267 matches
-
călduros omagiu adus ardeleanului moldovenizat pe care îl revendică astăzi meleagurile lui Coșbuc și Liviu Rebreanu, îl revendică Țara lui Ștefan cel Mare, dar și-l revendică o țară întreagă. Prof. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Gavril Istrate-un intelectual al Ținutului Năsăudean la 99 de ani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 808, Anul III, 18 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > O FAMILIE NĂSĂUDEANĂ SUB TREI TEROPRI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROȘI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Mircea Daroși O familie sub trei terori Cartea profesorului Romulus Berceni intitulată ,, O familie sub
O FAMILIE NĂSĂUDEANĂ SUB TREI TEROPRI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345420_a_346749]
-
și un document istoric prin care aduce un omagiu celor care au trecut prin aceste suferințe și trage un semnal de alarmă ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple niciodată în istoria omenirii. Mircea Daroși Referință Bibliografică: O familie Năsăudeană sub trei teropri, cronică de Mircea Daroși / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
O FAMILIE NĂSĂUDEANĂ SUB TREI TEROPRI, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345420_a_346749]
-
de câmp”: „Nadia Linul Urian are un farmec aparte al povestirii, care vine din preaplinul unei inimi curate de dascăl, racordat la valorile clasice ale învățământului românesc transilvan, cultivat cu meticulozitate, cu perseverența și cu rezultate absolut remarcabile în Școlile năsăudene, valori care, din nefericire, se pierd acum”. Autoarea prezintă coerent și autentic „satul românesc, tradițiile sale, viața sa unică și inconfundabila, ocupațiile tradiționale și moravurile sale, în raport cu morală creștină ortodoxă...” pentru că „Așa sunt cărțile Nadiei Linul Urian. Portrete de oameni
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
nepereche, eseu având că epilog un poem închinat de Domnia Sa lui Eminescu. I-au dat replica poeții Sandu Cătinean din Bonțida, Vasile B. Gădălin (că întotdeauna, inspirat și pe fază), Ovidiu Vasile, Iulian Patca, Ovidiu Jucan, Romulus Moldovan și tânărul năsăudean Iosif Ciunterei. Traian Corneanu a susținut o conferință cu tema „Mihai Eminescu împotriva denigrării lui Al.I. Cuzaˮ, iar Iulian Patca a i-a realizat făuritorului României moderne o schiță de portret. Doina Mărghitaș a prezentat varianta prima a unui
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]
-
literarăˮ (acordată pentru o carieră pusă în slujba culturii) scriitorilor Cornel Udrea, Anca Șirghie, Ion Iancu Vale și Puiu Răducan, iar lui Ion Părăianui-a fost conferităo Diplomă de excelență „pentru prodigioasa activitate desfășurată în domeniul creației spiritualeˮ. Mesager al ASTREI năsăudene și al președintelui ei, prof. Ioan Seni, Al. Florin Țene a acordat câte o „Diplomă de merit și recunoștințăˮ scriitoarelor Antonia Bodea și Voichița Pălăcean-Vereș. În continuare, presedintele LSR a semnalat cele mai noi lucrări ale membrilor Ligii: „Perlele Domnuluiˮ
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
literarăˮ (acordată pentru o carieră pusă în slujba culturii) scriitorilor Cornel Udrea, Anca Șirghie, Ion Iancu Vale și Puiu Răducan, iar lui Ion Părăianui-a fost conferităo Diplomă de excelență „pentru prodigioasa activitate desfășurată în domeniul creației spiritualeˮ. Mesager al ASTREI năsăudene și al președintelui ei, prof. Ioan Seni, Al. Florin Țene a acordat câte o „Diplomă de merit și recunoștințăˮ scriitoarelor Antonia Bodea și Voichița Pălăcean-Vereș. În continuare, presedintele LSR a semnalat cele mai noi lucrări ale membrilor Ligii: „Perlele Domnuluiˮ
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
pe scriitori, cît și, mai ales, pe cititorii noștri. A avut, ce-i drept, o oarecare înflorire cu G. Coșbuc, care ne da acea Antologie sanscrită, cu traduceri admirabile în versuri. Deși se folosea, probabil, de intermediul limbii germane, poetul năsăudean nu făcea decît să continue entuziasmul pe care M. Eminescu, în spiritul întregului romantism occidental, îl încercase pentru literatura indiană, nu de mult "revelată" restului lumii culturale. De atunci, va trebui să așteptăm, după cîte știu, un sanscritist ca Th.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o sistemă oarecare, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gândirile-s fantome, și viața este vis." (La moartea lui Neamțu) Din datele publicate de Ilarie Chendi, cel care a publicat poezia, aflăm că Ioane Nemțiu a fost un student năsăudean, "un june foarte talentat" care a "repausat la 23 de ani" la Viena, "jelit de toți amicii și de întreaga junime română".9 Pentru tema noastră este important de arătat că primele poezii eminesciene sunt călite la focul de gheață
