886 matches
-
în secolul al XVI-lea începe, la noi, cu Neagoe Basarab, Renașterea, spre a se încheia la sfârșitul primei jumătăți a secolului următor, prin faptele de cultură ale unor ierarhi și boieri cărturari din toate ținuturile românești, printre care Udriște Năsturel, cel mai ilustru precursor al b. Demonstrarea acestei teze formează cuprinsul unei alte cărți a lui Dan Horia Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii (1984). În volumul consacrat literaturii de expresie barocă, stilul acesteia e văzut ca o concretizare la scara
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Din alte vremi (1940), Romancierul Dimitrie Moruzi (1942), Scriitorul Stamati. Familia și contemporanii săi (1942), Scriitorul Leon Donici (1942), Profiluri de ieri și de azi (1943) ș.a. Pentru lucrarea Călători ruși în Moldova și Muntenia (1947), i se atribuie Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române. Genealogist a cărui osârdie n-o egalează decât o capacitate neobișnuită de absorbție a documentului, B. este, în felul lui, un erudit. Schițele monografice consacrate ținuturilor de dincolo, dar și de dincoace de Prut încorporează un belșug
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
alcătuit Antologia liricilor greci (1927) și Antologia poeziei grecești. 1800-1930 (1939), precum și o culegere de texte pe tema Sportul la eleni (1937). A ilustrat literatura latină prin versiuni românești din Marc Aureliu și Ovidiu (Tristia, 1930, pentru care primește Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române, Ponticele nefiind editate în volum). A pătruns în cercetarea literaturii religioase cu Bucăți alese din opera Sfântului Athanasie cel Mare și cu editarea unor scrieri ale Sfântului Ioan Gură de Aur. A lăsat o monografie asupra primului
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
anterioare introducerii tiparului la români. Și multe altele au rămas în continuare în b. mănăstirii. Nu există date despre existența unor b. voievodale sau boierești până în secolul al XVII-lea. Se întâlnesc pe la 1645 preocupări în acest sens la Udriște Năsturel; în b. acestui rafinat boier va găsi Varlaam al Moldovei acel catehism al calvinilor pe care îl va combate cu atâta energie. Grigore Ureche, Miron și Nicolae Costin, Dosoftei poetul și mitropolitul vor dispune de b. bine înzestrate, inclusiv cu
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
populare de pe întreg spațiul dacoromân. În acești ani se ocupă, aproape exclusiv, de punerea în ordine și redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Târnovei (1393), ca reacție la implicarea acesteia în organizarea Čavdar Bonev, L’église orthodoxe dans les territoires carpato-danubiens et la politique pontificale pendant la première moitié du XIIIe s., în „Études Balkaniques“, Sofia, 1986, nr. 4, p. 105; Petre Ș. Năsturel, Le christianisme roumain à l’époque des invasions barbares, în „Buletinul Bibliotecii Române“, Freiburg im Breisgau, 11 (15), 1984, p. 239-240. • Paisij Chilendarski, Istorija slavjanobolgarskaja, I, uvod, novobălgarski text i komentar Božidar Rajkov, Sofija, 1972, p. 64. • Alexandru Rosetti, Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Joachim, métropolite de Moldavie et les relations de l’église moldave avec le Patriarchat de Peć et l’Archeveché d’Achris au XV-e siecle, în „Académie Roumaine. Bulletin de la Section Historique“, București, 12, 1927, p. 133 și urm.; Petre Ș. Năsturel, Quelques observations sur l’union de Florence et la Moldavie, în „Südost-Forschungen“, München, 18, 1959, p. 45-73. • Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 339. • Călători străini despre Țările Române, vol. II, îngrijit de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
celei intelectuale, în cadrul căreia aflăm mai mult o cărturărime reprezentată de simpli dieci, de boieri sau prelați mai instruiți cu o anumită evoluție intelectuală. Un Grigore Ureche, Miron Costin, spătarul Nicolae (Milescu), Eustratie logofătul sau Teodosie Dubău, Pătrașco Danovici, Udriște Năsturel, Constantin Cantacuzino, în Țara Românească, de pildă, erau, în primul rând, reprezentanți ai boierimii, dar și dregători mai mari sau mai mici, participând, deci, la treburile politice ale statului. Firesc, ei sunt stăpâni de pământ. Și înalții clerici proveneau dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
