170 matches
-
Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nusica; 7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V.St.Karadzica; 8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zănat; Hasanaginica; Sve ce to nărod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica. Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti: --------------------------------------------- ● raspoznavanje etapă u izradi pismenih sastava
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar); 4. Realizăm: Laza Lazarevic (Sve ce nărod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa antic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar). 5. Novi realizăm: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
się ponad nămi groźna burza wzniesie, skała pęka, dąb się łamie, ziemia niech się trzęsie. My stoimy stale, pewnie, jako mury grodu. Czarna ziemio, pochłoń tego, kto zdrajcą narodu! Rusă Bosniacă Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma Zălud prijeti ponor pakla Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
ai răbdare... să mai strâng, să-mi fac „zestre” ! Și vedem noi! * * * - Bă, moș Gogule, lasă copiii cu ale lor! - a strigat Matei al lui Ghici. Mai bine spune drept!...Bă , dar drept, baba ce zice, mai vrea? - Bă, nene, nărod ai fost de când te știu și așa o să și mori! Sunt ei aici, că ți-aș spune eu... - Și cine te ține? Ăștia, din ziua de azi, știu mai multe decât noi! Crezi că mai e ca pe vremea lui
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
mare, până... ehe, În noaptea nunții? Și, a doua zi, să mai scoată și cămașa În văzul lumii?! - Bă, Matei, ce vârstă ai, mă nene?... - Nu cât dumneata, dar de avut, am! Dar de ce? - Uite, așa, să văd cât de nărod ești și dacă mai ai timp să-ți revii! Dar să zicem că mai și glumim, și că gluma e tot un fel de vorbă! Treaba aia, cu cămașa, și mie mi s-a părut o prostie! Un fel de
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
ai băgat pe toți În ceață! Eu una Întreb și dumneata alta zici... Spune, bă, drept, mai poți sau ba?! - Ptiu! Bată-te să te bată! Dar păcătos mai ești! - Acum, să nu crezi că n-am priceput, sunt eu nărod, dar nu și prost! Însă vezi dumneata, fiecare vede lumea de pe locul său! Eu, de la anii mei, copiii, de la vârsta lor! Și, de-acolo, fiecare cu dreptatea lui! Dar, lasă asta, văd că nu ne Înțelegem. Cu politica aia, cu
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
servită. Nimeni însă nu o bagă în seamă. Reta (mahmură): Bă Gârlici, intră și la tine, aici, după o sută de ani, un om cu carte și... Măria (ironică): Cunoaștem! Un om bine pus, la ditamai Editura Fâs! Reta: Fă, năroada târgului, Sus! Măria: A, da, cunoaștem! După cum vrea clientul! Când fâs, când sus! Reta (iritată): Reiau: bă Gârlici, intră și la tine, aici... Iar tu te uiți la dracu în praznic! Gârlici (aproape fără să clintească): Coană mare, de data
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
mea. Parcă mă văd. Pe vremea aia, nici chiloți nu aveam. Doar o cămășuță tivită pe poale și... Măria (curioasă): Cuculețul? Gârlici: Atârna, ca și acum! De-aiurea!... Cam cum atârnă toate în viață! Reta: Fir-ai al dracu de nărod! Cu bodega ta cu tot! Ca să vezi!! Când prea, prea, când nu prea... Cucu, parcă-i atârna... Mda! Hiii! Să-mi notez inspi rația. Ăștia de sus, mai știi, mi-or plăti măcar halba asta... Măria (cu aceeași curiozitate): Domn
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
altfel?! Când a văzut pupăza ăștia... Fâl, fâl, evident, cu ceva puf pe ea... Atunci și el cu ciocul sus și: cu-cu! Altfel spus, cucu și pupăza! Și uite... Măria: E, care va să zică, așa... Reta: Fir-ai al dracu de nărod! ... Cu... cu bodega ta cu tot! I-auzi, pupăza... Pupăza mea?! Mărie, notează, fă, că pupăza, fără sau cu rimă în ea, e tocmai ce trebuie la timpurile moderne. Măria: După știința mea, cam postmoderne, dar fie! ...Și ca autor
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
