1,013 matches
-
orice altceva și întemeiată, neapărat, pe vechea zicală românească „nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase”!, dând senzația dezagreabilă a neputinței noastre de a reține porniri instinctuale, de a elibera neomenescul din noi, de a prezerva moralitatea. Năvalnică și zgomotoasă, neiertătoare și vitriolantă, invectiva caută să stârnească din orice „arțagul”, prilejul de a greși intenționat sau nu devenind, în închipuirea „polemistului de ocazie”, atitudine civică onorantă și bine apreciată în fața cititorului sau ascultătorului, mai mult sau mai puțin
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
părintească nu se vinde”. Poetul a scris cum nimeni n-a avut până la el și nu are până azi reputația unei poezii a casei, dar de cântat melodia pe versurile ei, toți o cântă bine. Și totuși... cu sentimentalism mai năvalnic decât al artistului Paul Surugiu, nu o cântă nimeni! Ce gingașă afectivitate transmite el! A fost un timp când acest cântec a cutreierat zi cu zi prin țară și peste hotare, la casele de pripas ale românilor plecați prin toate
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
suferim în tot, chiar și-n amor? Trăiești în mine-n fiecare noapte Și-n fiecare ceas mă cotropești, Mă-nvălui tandru-n înfocate șoapte, A doua zi, iar altul parcă ești. Înger și demon în aceeași carne, Te-adăpostești năvalnic l-al meu sân. Iubirea mi-aș vesti-n țipăt de goarne. Vrei să te părăsesc ori să rămân? Referință Bibliografică: VREI SĂ TE PĂRĂSESC ORI SĂ RĂMÂN? / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19
VREI SĂ TE PĂRĂSESC ORI SĂ RĂMÂN? de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1434714540.html [Corola-blog/BlogPost/352926_a_354255]
-
învingi, învingi, învingi! Speranța-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat Ca o batistă pe obrazul mării. Atâtea vise prinse-ntr-un grăunte Se trec prin mine, ce năvalnic dor De trai tihnit, la poalele de munte Inundă astăzi sufletu-mi - izvor ... Îmi plec genunchii-n clipele durute Doamne, rămâi nădejdea mea, Ești viu! Lasă-mi speranța fără temeri slute Să pot s-alung tot greul în pustiu ... Georgeta
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
din România. Acum, totul în jur era acoperit cu un strat gros de zăpadă. Am ieșit afară din mașină și am hotărât să plec mai departe, știind că altfel, voi rămâne sigur blocat acolo, în zăpada care, continua să cadă năvalnic! Un vânzător de la stația de benzină văzându-mă că privesc în sus, m-a avertizat: - Au anunțat la radio, că v-a ninge așa, toată noaptea! Am plecat imediat! Lumina farurilor se lovea de ninsoare ca de un zid și
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461538935.html [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
să fie pentru el acolo unde el a avut nevoie. Nu întotdeauna a reușit să-l ferească de răul care vine din afara dar și mai greu a fost să-l ferească de răul care venea dinăuntru, dinăuntrul lui de adolescent năvalnic, de tânăr neîmblânzit, lovind în stânga și în dreapta indiferent cine-i stătea în cale, prieten sau iubita, rudă sau om vârstnic. A încercat să-l îmblânzească, să-l apere de el însuși, fiindcă făcând rău lumii, își făcea rău sie însuși
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/stefan_kellner_1496464510.html [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
ce mi-a pus în suflet dor. Sunt pom cu două ramuri groase Și rădăcini puternice-n pământ , Eu sevă-mi trag din vorbele frumoase, Cred doar în omul bun și de cuvânt. Sunt ca o apă limpede și rece, Năvalnică prea iute uneori Și peste mine nu se poate trece Decât pe podul construit ,din flori. Sunt carte ce-i mereu deschisă Și gândurile mi le poți citi , Trăiesc iubirea ce mi-a fost prezisă Până la moarte sper,ne vom
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
toamna ce mi-a pus în suflet dor. Sunt pom cu două ramuri groaseși rădăcini puternice-n pământ ,Eu sevă-mi trag din vorbele frumoase, Cred doar în omul bun și de cuvânt.Sunt ca o apă limpede și rece,Năvalnică prea iute uneoriși peste mine nu se poate treceDecât pe podul construit ,din flori.Sunt carte ce-i mereu deschisăși gândurile mi le poți citi ,Trăiesc iubirea ce mi-a fost prezisăPână la moarte sper,ne vom iubi !Sunt doar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