traducea Mystirio sau Sacrament în aceeași limbă, sau apariția traducerii Noului Testament de către știutori de greacă, slavonă și latină din Ardeal, așa cum mărturisește mitropolitul Ștefan Simion în Predoslovia cătră cititori 40. Demersuri simultane în activitatea lui Eustratie logofătul și Udriște Năsturel al doilea logofăt, Nicolae (Milescu) spătarul, Miron Costin sau Dosoftei și Constantin Cantacuzino stolnicul. Literatura istorică a fost, precum se știe, calea afirmării curentului umanist. Un nobil scop, o datorie în același timp, din partea celui care scrie; Miron Costin, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 241. • Cartea carea se cheamă..., p. 132. Scriptura svîntă“ cu textul plin de „moarte sufletească“, de care ierarhul moldovean aflase de la Udriște Năsturel, în timpul unei misiuni diplomatice a celui dintâi la curtea lui Matei Basarab. Doi mai târziu va apărea replica scrisă a hotărârilor luate de înalte fețe bisericești din Moldova și Țara Românească. „Credincioși pravoslavnici și adevărați fii svintei ai noastre beseareci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
137. Muzescu, M. 129. Muzicescu, Gavril 400. Nadeždin, I. 486. Naevii 477. Nagy, V. 328. Napiórkowski, Stanislaw Celestyn 51. Napoleon al III-lea 289, 293-296. Napoleon Bonaparte 96, 149, 153, 484, 510. Năstase, Dumitru 48, 112, 119. Năstase, Gheorghe 407. Năsturel, Petre Ș. 47, 51. Năsturel, v. și Udriște ~. Neaga, Ștefan 400. Neaga, Teodor 405. Neagoe, Elis 433. Nechutová, Jana 56. Nečkinoj, M. V. 482. Neculce, Ion 77, 79, 88, 89, 91. Negrei, Ion 119. Negri, Costache 285, 286, 288, 360. Negrițoiu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gavril 400. Nadeždin, I. 486. Naevii 477. Nagy, V. 328. Napiórkowski, Stanislaw Celestyn 51. Napoleon al III-lea 289, 293-296. Napoleon Bonaparte 96, 149, 153, 484, 510. Năstase, Dumitru 48, 112, 119. Năstase, Gheorghe 407. Năsturel, Petre Ș. 47, 51. Năsturel, v. și Udriște ~. Neaga, Ștefan 400. Neaga, Teodor 405. Neagoe, Elis 433. Nechutová, Jana 56. Nečkinoj, M. V. 482. Neculce, Ion 77, 79, 88, 89, 91. Negrei, Ion 119. Negri, Costache 285, 286, 288, 360. Negrițoiu, Mișu 428, 429. Negru, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
general 289. Tutorii 477. Tzigara Samurcaș, Al. 188. Țăranu, Liviu 433. Țepelea, Gabriel 261, 262. Țepordei, Vasile 403, 406. Țopa, Dimitrie 363. Țugui, P. 355. Țurcan, Ioan 362. Țurcanu, Radu 501. Țuțui, Gh. 272. Ubicini, J.H.A. 95, 98, 99. Udriște Năsturel 113, 114, 115. Udroiu, colonelul 431. Uhland 153. Ulam, Adam B. 413, 416, 422. Ulea, Sorin 49. Unamuno, Miguel de 416. Uncu, Teodor 405. Unden, ministru 197. Ungureanu, Constantin 353, 354, 356. Ungureanu, Mihai Răzvan 111. Urbanitsch, Peter 367, 374
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Bianu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, C. Dobrogeanu-Gherea, M. Eminescu, B.P. Hasdeu, Al. Macedonski, I. Nădejde, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, în fine, sunt aduse informații despre rolul său de îndrumător al lui Petre Ispirescu, D. Stăncescu, Gr. G. Tocilescu, P.V. Năsturel, Lazăr Șăineanu ș.a., pe care i-a îndemnat și ajutat la realizarea unor importante lucrări de folcloristică, filologie și istorie literară. SCRIERI: Basme și istorii talmudice, București, 1879; Lilith și cei trei îngeri, București, 1881; Legende talmudice și legende românești
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
în 1967, postul de preparator la Catedra de filologie slavă a Facultății de Limbi Slave, promovând ulterior toate treptele ierarhiei universitare, până la gradul de profesor (1991). În 1972 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Opera umanistului Udriște Năsturel în contextul relațiilor culturale româno-slave, care a constituit și debutul său editorial, în 1974. A mai funcționat ca lector de limba și literatura română la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia (1972-1974). În 1993 a fost visiting professor la Institutul de
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
motivelor și al procedeelor compoziționale. Un gen literar specific baroc este „emblemata”, compuneri de versuri la stema țării sau la adresa unor familii din protipendadă, cu accentuată tendință encomiastică, care au pus bazele unei heraldice românești, pioneratul datorându-se lui Udriște Năsturel. Un motiv literar specific baroc, amplu analizat și exemplificat, este „soarta alunecătoare”, „deșertăciunea deșertăciunilor” din textul biblic. Poemul Viiața lumii de Miron Costin și Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir sunt cele mai reprezentative pentru circulația motivului
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
subiectivă și textele dramatice, are fluența pe care o poate da numai o viziune coerentă asupra obiectului de studiu, are un ritm al său și pune în lumină valori certe, descoperite cu instrumente adecvate unei înnoiri a domeniului. SCRIERI: Udriște Năsturel, București, 1974; Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976; Cronicari munteni, București, 1978; Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți, București, 1981; Literatura română în epoca Renașterii, București, 1984; Proza oratorică în literatura română veche, București, I-
