori, titoiști, adormi (vigilența), a toci (critica), ațâțător, a stârpi, a lovi (fără șovăire, fără cruțare) a biciui, a servi frontul (muncii, păcii, socialismului, cultural), a deservi, resturile (mentalității), a rânji, a lichida, a unelti, ș.a. Și iarăși
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prezentăm mereu sub același aspect fizic. (Ă). În poezia noastră, chiaburul apare Încă de multe ori sub acest aspect naiv. Adesea, imaginea veridică a dușmanului de clasă este Înlocuită prin gratuite violențe de limbaj, prin epitete umflate și goale, ca „năpârcă”, „lepră”, „strigoi”, „chiaburoi”, „corb”, „lup” etc. În loc să le demaște acțiunile mârșave, hidoșenia morală a chiaburilor, mulți poeți se opresc, pueril, la nesemnificativele deformațiuni fizice. Astfel procedează, spre exemplu, Victor Tulbure, când, În poezia Aglaia (Viața românească, nr. 5, 1950) integrează
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi împreună și le va mîna un copilaș; 7. vaca și ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca împreună. Leul va mînca paie ca boul, 8. pruncul de țîță se va juca la gura bortei năpîrcii, și copilul înțărcat va băga mîna în vizunia basilicului. 9. Nu se va face nici un rău și nici o pagubă pe tot muntele Meu cel sfînt; căci pămîntul va fi plin de cunoștința Domnului, ca fundul mării de apele care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
va fi de folos, nici nu-l va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor." 6. Proorocie asupra unor dobitoace de la miază-zi: printr-un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vin leoaica și leul, năpîrca și șarpele zburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos. 7. Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic, de aceea eu numesc lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
judecă cu dreptate, ei se bizuiesc pe lucruri deșarte și spun neadevăruri, zămislesc răul și nasc nelegiuirea. 5. Clocesc ouă de basilic și țes pînze de păianjen. Cine mănîncă din ouăle lor, moare; și dacă se sparge vreunul, iese o năpîrcă. 6. Pînzele lor nu slujesc la facerea hainelor, și nu pot să se acopere cu lucrarea lor; căci lucrările lor sunt niște lucrări nelegiuite, și în mîinile lor sunt fapte de silnicie. 7. Picioarele lor aleargă spre rău, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
decrepit. Se spune că uneori se făcea chiar nevăzut, purtând la subsuoara stângă un medalion conținând o inimă de liliac, un ochi de găină neagră și un creier de broască râioasă. Umbla vorba că a prins o dată un pui de năpârcă și l-a băgat într-o cușcă închisă cu lacăt. Apoi a pândit să vadă de unde a luat șerpoaica-mamă iarba fiarelor să-și scape puiul. Și-a crestat buricele degetelor și și-a băgat pe sub piele iarbă dintr aceea, de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
decrepit. Se spune că uneori se făcea chiar nevăzut, purtând la subsuoara stângă un medalion conținând o inimă de liliac, un ochi de găină neagră și un creier de broască râioasă. Umbla vorba că a prins o dată un pui de năpârcă și l-a băgat într-o cușcă închisă cu lacăt. Apoi a pândit să vadă de unde a luat șerpoaica-mamă iarba fiarelor să-și scape puiul. Și-a crestat buricele degetelor și și-a băgat pe sub piele iarbă dintr aceea, de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și intelectuală bătând recordul inchiziției de tristă amintire...! Pentru a masca crima și a amăgi populația planetară, Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat și ucis În anul 1954 motivând - trădător de patrie...! În realitate el s-a opus crimelor comuniștilor...! Entuziasmați, năpârcile comuniste drept recunoștință ocrotitorului lor, sângerosul asasin Stalin Iosif Vissarionovici (1879-1953)au hotărât să trimeată În fața plutonului de execuție pe Mareșalul Ion Antonescu la 1 iunie 1946 Împreună cu ministrul Mihai Antonescu (1904-1946) ce era potrivire numai de nume, fără a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu mai caută drum de întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus Hristos. Azi, însăși așezarea creștină a lumii se clatină. S-a atrofiat și a secătuit tot ce se afla sublim în sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și în zilele noastre, continuatorul legitim al lui Titel Petrescu, inginerul Cunescu, prin râvne oculte și ticăloase, a fost înlocuit de la conducere, iar partidul a fost capturat de comuniști, în frunte cu marele prosovietic, comunist și agent kaghebist, Ilici Iliescu, năpârcă îmbătrânită în rele (vezi numai mineriadele) care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
albă sub cocul albăstrui și buzele răsfrînte. Ridicînd nara străvezie, călcă pe vălul ce-o acoperea. Goală, și-a întins brațul cu oasele subțiri. Sclipea. Cu palmele întoarse, mișcă din degetele prelungi, sunînd ca niște brățări. Ca o mie de năpîrci, trupul ei șerpui în loc. Îngustă, feciorelnică, întinzîndu-se pe vîrfuri, o clipă dansatoarea rămase suspendată în aer. Avea pielița de sub bărbie albastră. Apoi, deodată, țîșni în fața lui Irod și ridică piciorul. Sub baldachin, cu pîntec gol și mare ca un lighean
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
rămăsese așezat pe marginea Eleșteului. Din mijlocul apei izbucni o coloană tulbure În vârful căreia se lăfăi câteva clipe În soare o lighioană cu trup de pește, cu rămășițe, pe burtă, de mâini și picioare omenești și cu căpățână de năpârcă. Dihania se azvârli apoi În adâncurile nesfârșite ale nămolului. Apa de deasupra Își potolea valurile. De sub cireșul amar de pe fața spână a coastei se ridicară din somn cei câțiva băieți. Odată cu visul lor se topi În Apa Morților și conacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
au arătat o bunăvoință puțin obișnuită; ne-au primit pe toți la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua, și se lăsase un frig mare. 3. Pavel strînsese o grămadă de mărăcini, și-i pusese pe foc; o năpîrcă a ieșit afară din pricina căldurii, și s-a lipit de mîna lui. 4. Barbarii, cînd au văzut năpîrca spînzurată de mîna lui, au zis unii către alții: "Cu adevărat, omul acesta este un ucigaș, căci "Dreptatea" nu vrea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]