brodată-n stele, vegheată de Luceafăr, Pământu-l luminează. Mulate-n rochii negre din catifea, ciori zgribulite poposesc croncănind pe Altarul de gheață al Iernii. Pretutindeni, zăpada viscolită-n troiene acoperă discret păcatele omenirii. Aduceri aminte mă copleșesc... inima-mi bate năvalnic, freamătând de iubire. Ferestrele-s pictate-n dalbe flori de gheață, focul încălzește căminul și lumina difuză creează magie... Împodobit cu globulețe și ghirlande din beteală bradul cu cetină de jad strălucește-n întuneric. Asemeni unui covor mătăsos, întinsă pe
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri.html [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
TOI DE NOAPTE Acum, în toi adânc de noapte rece-ți scriu Cu lacrimi negre niște triste rânduri, Abia m-am strecurat să pot fugi, iubite, Departe, hăt de lume și de gânduri. Acum când în adâncul meu am coborât Năvalnic mă acoperă în ploi cuvinte Și nici nu știu cu ce să-ncep să-ți scriu, Nimic în clipa asta nu mai am în minte. Ușor mi-ar fi în astă noapte să adorm Și să las pana dorului nebun
ÎN TOI DE NOAPTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1464195444.html [Corola-blog/BlogPost/378936_a_380265]
-
Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și făcu Fecioara preacurată Zicând : - Băiete, de acu Vei sta cu bunul tată Și vei renaște și-nflori Devreme primăvara, Vei răsări și vei spori Dând spor în toată țara. Ci toți și toate au un rost
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
în astă lume. * * Precum am auzit și eu Minunea de poveste, Așa a fost și rostul meu S-o spun și că mai este Același obicei și azi, Deși ni-i traiul jalnic Loviți de patimi și necaz, Credința în Năvalnic Și în magia lui mereu. În semn de prețuire, Pentru mărinimosul zeu Al vieții-ntru iubire, Fecioarele îl poartă-n sân În pungă de mătase Și-l pune soața de stăpân Pe toc de uși la case S-alunge farmece și
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
case S-alunge farmece și vrăji. Și-l țin la piept și mirii Din firele-i să facă străji În contra învrăjbirii Și-a aprigelor răzbunări De muieruști spurcate Care la pat și sărutări Cam fost-au refuzate... Și-i leac, Năvalnicul, la răni Nu doar ce ard în suflet, Ci și beteșugitei cărni Oprind biet trup din umblet. Aduce spor, noroc și bani, Alungă ghinionul, Lungește viața peste ani Ca remful și tarhonul... Dar vă-ntrebați, cu Dochia Ce va fi
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
pe note false, în zadar, Sau ca o rochie fără tipar, Căzută, neglijentă, peste pântec. Poetul nu-i nimic fără iubire, E-un ager cavaler din noul veac - Își cațără, vremelnic, pe arac, Speranța de erou în devenire. E însoțit năvalnic de o vrajă: Pătrunde sufletele prin halou. În gingășia sa de bibelou, Atrage inimi frânte-n dulcea-i mreajă Și le dezmiardă veșnic, în cuvinte, Salvându-le de hăul unui vis Dintr-un destin fanatic sau proscris, Ori le devine
POETUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1493463942.html [Corola-blog/BlogPost/381198_a_382527]
-
primește și te-ncătușează protector cu ramurile-i pline de dragoste ascunsă-n frunzișul des și-n tăcutele cuvinte, care dau liber ochilor și buzelor să-și exprime bucuria de a te admira, de a te atinge în cele mai năvalnice porniri de amor descătușat. Lasă-ți vioara trupului mlădios să primească atingerea arcușului întins, să vibreze și să anunțe păsările cerului cât de mult dorești și iubești! Știu ce este în sufletul tău, când taci și când vorbești. Știu ce
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cheama_ma_iubito_.html [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
cu iubirea de fată. Să îi simți povară grea, într-o noapte purtată. Cu dor să-ți inund gene, când vei îmbrăca haina, scutur Cerul de stele în ochi, din privirea mea. În priviri de smaralde am să-ți scald năvalnic dor, când sufletul îți arde, însetat de-al meu amor. De-ai să-mi alungi tristețe din calea amintirii, voi înălța pe creste, tributul regăsirii. Un strop de fericire să-mi lași în sărutare. Și ți-or cânta iubire, versuri
LA POARTA SUFLETULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1426460517.html [Corola-blog/BlogPost/377226_a_378555]