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
a fost tipărit în Biblia de la 1688 și convoacă, encomiastic, toate „modelele” importante ale emblemei („soarele, luna, gripsorul și corbul împreună, /încă și spata cu buzduganul”), dând elogiului oarecare pretenție și ajutându-l să evite, fericit, făgașul devenit - de la Udriște Năsturel încoace - tradițional. Stirpea basarabească a voievodului aflat în deplină legitimitate la tron („În scaunul strămoșilor în care acuma domnești, /Al celor ce-s în laudă vechilor Băsărăbești”) - elogiată în Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom - va fi subliniată cu nedisimulată mândrie pentru
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
, N.[icolae] I. (6.XII.1903, Turnu Severin - 19.VIII.1961, Zürich), poet, prozator, traducător și eseist. Este fiul Caterinei și al lui Ion Herescu, ofițer de carieră ajuns la gradul de general, care descindea din familia lui Udriște Năsturel. A absolvit Liceul „Carol I” din Craiova și secția de limbi clasice a Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea bucureșteană (1927). După studii de specializare la Paris (1927-1929), își ia doctoratul în litere la București (1929), începându-și tot
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
despre curentele culturale din secolul al XVI-lea; despre alte cărți bisericești: Dan Simonescu, Gabriel Țepelea, Violeta Barbu); texte juridice (Gheorghe Chivu despre stilul textelor juridice și administrative în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, Alexandru Mareș despre Udriște Năsturel și Pravila de la Govora, Radu Constantinescu despre identificarea unor pravile inedite din secolul al XVII-lea); traduceri datorate mitropolitului Varlaam (Florentina Zgraon); despre Nicolae Milescu, Dosoftei și Dimitrie Cantemir (Alexandru Mareș, Dragoș Moldovan, E. Petrovici, N.A. Ursu); problema editării critice
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
I; va fi editată și la Atena, în 1981. Din comitetul de redacție fac parte Constantin Brăiloiu (până la moartea sa, în 1958), Victor Buescu, C. Marinescu, V. Veniamin, iar volumul din 1981 va fi redactat de Eugen Lozovan, Petre Șt. Năsturel, Paul H. Stahl, Mihai Dim. Sturdza și Emil Turdeanu. Secretari de redacție sunt Emil Turdeanu (din Paris) și Victor Buescu (din Lisabona). Subtitlul „Arts, folklore, histoire, langue et littérature, philosophie, sciences juridiques et sociales” ilustrează o paletă largă de preocupări
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
în Franța, C. L. Popovici, Arta abstractă română de la Brâncuși până în zilele noastre. Studiile despre marii muzicieni români sunt bine reprezentate: Jacques Chailley, Omagiu lui Constantin Brăiloiu, Bernard Gavoty, George Enescu. Dintre recenzii, poate fi citat comentariul lui Petre Șt. Năsturel la ediția de poezii din Lucian Blaga în versiunea Rosei Del Conte. M.Dr.
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
Cantemir et șes contemporains vus à travers leurs portraits) și Anca Irina Ionescu (Considérations sur la traduction du «Livre sur le système de la religion des Musulmans» de Cantemir par Sofronie Vracanski). Sunt studiate scrieri și programe culturale ale lui Udriște Năsturel (Virgil Cândea, L’Humanisme d’Udriște Năsturel et l’agonie des lettres slavonnes en Valachie), Nicolae Milescu (Zamfira Mihail, Nicolae Milescu, Le Spathaire, un „encyclopédiste” roumain du XVII-e siècle și La Diffusion des écrits „orientaux” de Nicolas Le Spathaire Milescu
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
leurs portraits) și Anca Irina Ionescu (Considérations sur la traduction du «Livre sur le système de la religion des Musulmans» de Cantemir par Sofronie Vracanski). Sunt studiate scrieri și programe culturale ale lui Udriște Năsturel (Virgil Cândea, L’Humanisme d’Udriște Năsturel et l’agonie des lettres slavonnes en Valachie), Nicolae Milescu (Zamfira Mihail, Nicolae Milescu, Le Spathaire, un „encyclopédiste” roumain du XVII-e siècle și La Diffusion des écrits „orientaux” de Nicolas Le Spathaire Milescu, Liviu Onu, Concordances onomassiologiques dans leș traductions
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a mijatca cu soarele (1971), Ștrengarii (1974), Năzdrăvanii (1977), Năsturel (1979), Alerguș (1981) ș.a. SCRIERI: Ilie își croiește viață nouă, București, 1949; Pionierii de la Măgura-Nouă, Chișinău, 1953; Se-ntâlnesc pământurile, Chișinău, 1956; Fofo este vigilent, Chișinău, 1957; Oameni și destine, Chișinău, 1961; Neastâmpăr, Chișinău, 1961; Povestea copăcelului, Chișinău, 1962; De-
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]