295 matches
-
trecere ireversibilă dezvăluie nimicnicia condiției umane, acesta din urmă este trecut în derizoriu, timpul s-a degradat el însuși, astfel încât amenințarea morții pierde din intensitate. Pentru un poet care se proclamă emfatic un nou Dumnezeu, calificarea producțiilor propriei imaginații drept "năzdrăvănii" poate să pară disonantă. Termenul trimite însă, într-un limbaj familiar, la coruperea realității în jocul fanteziei. Când Eumene își face simțită prezența, textul se transformă în artă poetică. Peisajul marin care se dezvăluie celui aflat în căutarea inspirației pare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dobândește valențe magice, reușește să se ridice deasupra întregului univers al copilului și să-l guverneze cum doar ea este capabilă. Este înălțată la treapta sublimului uman, calitățile ei excepționale o plasează în mit. „Și mama, care este vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: «Ieși, copile cu părul bălan, afară și râde la soare, doar s-a îndrepta vremea!» Și vremea se îndrepta 8după râsul meu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de/prin texteme sunt, la fel ca în "tehnica liberă a vorbirii", banale. Totuși, există situații în care textemele sunt producătoare de sensuri "poetice", precum în următorul exemplu din Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă: "Nu te teme, știu eu năzdrăvănii de ale Spânului; și să fi vrut, de demult i-aș fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-și mai joace calul. Ce gândești? Și unii ca aceștia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se tot scrie despre Patria Afroditei. Dacă nu parcurgeam etapele Egipt, Siria și Grecia, puteam crede că zeița a ieșit într-adevăr din spuma mării, lângă stâncile din apropierea orașului Paphos. Afrodita nu este zeița care să aparțină unui singur Panteon. Năzdrăvăniile ei au o vastă arie euro-asiatică de manifestare. În mitologia cipriotă, însă, Afrodita pare să fie mai alintată decât în Grecia, cu evidențierea acelor trăsături care corespund și mentalității ciprioților, înclinați și ei destul de mult spre distracție și zburdălnicii. La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
hainele erau identice și mai ales, trăiam ca frații. Pentru multă lume care nu știa despre situația familiei noastre eram cunoscuți ca frați. Unii prieteni cu care mă întâlnesc mă întreabă și azi ce mai face fratele meu. Iar pentru năzdrăvănii, indiferent cine era responsabil de ele, pedeapsa era aceeași pentru amândoi, pe toată perioada copilăriei până la majorat. Toată curtea, deși nu era mică și grădina erau folosite ca spațiu de joacă. Foloseam toate obiectivele strategice: podul casei, podul grajdului de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ora?. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi invidiam pentru peripețiile și năzdrăvăniile pe care le făceau în timpul navetei. Am trăit greu în timpul secetei din 1946. Pământul era pârjolit. Animalele nu mai aveau ce mânca, iar apa scăzuse în fântâni, iar unele dintre ele chiar secau. Rezervele de porumb și de grâu ni
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
îl urmase la catedră pe renumitul profesor Alexei Alexinschi. Profesorul Alexinschi era total antididactic. Cu figura și comportarea sa de Paganel, cu vorbirea stâlcită și pițigăiată, mai mult îi provoca pe elevi decât să-i instruiască. Circulau multe povești despre năzdrăvăniile elevilor făcute la orele profesorului Alexinschi. De altfel, fiind un reputat entomolog, lepidopterolog, a renunțat la învățământ și a devenit cercetător la Academia Română. Am urmat clasele a VIII-a și a IXa cu rezultate oarecum modeste, deoarece nu luam pregătirea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sportivi și amatori de viață fără complicații. Mulți au rămas burlaci sau au trăit din expediente. La un revelion, părintele Teoctist a fost adus în casa noastră de către sora sa, duduia Sofica, prietena mamei. I-a fermecat pe toți cu năzdrăvăniile sale. Cu o voce baritonală, cânta meșteșugit romanțe și cântece de lume. Căsătorită Geanău, altă soră era mama a două fete, a inginerului Ionel Geanău care a trăit la Iași 105 ani și a lui Emil Geanău. Până pe la 98