mamaie! Bazaconii... Cică o fi și o păți... iar femeia lui: ,,bă, Gheorghe, bă, ai dat în mintea copiilor! Aoleo! Vai de capul tău!" Păi află că a dat! Of, of, câte a mai tras și femeia asta cu ăl nărod! O lună mai târziu, în fața porții, înainte de a sosi autobuzul, bunica plângea, lui moș Gheorghe i se înnodau lacrimile sub barbă, iar mie mi se pusese un nod în gât. Nici mami nu era prea departe, însă cineva trebuia să
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
și om libovnicu, ospătătoru. Dragă-i era cinstea, și mai aleasă decât toati era cè mai bună, că să punè tari în prici cu domnii și cu alții pentru țară. Sta di să pricè, ca să nu o jăcuiască. Pentru acee nărodul mai mult strâga „Dumnedzeu să-l ierte“... Și noă încă ni să cade, celor ce om citi, di vremi că sta pentru țară cu bini, să dzâcim „Dumnedzău să-l ierte“. Că boieriul cari stă cu bine pentru țară di
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
vîrît!" "Ungurul s-a vîrît?" "S-a cam vîrît!" "Așa de tare?!" "Nu așa tare." "Sîrbu s-a vîrît?" "Nu!" "Nici măcar Mussolini, dom' profesor, nu s-a vârât. Cine știe ce-o să iasă? Atunci ce te bagi tu ca un nărod în stepele-alea calmuce să omori soldații de pomană? Acum or să te împuște pentru greșelile pe care le-ai făcut și pentru alea pe care nu le-ai făcut... Cum o să te ierte rusul că ai intrat peste el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
neputinței. Păi bine, nenorocitule, ești chior? N-ai văzut că e o navă acolo, chiar la linia orizontului! Să știi că am ochi de aviator, mi-a spus el. Genul ăsta de pedanterie mă făcea să îl urăsc cu pasiune. Nărod cu patru ochi, de ce dracului îți dorești să crăpi aicea? Chiar crezi că ai o busolă în cap? Poate că în capul ăla al tău chiar crezi că știi să navighezi, dar să nu te aștepți să cred și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
intrat în istoria literaturii române ca o colecție de portrete morale satirice, făcute după o rețetă clasicistă. Însă înainte de a-i aminti pe La Bruyère și pe La Fontaine, trebuie remarcat efectul de simplitate al înscenării lirice. Toate personajele, lingușitorul, scolasticul, femeile, nărodul se prezintă direct, printr-un procedeu teatral al rostirii. Nu e vorba de realism aici, ci de elementaritatea dispozitivului literar. Scriitorul care știa că literatura se face prin figuri și prin ilustrarea topoilor descoperă că e suficient să se pună
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
veche, substantivele colective la singular puteau accepta și acordul la plural 49. În Codex Sturdzanus (Editura Academiei Române, 1993), acest tip de acord se întâlnește "adesea" (conform studiului introductiv al editorului Gheorghe Chivu, p. 197-198): (46) a. de stâlpurile era spândzurați nărod multu, bărbați și muieri b. cum se muncescu rodul creștinescu c. să mu[n]cescu gintu omenescu Și în Tratatul de istorie a limbii române (realizat la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București, în curs de publicare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se întâlnește acest acord: este vorba de 6 exemple, la care se adaugă 2 exemple în care acordul este "mixt" (în aceeași frază, un predicat este la singular, altul la plural). Substantivele colective care impun un astfel de acord sunt nărod, familie (sub forma mai apropiată de etimon fămeaia), sfat, dihanie 51, împărăție și gloată (ex. Nărodul văzură Hristos în codru suind. - Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), București, 1914, apud Carabulea, 1965: 596; pentru celelalte exemple, vezi Carabulea, 1965: 596
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care acordul este "mixt" (în aceeași frază, un predicat este la singular, altul la plural). Substantivele colective care impun un astfel de acord sunt nărod, familie (sub forma mai apropiată de etimon fămeaia), sfat, dihanie 51, împărăție și gloată (ex. Nărodul văzură Hristos în codru suind. - Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), București, 1914, apud Carabulea, 1965: 596; pentru celelalte exemple, vezi Carabulea, 1965: 596). În limba română modernă și contemporană, posibilitatea ca un substantiv colectiv plin referențial să impună acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
