802 matches
-
veți putea vedea pe Marius Manole Miercuri, 22 ianuarie, de la ora 20.00, actorul are spectacolul „Năpasta“, în regia lui Radu Afrim, la Sala Studio a Teatrului Național București. Joi, 23 ianuarie, a fost programată a doua reprezentație a spectacolului „Năpasta“. Imediat după terminarea spectacolului, Marius Manole va fugi la Club B52, pentru a juca alături de Maria Obretin, Lia Bugnar și Ilinca Manolache, în „Noi 4“. Vineri, 24 ianuarie, de la ora 22.00, actorul continuă seria de apariții în spectacole după
Cine este cel mai solicitat actor din România () [Corola-journal/Journalistic/48888_a_50213]
-
Guvern, care nu a fost în stare să ia măsurile potrivite pentru relansarea economică. "Noi considerăm ca posibilă ieșirea din criză, spre deosebire de actualul guvern care se lamentează, în frunte cu primul-ministru, și care consideră că a căzut peste ei o năpastă. Nu a căzut nicio năpastă, este o criză pe care a traversat-o toată lumea, numai că România a rămas singura țară din toată Europa care încă nu a reușit să iasă din criză. Sigur că apar niște indicatori care ne
Tăriceanu: România nu a ieşit din criza economică. FMI să-şi ia valiza şi să se care cât mai repede () [Corola-journal/Journalistic/53038_a_54363]
-
în stare să ia măsurile potrivite pentru relansarea economică. "Noi considerăm ca posibilă ieșirea din criză, spre deosebire de actualul guvern care se lamentează, în frunte cu primul-ministru, și care consideră că a căzut peste ei o năpastă. Nu a căzut nicio năpastă, este o criză pe care a traversat-o toată lumea, numai că România a rămas singura țară din toată Europa care încă nu a reușit să iasă din criză. Sigur că apar niște indicatori care ne arată că am putea să
Tăriceanu: România nu a ieşit din criza economică. FMI să-şi ia valiza şi să se care cât mai repede () [Corola-journal/Journalistic/53038_a_54363]
-
la drum cu convingerea că va deveni vizibil doar dacă va lua distanță față de acțiunea critică a lui Maiorescu, devenită fapt istoric. Astfel, în chiar primul articol apărut în jurnalul "Lupta" (al junimistului Gheorghe Panu), el se apleacă asupra piesei Năpasta de I. L. Caragiale, văzută ca "un studiu psihologic superior", "printre cele mai bune dintre operele noastre dramatice... și ar avea greutatea sa chiar aiurea, unde s-a scris și s-a gândit mai mult decât la noi"1). Interesant este
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Sadoveanu, Iorga își impune și aici o limbă a sa proprie, care se vrea autentică, fiind în realitate artificioasă, lipsită de vervă imaginativă. N. Iorga rămâne primul mare exeget care l-a consacrat pe Ion Creangă în clasicitate. NOTE 1) Năpasta, în "Lupta", VII, nr. 1054/ 18 febr. 1890. Reluat în N. Iorga, Pagini de tinerețe, I, ediție de de Barbu Theodorescu, EPL, București, 1968, p. 217-222. 2) Ibid., p. 219. 3) Eminescu. Proză și versuri (ed. V. G. Morțun), în
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
1949 a fost rejudecat procesul și poetul considerat nevinovat. Pentru a nu depăși un număr de pagini, o să mai amintesc doar câteva procese: Procesul lui Nicolae Bălcescu, ucenic al Revoluției din 1840, care a murit în exil. Procesul lui Caragiale (Năpasta - Puterea întunericului de Tolstoi) acuzat de Caion (Const. Al. Ionescu - laș, poltron) drept plagiator. Au fost implicați în acest proces: Macedonski, Hasdeu, E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Delavrancea. Procesul a fost rejudecat în 1972 și s-a stabilit nevinovăția lui Caragiale
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
Vladimir Găitan face parte din categoria actorilor emblematici ai României. A devenit unul dintre cei mai solicitați actori, jucând în producții precum Ultima noapte de dragoste, Duelul, Năpasta, Întunecare, Oglinda, Omul zilei, Femeia visurilor. Chiar dacă și-a dedicat întreagă viață scenei, în prezent trăiește dintr-o pensie umilă. Maestrul nu-și plânge de milă, dar recunoaște că, deși este pensionar, încă mai joacă pe scenă pentru a avea
Drama neștiută a lui Vladimir Găitan. "Situația se va înrăutăți" () [Corola-journal/Journalistic/45973_a_47298]
-
Gheorghe Grigurcu Să reprezinte televiziunea o blagoslovire a civilizaț iei moderne sau o năpastă? Să existe cumva o cale de conciliere între cele două puncte de vedere extreme ori se cuvine pur și simplu a adera la unul din ele? Iată o chestiune care stăruie în mințile noastre, căpătînd uneori crîmpeie de răspuns, alteori
Un telesceptic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4372_a_5697]
