886 matches
-
în martie 1866, prezentau un model diferit; anume culorile erau dispuse vertical, pe pânză se găsea stema orașului și nu a țării, iar acvila din vârful lăncii avea dimensiuni mai mari și purta pe piept ecusonul Principatelor Unite.. P. V. Năsturel le clasează ca fiind "drapele model 1867" și le descrie amănunțit: dimensiunea pânzei era de 114 cm lungime și 95 cm lățime (deci proporție de 5:6) și avea pictată în centru stema orașului respectiv, timbrată cu o coroană murală
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în ) - pe peretele nordic al altarului, "„Koliphsa (tar) Moskovski 1711”" (interpretată de unii cercetători astfel: „Pe aici a trecut țarul Moscovei Petru I, la 1711”), iar pe peretele vestic se află semnătura cu caractere slavone și latine a lui Udriște Năsturel din anul 1655. Istoricul de artă Sorin Ulea a afirmat că pictura Bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău prezintă mari asemănări, din punct de vedere al stilului, cu cea de la Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi. El a remarcat "„aceeași predilecție a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
1638) și Brebu (1640-1650), ctitorii care continuă evoluția arhitecturii muntenești prin preluări ale formelor gotice moldovenești, fără a depăși însă un orizont provincial. O excepție din punct de vedere calitativ și programatic o constituie casa de piatră a cărturarului Udriște Năsturel de la Herăști (jud. Ilfov), care interpretează în stil oriental elemente ale Renașterii italiene. În perioada care a urmat s-a dezvoltat mai ales arhitectura conacelor boierești. Această evoluție a corespuns acumulării puterii în mâinile marii boierimi în al treilea sfert
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Sfântul Ilie Tesviteanul menționată într-o însemnare în limba slavonă anterioară anului 1443 făcută pe un codex care a aparținut cardinalului Ioan de Ragusa și lăsat prin testament, după moartea acestuia, în 1443, bibliotecii Universității din Basel. Profesorul Petre S. Năsturel a avansat ipoteza că această mănăstire ar fi fost construită de domnitorul Iliaș (1432-1433, 1435-1442), fiul și succesorul domnitorului Alexandru cel Bun. a fost construită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare. Deasupra ușii de intrare în pronaos se
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
am multe amintiri de atunci. Dup-aia m-am mutat pe strada Amfibiilor, tot în Rahova. Mama era mereu nemulțumită de locul în care stăteam și de-asta ne mutăm. Tata era mulțumit. Apoi ne-am mutat pe strada Herescu Năsturel. Apoi în centrul comercial, pe Șelari, unde a fost și grădiniță. Locuiam într-o casă la ultimul etaj. Acolo era și atelierul tatălui, atelier de croitorie. Atelierul se numea Manole și Ionas. Manole era tata, Ionas era asociatul lui, cel
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
Rahova neighbourhood. My mom was always unhappy with the places we were living în, and that’s why we were always moving ouț. My dad was never unhappy with the places we were living în. Then we moved on Herescu Năsturel Street; then în the central commercial district, on Șelari Steet, where I went to kindergarten. We hâd a flat on the highest floor of a house. My dad’s tailor workshop was there aș well. The workshop was called “Manole
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate între anii 1967-1969, când s-a restaurat turnul clopotniță construit de Alexandru Lăpușneanu. Prima biserică a fost construită în ultimul sfert al secolului al XIV-lea, în curtea actualului locaș de cult. Istoricul Petre Ș. Năsturel a avansat ipoteza că această biserică era una din cele două mici mănăstiri, "monydria", ctitorite de boierul Iaskios (Iațcu) din Mavrovlahia și pentru care solicita în 1395 patriarhului ecumenic Antonie al IV-lea să i se accepte calitatea de ctitor
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fără urmă). Tânărul tată e fericit și pictează în linii gingaș-miniaturale portretul fiicei sale, Monica (născută la 8 oct. 1947), bebeluș de câteva luni: fetița este adorabilă: un cap de Christ flămând, cu părul blond, ochii albaștri, nasul cârn - un năsturel, și obrajii de măr domnesc în toată regula" (14 martie 1948). Dinu Pillat se relevă ca un remarcabil portretist (va cultiva genul cu entuziasm și în eseurile sale de critică și istorie literară), va reveni asupra chipului Monichei, văzând-o
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
în 1502, o traducere în italiană în 1488, una în spaniolă în 1536, una în arabă în 1663, una în armeană în 1674, iar una în ebraică în 1837. În secolul al XVII-lea, la Mănăstirea Dealu, un român, Udriște Năsturel, a făcut prima traducere a textului "De Imitatione Christi", în limba slavonă. Prima traducere în limba română o datorăm lui Samuil Micu: A Thomii dela Câmp, "De Urmarea lui Hristos, patru cărți", tipărită la Blaj, în anul 1812. În perioada
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
în versuri 1651-1659), "Sacy" (1662), "Gonnelieu" (1712), "Lallemant" (1740), "Gence" (1820), "Genoude" (1822), La Mennais (1825), "Darboy" (1855). E demn de știut că prima traducere cunoscută în limba slavonă a lucrării "Imitatio Christi" e datorată unui român, boierul cărturar Udriște Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab. Traducerea a fost realizată și publicată în secolul al XVII-lea, la Mănăstirea Dealu.