s-a grăbit să ironizeze: " Deoarece Copernic face să se învîrtească Pământul ca o sfârlează, ar trebui să i se dea un bici cu care să-l țină în mișcare". Din Germania se aud hohotele de râs ale lui Luther: "Nărodul vrea să răstoarne toată știința astrologiei. Doar Sfânta Scriptură nu ne spune că Iosua a oprit Soarele, și nu Pămîntul?" Catolicismul a răbdat aproape 100 de ani ultragiul lui Copernic - căci opera fusese recomandată din timp și cu diplomație Sfântului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
dicționar de sine stătător. Criticul l-a denumit oarecum impropriu "dicționar de personaje anonime" atâta timp cât actanții dețin adeseori în țesătura operei un rol principal și doar rareori unul episodic. Deosebit de interesantă e atribuirea de nume ca "omul", "femeia" sau "doamna"; "nărodul", "ghebosul" sau "neamțul". Nimic facil și nimic la voia întâmplării. Alegerea e de fiecare dată inteligentă prin oportunitatea ei. În urma periplului prin onomastica lucrată în filigran a personajelor lui Slavici credem că am descoperit un scriitor în egală măsură artist
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Neagoe, „aciiaș să sculă den scaun și fugi în țara ungurească și acolo să deșteptă dentr-acea frică”), dar capabil să regizeze și un joc al ipocriziei într-o „acceptare silită” a domniei: „Ce cu glas mare zis-a cătră tot nărodul: «Puneți alt domn, pre carele vreți vrea dimpreună și cu sfatul nostru, iar pre mine mă ertați că nu voiu fi». Iar nărodul striga tot și zicea cătră dânsul: «Iată, nu va Dumnezeu să fie altul, nici noi, ce numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
joc al ipocriziei într-o „acceptare silită” a domniei: „Ce cu glas mare zis-a cătră tot nărodul: «Puneți alt domn, pre carele vreți vrea dimpreună și cu sfatul nostru, iar pre mine mă ertați că nu voiu fi». Iar nărodul striga tot și zicea cătră dânsul: «Iată, nu va Dumnezeu să fie altul, nici noi, ce numai tu să fii noao domn»”. Pagina se încadrează apoi în encomion, acumulându-se și aglomerându-se ipostazele marelui voievod ctitor, autor și protector
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
laudă, asupră-și ură și hulă de la mulți va lua (că o mie de lucruri vrednice deabiia lauda dobândesc, iară numai unul scârnav în veci nespălată cinstei și numelui grozavă aduce pată). Carea prea târdziu sau nici odânăoară din gurile năroadelor și din șoptele gloatelor a o scoate nu va putea (căci din fire muritorilor aceasta ieste dată, ca binele pre lesne, iară răul cu anevoie să uite, și laudele cuiva pre hârtie, iară hulele pre table de aramă să le
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simțit obligația de conștiință să nu mă las mai prejos; sacrificând plăcerile extrașcolare - abia mă scoteau oamenii de serviciu la 12 noaptea din biblioteca școlii: „No, hai domnișorule, că te bolânzești de cap și-a plânge mumă-ta după așa nărod” - am reușit să devin bursier. Clasa a cincea am absolvit-o cu note bune; profesorii, Emil Palade (director și profesor de pedagogie), preot Ion Marinescu (profesor de religie și duhovnic), Ion Mihăilescu (diriginte și profesor de biologie), Ștefan Popescu (profesor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Pavel i-au transmis În vis adevăratul remediu. Împăratul l-a chemat pe episcopul creștin Silvestru, care „l-a botezat și Îndată i să curăți rugina de bube ce avia peste tot trupul său și rămasă curat și sănătos. Iară năroadele toate văzând acia minune, să botezară mulți fără samă” <endnote id="(497, p. 194)"/>. Tot În secolul al XVII-lea, În spațiul românesc această poveste legendară apare și În scrierea Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]