-
copii - de copilul ungur insignifiant, pe când poate că micuțul își urmase drumul și plecase în altă țară, în nomadismul impus de împrejurări, ori nici măcar nu mai aparținea timpului nostru, expulzat din el prea devreme, în urma unei nenorociri ori lovit de năpastă, nu-i nimic neobișnuit să aibă parte de asemenea grozăvii cei prea grăbiți să intre în rând cu lumea, cu datoriile ei, cu bucuriile și necazurile ei. Așa că uneori mă trezeam la miezul nopții, ori asta credeam, scăldat în sudoare
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
că Bùbico e personaj autohton, iar pățania lui una pur românească, trăită de povestitor. În deschiderea cercetării sale, Ioana Pârvulescu are prudența să precizeze că se va ocupa numai de Caragiale „autorul comic”. Înțelegem astfel de ce nu discută nuvelele sau Năpasta. În fond cartea nu e o monografie ci un eseu și urmărește, cum și-a propus, un fir tematic, acolo unde apare și cu toate ramificațiile lui.
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
activitatea sa de la Odessa, din timpul războiului. Dislocarea sa la Cluj a fost o adevărată binefacere. Cu autoritatea sa a dinamizat viața muzicală a orașului. Eram din ce în ce mai interesat de literatura muzicală românească, de genul operei. Am parcurs la pian opera Năpasta de Sabin Drăgoi; la Opera Română avusese loc premiera; în 1952. Premiera bucureșteană a avut loc în anul 1928. Am elaborat un studiu de peste șaptezeci de pagini. Am avut îndrăzneala să-l prezint compozitorului. Sabin Drăgoi l-a citit, a
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
că pofta de mîncare și băutură a eroilor lui Caragiale e o „adevărată «bulimie de stress»”. Omul kitsch ar avea totuși o angoasă existențială generată de thanatos, pe care o parează... mîncînd și bînd, ceea ce ar însemna că nu doar Năpasta sau nuvelele ar ilustra latura gravă a scriitorului, ci și restul operei sale care ar poseda un background insesizabil la prima vedere, opus celui vizibil, al bunei dispoziții imanente. Vasile Gogea chiar numește cîteva spețe ale fricii, așa cum se înfățișează
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
Stai locului ca oamenii, un’ dracu te duci? Se cântă Heruvimul! Zinaida nu pricepu de ce o ocărăște bătrâna și plecă încovoiată, târându-și picioarele spre ușă. Ieși din biserică, simțea încă durerea în coastă de la ghiontul bătrânei, și deodată - altă năpastă! - încă o bătrână cu basmaua cadrilată, cu un neg plin cu grăsime sub ochi, o babă dintre acelea care stau în fața scărilor, locul cel mai bun pentru cerșit, se repezi la Zinaida, îi suci palma, și monedele primite se împrăștiară
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
nenorocirii nu stă în numărul de accidente îndurate, ci în inaptitudinea de a se bucura de soartă. Autoarea nu face parte din categoria oamenilor pentru care viața să merite a fi trăită, orice detaliu al biografiei fiind resimțit ca o năpastă. De vină nu e nici istoria, nici cultura și nici mediul, ci alcătuirea interioară. Ceva e brodit strîmb în Mihaela Stănișor, și de aici tot marasmul. Astfel de oameni sunt predestinați să sufere întruna, aidoma unor victime cărora providența le-
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
simplitate impresionantă, acordă acelei bucăți scurte din 1890 valoarea de document semnificativ, atrăgînd atenția asupra sindromului anxios care palpită sub variate forme, în operele tragice, dar și în cele comice, ale lui Caragiale. Tot în 1890, autorul își termina drama "Năpasta" în vreme ce nuvelele tragice de amploare sunt imaginate și definitiv compuse între 1889 și 1898. Altfel spus, deceniul care urmează apariției povestirii "O făclie de Paște" ne apare ca o rezervație a ficțiunilor înfricoșate, urmărind la scenă deschisă jocul spasmodic al
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
făcuse frontul, în primul război mondial, prin încercări mai grele decât cele de acum, adus în situații limită în care viața îi fusese în pericol. Și totuși se salvase, de fiecare dată. În rememorarea acestora și în conștiința faptului că năpasta de acum nu era mai mare decât altele care-l loviseră cândva, găsește eroul captiv al lui Aderca resurse de rezistență morală, singurele de altfel: "...nu-mi rămase ca să alung urâtul decât amintirea înprejurărilor și mai neplăcute prin care trecusem
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