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
zâmbetul pe buze și gata de joacă, sau pe Rița-Veverița cea veselă și săltăreața, jucându-se împreună, sarea la ei, îi ciupea, îi înțepă cu țepii lui ascuțiți, ba îi și scuipa, le punea piedică și apoi se distra de năzdrăvănia lui. Acest lucru supără tare celelalte animăluțe așa că toate fugeau numai când îl vedeau apărând pe Țepeluș. După ceva timp, Țepeluș deveni trist că nimeni nu voia să se joace cu el și nu înțelegea de ce nu dorea nimeni să
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
să le depășească prin această atitudine pe care o are , adică atitudinea unui copil lipsit de griji pe care le suporta părinții acestuia , în timp ce lui îi arde de pozne și de glume. Între 13 și 15 ani , face cele mai multe din năzdrăvăniile de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete spre disperarea lui porecla de,, Ion Torcălău’’, si se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
oraș. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi invidiam pentru peripețiile și năzdrăvăniile pe care le făceau în timpul navetei. Am trăit greu în timpul secetei din 1946. Pământul era pârjolit. Animalele nu mai aveau ce mânca, iar apa scăzuse în fântâni, iar unele dintre ele chiar secau. Rezervele de porumb și de grâu ni
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
îl urmase la catedră pe renumitul profesor Alexei Alexinschi. Profesorul Alexinschi era total antididactic. Cu figura și comportarea sa de Paganel, cu vorbirea stâlcită și pițigăiată, mai mult îi provoca pe elevi decât să-i instruiască. Circulau multe povești despre năzdrăvăniile elevilor făcute la orele profesorului Alexinschi. De altfel, fiind un reputat entomolog, lepidopterolog, a renunțat la învățământ și a devenit cercetător la Academia Română. Am urmat clasele a VIII-a și a IX- a cu rezultate oarecum modeste, deoarece nu luam
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
1924; Gruie haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.; Fata din dafin, București, f.a.; Ștefan Bujor, București, f.a.; Gruia cel viteaz și tatăl său Novac, București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și pățaniile lui Păcală, București, 1930; Haiducul Miereanu, București, 1934; Bujor haiducul, București, 1934. Traduceri: André Theuriet, Frida, București, 1910; A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1912; ed. cu ilustrații de I. Anestin, București, 1928; H. Ibsen, Rața sălbatică, București, 1913
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
provocată de imperfecțiunile speței umane. A tradus din Balzac și, îndeosebi, din literatura maghiară. SCRIERI: Elegii și egloge, București, 1969; Norul lui Magellan, București, 1972; Prin vântul toamnei, București, 1987; Pactul cu diavolul, Plenița, 1994; Adaptarea la mediu, Craiova, 1997; Năzdrăvăniile lui Făt-Frumos, Craiova, 1997; Palatul fermecat, Craiova, 1997. Traduceri: Pavel Antokolski, Versuri alese, București, 1955; Erik Majtényi, Versuri alese, București, 1956 (în colaborare cu N. Teică); Arany János, Versuri alese, introd. trad., București, 1957, Mustața, București, 1966; Balade populare maghiare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
sfârșindu-și viața în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a societății românești
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lor, București, 1926; Floarea din poveste, București, 1926; Măscărici, București, 1933; Cântec de sirenă, București, 1934; O ulcică la taica, București, [1935]; Congresul păpușilor, București, [1938]; Pici și pitcoace, București, [1938]; Când se deschide cerul, București, 1939; Stigmat, București, 1940; Năzdrăvăniile lui Mitu fugar, București, f.a. Traduceri: Ugo Ojetti, Folchetto, D’Annunzio, Linia inimii și alte nuvele, București, 1914; Giuseppe Giacosa, O partidă de șah, București, [1917]; Luciano Zuccoli, Cuconițe și dudui, București, [1918], Mititica, București, [1926]; Gabriele D’Annunzio, Episcopo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