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lui O. Goga alternează cu articole omagiale, cum este cel semnat de Corneliu Coposu, datat 8 mai 1938, deci scris la moartea marelui scriitor. Poetul primei generații de la A. se dovedește Iustin Ilieșiu care, alături de alți refugiați, între care mulți năsăudeni (Lucian Valea, Ion Th. Ilea), dă nota dominantă a liricii cultivate de revistă. În 1941, aici debutează „elevul” Dominic Stanca (cu Oameni). Pagina de poezie din august 1941, intitulată Generația care se ridică, antologhează poeme de Ștefan Baciu, Emil Isac
ARDEALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285428_a_286757]
-
revistă apărută la Năsăud, neregulat, între 1924 și 1940, în Editura Regiei „Regna”, societate cooperativă pentru exploatarea pădurilor grănicerești din județul Năsăud, sub îngrijirea unui comitet; între 1972 și 1977, tot la Năsăud, apare o nouă serie, sub auspiciile Muzeului Năsăudean. Colegiul de redacție al seriei noi este alcătuit inițial din Alexandru Giurgiuca, Anton Coșbuc, Grigore Găzdac, Nicolae Istrate, Ion R. Nistor, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
să facem regionalism exclusivist, căci vor fi binevenite și articole din alte părți, dar un fel de patriotism local vom avea.” Materialele publicate în ambele serii ale revistei sunt cu precădere istorice, culturale, sociale și lingvistice, inspirate din viața școlilor năsăudene și din tradițiile ținutului, în trecut regiune de graniță, cu drepturi și obligații specifice, diferite de acelea ale românilor din alte părți ale Transilvaniei. Poezia românească originală preocupă totuși pe mulți dintre redactori și colaboratori. Numărul 5/1926 este dedicat
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
o vie emoție în lumea literară. În anii debutului C. întreținea un adevărat cult pentru mai tânărul G. Coșbuc, al cărui univers liric îl sintetiza omagial în Doina firelor de tort. O serie de idile și pasteluri relevă influența poetului năsăudean, iar alte texte par să-și găsească sursa în motivul coșbucian al „dragostei învrăjbite”. Cu timpul, spațiul rural sau numai agrest devine un simplu cadru al dramei intime a celei neiubite. Intensitatea sentimentelor atinge câteodată un grad extrem, iar sinceritatea
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
Lupta pentru libertate: / Horia, Cloșca și Crișan. // Satu Mare: vechi biserici, / Și pe Leul din Sisești - / Iar Năsăudul cu munții: / Grănicerii-mpărătești.” I. mai contribuie, alături de Demetru Boșca, Olimpiu Bârnă, Emil Boșca Malin, Dariu Pop ș.a., la culegerea și cunoașterea creației populare năsăudene. În amplă colecție Poezii și basme populare din Munții Rodnei (1967) și în altele de mai mici dimensiuni este adept al „înfrumusețării” folclorului de către culegător. SCRIERI: Cetățile melancoliei, Cluj, 1923; Durerea neamului, Cluj, 1924; Grădină cu flori de toamnă, Cluj
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
fi reporter de fapt divers la „Adevărul” și „Dimineața”, iar în 1936-1939 se află la Deva, ca redactor și ulterior director al revistei „Eu și Europa”. Până la urmă se stabilește la București, unde în 1943 devine redactor la revista „Plaiuri năsăudene”, apoi director la „Transilvania noastră”. Schimbările de după 1944 îi sunt inițial defavorabile, el fiind nevoit să muncească o vreme în mină. La periodicele la care a lucrat, ca și la „Hyperion”, „Curierul liber”, „Viața literară”, „Brașovul literar”, „Revista Fundațiilor Regale
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
, Gavril (23.II.1914, Nepos, j. Bistrița-Năsăud), filolog, istoric literar și memorialist. Părinții - Maria (n. Palage) și Gavrilă Istrate - erau amândoi iubitori de carte, tatăl, învățător o vreme, fiind un rapsod popular cunoscut pe meleagurile năsăudene. I. a urmat cursul primar în comuna natală, iar pe cel secundar la Liceul „George Coșbuc” din Năsăud, bacalaureatul susținându-l în 1933 la Dej. În același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
timp de aproape două decenii. Profesor universitar din 1957, I. a condus, de asemenea departamentul de lingvistică al Filialei Iași a Academiei Române și a fost secretar al Societății de Științe Filologice. Articolele cu care I. debutează în 1935 în revista năsăudeană „Vatra” revelează problema care va capta întreaga viață interesul omului de știință, și anume aceea a limbii literare românești. Această problemă este abordată în ultimă instanță în sutele de studii, comunicări și articole, semnate și cu pseudonime, printre care se