-
se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de fum se spunea hogeag, Neîncetat se spunea hojma, La lumânare se spunea lumină, La făcăleț se spunea melesteu, Vremea călduță se numea molășniță, Buruienii de dragoste i se zicea năvalnic, Folosul se numea priință, Dopul sticlei se numea stupuș, Tava de mâncare se chema tabla, Secolul era pentru noi vac, Belșugul,norocul se numea zloată, Și mama - mumă ! Ce-am putea scrie și mai ales ce-am înțelege unii dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
ea tablaua cu merinde, scoase stupușul de la țuică, făcu trei cruci, bău și dete și lehuzei: Bea femeie și gândește-te de bine, ca să-ți vină tată la copchil, să fie de priință, să aibă zloată în tot vacul! Cu năvalnic să-ți chemi omul și toată vremea vieții voastre molașniță să fie!” Ei, ce spuneți cetățeni ai noului mileniu? Înțelegeți? Merita să renunțăm la astfel de cuvinte pentru ... Pentru ce? Frumoasă limbă avem, măcar din când în când să mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
și-ți refăceai viața. De ce n-ai avut curajul, poți să-mi spui? Zi-mi! La ce țineai mai mult? La onoarea ta de bărbat, că ai fost înșelat de o soție necredincioasă care, într-o rătăcire a unei tinereți năvalnice, a uitat de îndatoririle ce le avea față de cel căruia îi jurase credință pe biblie, că-l va iubi și cinsti până la moarte, sau erai lihnit de foame și nimeni nu se uita la tine, nici ca la un amărât
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376808093.html [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DRAGOBETELE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului DRAGOBETELE Cu nume slav și suflet dac, Năvalnic și neînfricat, Din legendă izvorât Fiul Dochiei cel mult iubit, Chipeș și neastâmpărat, Înfrățit cu Eros și Cupidon, Adora al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Dragobetele_elena_trifan_1393319387.html [Corola-blog/BlogPost/353734_a_355063]
-
o căldare, Să-l topești numai la soare Și să faci o lăutoare, Bună pentru-o fată mare. Busuioc și sunătoare, Levănțică și cicoare, Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic, Ai să dai iama, năvalnic, Printre fete, ca un crainic, Ce te-așteaptă noaptea, tainic, Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc, amar și jalnic, Că s-a dus viața de lainic! Care plânge, cea mai tare, Ia-o-n brațe, dă-i
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1361520747.html [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
dezbrăcându-i lumina în întunericul deformat de revelația nopții. Ea își visează astrala origine, simțind preocuparea ce o am pentru singurătate. Mă atrage spre coroana aureolată, lipindu-mă de fața ei. Depășesc pământul, aflat în cumpăna unui somn izbitor de năvalnic. Deșertul obscur preia în noapte coroana a două ființe gemene: Luna sunt Eu. UN FULG DE OM SĂ FIU Aș fi zădărnicit să fiu un fulg- Ninsoarea îmi topește zborul, Și sunt departe, de un Demiurg, Dar să fiu fulg
CÂND CINEVA ÎȚI VA LIPSI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1449761119.html [Corola-blog/BlogPost/369714_a_371043]
-
pampei nu pot fi anulate niciodată de stropul civilizator pe care îl naște cu titlu identitar metropola. Descoperim, iată, aici nu numai chipul lucidității ieșite din comun a autorului „Radiografiei”, ci și doza uriașă de tristețe a sa în raport cu sufletul năvalnic al Argentinei, în creuzetul căruia materia și antimateria se topesc, deopotrivă, cu un firesc mai puțin obișnuit, ca și cum ele ar fi conviețuit astfel încă din scena primară a Facerii. Ezequiel Martinez Estrada a iubit în mod absolut pământul Argentinei. Poate
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
fi acum, hrană pentru gând și suflet. Prezența apei, a elementului fluid denotă, la fel ca și natura, starea sufletească a autoarei, iar senzația de sete copleșitoare sugerează ideea de gol interior, de singurătate. „Mi-e sete uneori,/ o sete năvalnică,/ nebună,/ și atunci/ mă întorc să mai sorb o dată/ minunea/ din căușul palmelor tale/ am băut cândva/ și-mi este dor/ să fac din apă/ Fântâna/ în care doi bănuți,/ zbor de porumbei,/ îi amintesc apei să cânte.” („Dacă”) „Vers
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]