fi Baladă carpatină, cu înfloriturile și insuportabilele lui afectări, face lectura indigestă. Recursul la psihologic (Sfârșitul lui Moțoc ș.a.) și amprenta etică (Acolo, în Deltă ș.a.) sunt constante ale acestei dramaturgii, tentată și de mitologic (La revedere, Nausicaa). Farsele (Din năzdrăvăniile lui Păcală) ratează chiar și pitorescul de limbaj. Seve de rusticitate pulsează în volumul liric de debut, Exod (1933), animând un peisaj evocat, în duhul lui I. Pillat, cu atotstăpânitoare melancolie. Zarea tremurătoare este aceea a ținutului natal, martor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
1912) batjocorește, cu oarecare vervă bufă, demagogia cinică a unor politicieni veroși. Sceneta Strună cucoane și comedia-farsă Hămăiță nu s-au jucat, iar din „fantezia” Regina Lia a apărut un foarte scurt fragment în „Flacăra” (1914). Gheorghiță Făt-Frumos este o „năzdrăvănie” pentru copii, muzica la acest libret fiind compusă de Alfonso Castaldi. Un umor livresc emană istorisirile de vânătoare și, tot așa, relațiunile de voiaj, unde, cu neastâmpărul și gustul lui pentru neprevăzut, D. surprinde amuzat un pitoresc văzut ca împestrițare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
excursuri savante. De pildă, discuția despre hotarul „adevărat” dintre Europa și Asia. Cu o cosmografie în mână, pesemne, și cu multă știință adunată înainte, M. cel învățat și călcând cu piciorul locurile descrise și de alții (colportori - în genere - de „năzdrăvănii”, care au pus în cărți „zvonuri din auzite”, fiindcă „nici unul dintre marii cunoscători nu au fost pe acolo”) corijează: „Tot ceea ce au scris atât vechii geografi, cât și cei noi, ne arată că vestitul râu Obi se află între două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
cu acei copii de care mi-e dor acum, pe care sper să-i revăd peste nu mult timp! Zilele de după plecarea lor au continuat cu Florian, bunul meu prieten din București, zile prin munți, zile calde și pline de năzdrăvănii inofensive, plăcute însă. Azi a plecat. Sper să mă readun, să mă apuc de treabă. La București l-am cunoscut, în sfîrșit, și pe Cezar Ivănescu. Prolaliile dumnealui la adresa mea nu m-au emoționat. E obișnuit... să laude. Dar mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Mă rog să fie totul în regulă și să primesc veștile cele mai bune de la tine în acest sens! La Sulina m-am simțit minunat, ca întotdeauna. Am exagerat însă în borșuri cu nisetru și icre de morun, în alte năzdrăvănii din acestea marine. La întoarcere n-am mai stat decît trei zile în București. Am petrecut o după-amiază minunată pînă la plecarea trenului spre P. Neamț cu Dora cea minunată a lui Nichita (Stănescu n. red.), Petre Stoica, Gusti Frățilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
afirmație falsă. Eu am avut o problemă cu măscările, dar nu în 1989, ci când l-am tradus pe Miller; și nu din deficit lexical, ci dintr-o formă de pudoare. Între timp, mi-am rezolvat problemele. Pe urmă, altă năzdrăvănie. Aflu din același material scris de Paul Bailey că aș fi foarte bine plătită de editurile private, prin comparație cu ceea ce primeam înainte de la editurile de stat. R.P. Lucrurile stând, în realitate, exact pe dos. A.R. Da. Încă un
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
spre admirația și uimirea băieților rămași cu gura căs cată și spre satisfacția Încrezută a jucătorului dibaci, care-și aduna acum, fudul de isprava ichiului său, soalbele și mielele câștigate și adunate de el În săculețul cu trofeele zilei. Printre năzdrăvăniile lui Panurge, Rabelais ne povestește și pe aceea cu negustorul care-și lăuda oile ca pe niște „animale divine“, fiindcă numai oaia, capra, măgarul de India și dor cada din Libia au la picioare arșica (astragala), cu care Împăra tul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Liceul de lângă Cișmigiu, lipsit de grijile vieții, un grup de colegi - Urmuz (Demetrescu-Buzău), Ciprian (George Ciprian), el (V. Voiculescu) și Nicu Constantinescu (Nicolae Constantinescu, pictorul), înființaseră Societatea literară botezată «Capul de rățoi». Numai că membrii ei, dedați la șotii și năzdrăvănii, cum mărturisea doctorul întrun interviu dat lui N. Crevedia și publicat în Universul literar nr. 21 din 18 mai 1930, au făcut de pomină acțiunile ei în toată școala. Ca să consfințească prin fapte de viață numele dat societății lor, membrii
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]