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
Fanny Rebreanu, Cu soțul meu, București, 1963; Al. Piru, Liviu Rebreanu, București, 1965; Manolescu, Lecturi, 46-53; Cioculescu, Varietăți, 312-325; Săndulescu, Pagini, 128-133; Georgescu, Polivalența, 252-257; Lucian Raicu, Liviu Rebreanu, București, 1967; Zaciu, Masca, 189-197; Gavril Scridon, Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Cluj, 1967; Papu, Luminile, 27-34; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 65-81, 257-261; Puia Florica Rebreanu, Zilele care au plecat, București, 1969; Balotă, Labirint, 191-196; Zaciu, Glose, 103-110; Oprea, 5 prozatori, 65-122; Popa, Modele, 83-88; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
rămâne aceea de „a înțelege mai bine profilul artistic al unui mare poet”. Rezultatele acestor analize sunt reluate în capitolul George Coșbuc din tratatul academic Istoria literaturii române (III, 1974). S. a mai dedicat poetului, la fel ca și celuilalt năsăudean celebru, Liviu Rebreanu, câteva lucrări de popularizare, structurate pe tema relației cu lumea plaiurilor năsăudene. Din preocupările de critic și istoric literar au ieșit și o serie de articole publicate în Kindler Literatur Lexikon (V-VII, Zürich- München, 1969-1972), unde
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
analize sunt reluate în capitolul George Coșbuc din tratatul academic Istoria literaturii române (III, 1974). S. a mai dedicat poetului, la fel ca și celuilalt năsăudean celebru, Liviu Rebreanu, câteva lucrări de popularizare, structurate pe tema relației cu lumea plaiurilor năsăudene. Din preocupările de critic și istoric literar au ieșit și o serie de articole publicate în Kindler Literatur Lexikon (V-VII, Zürich- München, 1969-1972), unde sunt incluse scrieri românești reprezentative, precum și o antologie a poeziei române din perioada interbelică, editată
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
și al celei scrise în România. SCRIERI: Pagini despre Coșbuc. Contribuții la cunoașterea vieții și operei poetului, București, 1957; George Coșbuc. Bibliografie (în colaborare cu Ioan Domșa), București, 1965; George Coșbuc și pământul natal, Cluj, 1966; Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Bistrița, 1967; Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc, București, 1969; George Coșbuc în locurile anilor de ucenicie, Bistrița, 1975; Liviu Rebreanu între „oameni de pe Someș”, Bistrița, 1976; Popas la Feldru (în colaborare cu Ioan Nechiti), Cluj-Napoca, 1991; Istoria literaturii
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
Județene a Creației Populare, apoi al Școlii Populare de Artă, funcționează aici până în 1971, interval în care inițiază și organizează, la Botoșani și Miorcani, Colocviile „Ion Pillat”. Mai e prezent de-a lungul timpului în „Ardealul”, „Claviaturi”, „Dacia rediviva”, „Plaiuri năsăudene”, „Tribuna literară” (București), „Vremea nouă literară” (Buzău), „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Zarathustra”, „Universul literar”, „Cuvântul literar”, „Luceafărul” (Sibiu) ș.a. Din 1955 își publică versurile și articolele în „Scrisul bănățean”, semnând Marian Virgil, în „România literară”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Clopotul” (Botoșani
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
Ca istoric literar, caută să restituie polemic în Coșbuc în căutarea universului liric (1980) chipul originar al lui Coșbuc, care, în termeni jungieni, ar fi un liric in anima, „blocat” de poetul epic in animus. Docta cercetare a „urmelor” scriitorului năsăudean (1986) trebuia să fie prefața unei minuțioase „vieți”, rămasă în sertar. Volumul memorialistic Oameni pe care i-am iubit (1977) evocă simpatetic chipuri de scriitori pe care i-a cunoscut (de la Liviu Rebreanu și Lucian Blaga la Octav Șuluțiu și
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
21, în regiunea noastră de munte, la adăpost de influența popoarelor migratoare, râurile și-au păstrat numele de origine, care s-a putut schimba numai prin traducere, în avalul aceluiași curs de apă, mai către câmpie; exemple: Repedea pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe Bistrița moldoveană, Frumoasa-Dobra și Bistra-Sebeș pe râul Frumoasei. În studiul asupra limbii daco-geților, A. Vraciu 22 acordă un rol major numelor râurilor mari (mai lungi de cca 100 km) pentru reconstituirea limbii popoarelor: "Macrohidronimia constituie, firește, izvorul cel
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc ca atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]