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
fidelă, de o rară expresivitate și fluiditate. A dat, de asemenea, echivalențe creatoare, în lexicul cel mai adecvat din opera lui Vergiliu ("Bucolicele" și "Georgicele"). Un mare efort creator l-a constituit traducerea "Eneidei", încununată cu Marele Premiu al Academiei, "„Năsturel”" (1897), obținut până la el numai de V. Alecsandri și de Al. Odobescu, pentru întreaga lor activitate literară. În ședința de la 9 aprilie 1897, N. Quintescu, Gr. G. Tocilescu, Gr. Ștefănescu și Spiru Haret susțin premierea lui Coșbuc, "„traducerea Aeneis fiind
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
realizează un studiu legat de evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat dezvoltarea acestei discipline în România și a diminuat interesul istoricilor români pentru heraldică. Multe dintre concluziile sale vor fi parțial sau total infirmate de către studiile
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
un substrat multietnic și multicultural, treptat elenizat, care s-a dezvoltat, ulterior, ca un imperiu creștin, elenistic și și-a încheiat istoria ca un stat grec-ortodox. Unii autori, îndeosebi greci (Nikolaos Svoronos, de exemplu), dar nu numai (Charles Diehl, Petre Năsturel, George Ostrogorski...), analizează Imperiul tardiv ca o națiune elenică, aproape de înțelesul modern al acestui termen, și văd în el matca Greciei moderne, lucru lesne de înțeles știind că după 1186, imperiul nu mai controla efectiv decât teritorii populate majoritar de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
mijloacele de vindecare, căci, atunci când justiția nu-si face datoria, nu esistă justiție în țară, prin urmare nu esistă nici moralitate, nici progres real. [12 septembrie 1878] CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC... Societatea Academică e-n ajunul de-a conferi premiul Năsturel de 4000 franci pentru cea mai bună carte tipărită în cursul anului acestuia. Auzim - ceea ce se și putea presupune - cumcă concurenții vor fi numai membrii de-ai Academiei. O putem presupune, pentru că ne cunoaștem țara. În oricare altă țară din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-ai Academiei. O putem presupune, pentru că ne cunoaștem țara. În oricare altă țară din lume conferirea de premii între colegi ar fi o monstruozitate, la noi ne așteptăm ca toți membri Academiei pe rând să fie împodobiți cu premiul Năsturel și la sfârșitul șirului să se-nceapă da capo. Astfel numai se poate păstra acea unitate în instituțiile noastre publice, cari, cu prea puține escepțiuni, sânt societăți economice-comerciale de esploatare. Just ar fi fost ca asemenea premii să se confere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Sion, membru în aceeași Academie; nu mai pomenim și de multiscusitul d. Pseudo-Ureche, membru și în comitetul teatral, care se zice c-a părăsit jețul academic fiindcă, din nenorocire și dimpotrivă cu speranțele-i legitime, nu s-a dat premiul Năsturel operelor d-sale spurii, tipărite ad hoc. Prin urmare, de la acest onor. comitet teatral, bucățică ruptă din Academie, suntem în drept a cere puțin respect pentru limba românească. Întâiul teatru. românesc din țară, cârmuit de membri din Academia românească, pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
informații despre viața și activitatea unor scriitori, oameni de cultură, cărturari care s-au născut sau sunt legați de ținuturile dâmbovițene, mai ales în volume tematice, cum sunt cele cu privire la stolnicul Constantin Cantacuzino, poeții Văcărești, I. C. Vissarion, Ion Ghica, Udriște Năsturel, I. Al. Brătescu-Voinești, Ion I. Heliade-Rădulescu, Raicu Ionescu-Rion, Ioan I. Ciorănescu, Elena Văcărescu ș.a. Contribuțiile sunt semnate de Constantin Manolescu, Gabriela Nițulescu, Dumitru Angelescu, Radu Gioglovan, Victor Petrescu ș.a. R. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
, N.[icolae] I. (6.XII.1903, Turnu Severin - 19.VIII.1961, Zürich), poet, prozator, traducător și eseist. Este fiul Caterinei și al lui Ion Herescu, ofițer de carieră ajuns la gradul de general, care descindea din familia lui Udriște Năsturel. A absolvit Liceul „Carol I” din Craiova și secția de limbi clasice a Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea bucureșteană (1927). După studii de specializare la Paris (1927-1929), își ia doctoratul în litere la București (1929), începându-și tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