iarna. Prin frânturi de putregai s-a înmulțit ca niciodată, Roșie ca părădaisa. Ci, habar n-avem de ce ni-s Vitregiți să nu ne cadă Fulgi cât mingile de tenis Pe clăbăț, sau în ogradă? Bașca, mult mai grea-i năpasta (Și nici mandea nu o iartă!!!), Pen' că trece iarna asta Fără damf de tzuică fiartă. Totuși, cine poartă vina Dacă fi-va, bunăoară, Cum pohtea baragladina: An cu două veri și-o vară!? Azi, nu-i de șagă! Azi
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
aer, fără sprijinul unei nobleți de neam, cel mai adesea contestate de țiitorul lor de socoteală, boierii lui Sion, cei mai mulți învrăjbiți cu spița lui, rămîn bătuți de vînturile care i-au adus și i-au dus de prin Moldova: "Elefter. Năpaste grecească și acesta Moldovei, venit în domnia lui Mihai vodă și rădicat la boierie." Degetul care arată e al lui Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
moravuri fanariote, ar fi intrat în folclor "și rezistă și azi, dovadă că intuiția scriitorului a fost exactă". Rezervele, tăios exprimate, într-una din epistolele lui Duiliu Zamfirescu către Titu Maiorescu, față de nuvela O făclie de Paște și față de drama Năpasta, în care romancierul credea a găsi artificiu și inautenticitate psihologică, îi sugerează exegetului o asemenea raportare: "E, acolo, o critică de detaliu, cîrtitoare și foarte asemănătoare cu cea operată nu demult de către Alexandru George asupra nuvelei ŤCalulť de Marin Preda
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
eu am dedus demult că timpul se târâie spre locul unde săpăm groapa de veci dacă pleci dracu - nebun - din patrie... FUGA îN AXIOMĂ stimați străbuni, voi mi-ați ucis nevasta pe mine mă-ngropați între calvare și semănați nebănuind năpasta ce va curvăsări prin calendare în clipa mare de extaz extazul e ca-ntr-o acuarelă din retină pe care -cade anonim pervazul dintre real și grația Divină e sărbătoare azi și-o să mai fie nu strângeți corturi de-ncărturiați de sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai puțin periculos. Ca o halebardă mânuită, chipurile, stângaci, lovește întotdeauna cu muchia cealaltă. Câte personaje, atâtea secrete, câte familii, atâtea drame. De la cele care omoară pe loc, într-o bruscă izbucnire, după ani de fereală (ca în Păcat sau Năpasta), la cele care toacă mărunt, veritabile picături chinezești. Ceea ce e, la urma urmelor, îngrozitor e că și copiii au secrete. Și prin asta, lumea lor e, așa cum s-a remarcat, una care de-abia așteaptă să devină adultă, nedespărțind-o
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
dezamăgire unanimă. De fapt, lumile, cea copilărească și cea adultă, nu se despart niciodată, fiecare tinzând, cu nazuri, cu mofturi, spre cealaltă. Caion îl acuză pe Caragiale de plagiat, producân-du-i destulă supărare, cu pretenția lui de a fi descoperit secretul Năpastei. Scă- pat de nedreapta învinuire, Caragiale declară că „acuzația de plagiat a fost o impertinență de copil”. Ce ar mai fi de zis?
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
nu mi-a fost povară Am muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară, Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat, Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat. -Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjit Într-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit? Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om! Asta e! - răspunse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
jugul nu mi-a fost povarăAm muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară,Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat,Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat.-Ei, și care e năpasta, de stai trist și necăjitîntr-o noapte ca aceasta, numai bună de iubit?Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pomși oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om!Asta e! - răspunse boul și mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
în cuie, /sus pe Golgota pătimirii noastre. / Cucernic ca unscgivnic gândul suie /spre cerul limpeyimilor albastre. Pe crucea jertfei cutrmurătoare, /pe care mor și visele și anii, /oftăm prelung în deznădejdi amare: O, Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându-și ruga în tăcere. /Călăii ne străpung cu suliți coasta /și ne adapă cu oțet și fiere. / În urletele crâncenei gheene, /din zvârcolirea cărnii sfâșiate, /sclipește-n diamantul de pe gene /lumina jertfei noastre ne-ntinate. Pe creasta de văpaie a
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]