7. Castelul Kornis Comuna Mica, satul Mânăstirea Cluj d)8. Ansamblul Palatului Comuna Potlogi, satul Potlogi Dâmbovița Brâncovenesc d)9. Conacul Coțofenilor Comuna Almăj, Dolj satul Coțofenii din Față d)10. Casa de piatră Udriște Comuna Hotarele, satul Herești Giurgiu Năsturel d)11. Palatul Drugănescu Comuna Florești-Stoenești, Giurgiu satul Stoenești d)12. Castelul Lazăr Comuna Lăzarea, satul Lăzarea Harghita d)13. Castelul Corvinilor Municipiul Hunedoara Hunedoara d)14. Ruinele Curții cneziale Comuna Râu de Mori, Hunedoara a Cândeștilor satul Râu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
ca o sclavă. Când a pomenit-o pe preaiubita ei fiică, vocea lui Alice s-a înmuiat. Pentru ea, paradisul însemna să-și lipească nasul de căpșorul ei călduț, cu păr mătăsos, și să privească fețișoara aceea serioasă, cu un năsturel de nas și cu ochi albaștri uriași, în timp ce Rosa se concentra asupra a ceea ce-i atrăsese atenția: cheile lui Alice de la casă, o monedă rătăcită pe podea. Trebuia spus că rareori se întâmpla ca Rosa să se uite la fostele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
unor domni de origine străină, limitându-l la domeniul cultural și ecleziastic. Titlul de împărat a fost privit cu prudență de ultimul editor al Letopisețului lui Ștefan cel Mare, care a tradus cuvântul țar (împărat) cu cel de domn. P. S. Năsturel a atras atenția asupra unor titluri sau vocabule imperiale, date unor domni în cronici, în inscripții sau scrisori. Dumitru Năstase s-a ocupat în mod special de această problemă arătând că, în vechile letopisețe, pe lângă titlul de domn (gospodin), lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca Ștefan însuși să poruncească zugrăvirea fațadei vestice a bisericii de la , unde era înfățișată Judecata de apoi. Alte biserici cu pictură exterioară sau numai pregătite pentru a primi o asemenea podoabă sunt biserici de sat: Volovăț, Dobrovăț și Reuseni. P. S. Năsturel atrăgea atenția că pictura exterioară a decorat și biserici bizantine; este vorba, deci, de o tradiție mai veche și reproducea aprecierile făcut de doi mari cărturari în legătură cu pictura exterioară realizată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Mitropolitul Dosoftei, către sfârșitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dintre colocviile organizate după 1982, rețin cele ce au dezbătut problema, atât de permanent actuală, România și Occidentul sau pe aceea a unui raport tradițional, România și lumea balcanică, la care au participat cu comunicări, printre alții, Neagu Djuvara, Petre Năsturel, Claude Karnoouh și, bineînțeles, Cicerone Poghirc. În colaborare cu Fundația Culturală din Madrid și cu Institutul de Cercetări din Freiburg (Germania), C. R. de C. a organizat comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu printr-un amplu simpozion desfășurat la Paris, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
miroși?’ Hă, hă, hă! Ce mai râdeam. Fetița asta, Dorabella Feingold, începea să ridice nasul și să miroase până i se vedeau chiloțeii și albul ochilor de extaz. Și apoi spunea, „brebenei“. Era exercițiul zilnic. Stephanie Kreizcki spunea, „violete, trandafiri, năsturei“ Ținea trabucul între degete și îl mirosea cu nasul lui umflat. Imaginează-ți numai clasa asta mizeră, cu toți gogomanii ăia mici, plini de varză murată și pâine și ciolan de porc, cu sânge de emigrant și mirosuri de leșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mele, Îi cerea cărpănosului său tată să Îl răscumpere din prizonierat - se trăgea dintr-o familie destul de Înstărită cu ceva moșioare și păduri mai către Miazănoapte. Tatăl Spiridon se Înrudea prin alianță și destul de departe cu marea familie boierească a Năstureilor, În care s-a născut, nu cu mult Înainte de Întemnițarea topitului de dor Cocrișel, marele cărturar al neamului nostru, Udriște Năsturel Fierăscu (acest din urmă nume fiind luat după cel al satului și al moșiei pe care le stăpânea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]