2,943 matches
-
Cred că a fost o făclie a contemporaneității noastre... A fost întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist și senin sufletește, încrezător în puterea binelui și a credinței, smerit și modest, muncitor și harnic, dăruit total cauzei romanismului, a nației noastre... L-aș compară cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru forța sentimentului și cu oameni de știință că George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a documentarii...”. Poetul, eseistul și jurnalistul Lucian Hetco-redactorul șef al revistei Agero
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și de a o împărți tuturor. Nu aveam nevoie să devenim imperiu ca să o demonstrăm sau să o certificam în scris
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a fi activ interior, a rodi pe calea credinței și dragostei, inseamna creație. Faptă în înțeles de
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
și un gând de neuitare din partea mai tânărului coleg și prieten, care semnează aceste rânduri, de departe, dar mereu aproape de toți cei care simt și trăiesc românește. Rog pe Bunul Dumnezeu să-l odihneasca în pace![2] Titanii țin Cerul Nației pe umeri - General (r) dr. Mircea Chelaru Veștile vin și pleacă. Din cele rele rămân însă durerile neîduplecate. Așa se întâmplă și acum când scriu aceste rânduri la primirea zguduitoarei știri, strecurată ca fapt divers pe ecranul de televiziune, despre
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
spirit temerar. Un ilustru cavaler al istoriei naționale, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu s-a ridicat la Dumnezeu, întru slăvirea neamului său. Luni, 20 mai 2013, marele dascal de identitate națională și permanentul competitor în lupta pentru adevărurile incomode ale nației sale a căzut la datorie, în atelierul de cercetare de la de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană - Iași al Academiei Române, alături de colaboratori și înconjurat de cărțile și manuscrisele sale. Pe 6 iunie ar fi implinit 74 de ani. In noaptea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în Veșnicie asemenea unui apostol - Prof. Zoe Bratu Cu adâncă smerenie, ne înclinăm în fața celui ce a fost marele iubitor de Adevăr Istoric, Profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu. Nicolae Bălcescu ne spunea că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-ânsa își vede trecutul, prezentul și viitorul.” Prin remarcabila sa operă de o viață Istoricul Gheorghe Buzatu a scris un fundamental capitol în „Biblia Istorică” a Neamului Românesc, mutându-se în Veșnicie asemenea unui apostol și lăsându-ne ca testament
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
vorbi despre Cioran înseamnă a vorbi despre convingeri, doctrine, stări de spirit, comunități - toate cu dozajul lor de contradicții și nestatornicii". Prin urmare, punctul de pornire va fi scala de valori pe care o folosea Cioran cînd judeca potențialul unei nații ("în istorie n-au reușit decît popoarele care s-au desfăcut de real", "nu raționalitatea în sensul ei cartezian conferă un sens devenirii umanului, ci ieșirea din real, din cauzalitate, din imanență și din determinații, realizarea saltului într-un dincolo
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
pe cel mai înalt catarg " recunoști clișeele " pot fi mai de ispravă decît Oliviu Gherman sau Gelu Voican, dar asta nu înseamnă mare lucru. Criteriul reprezentativității nu le e constitutiv acestor oameni. Și poate că ar fi păcat ca o nație fîșneață ca a noastră să nu fie campioană mondială la meciuri amicale și la trucaje cu voie de la stăpînire. Ambasadorii noștri fotbalistici (nu toți, onoare excepțiilor) au cîteva corigențe pe care nu știu dacă le vor trece, iar "fabrica de
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
chiuia, fără să mai ia în seamă scena improvizată pe care își prezentau dansurile și cântecele artiștii... foarte amatori. Și l-am recunoscut mai mult cu senzația unei regăsiri decât a unei descoperiri, poate tocmai pentru că evreii sânt de toate națiile. Și atunci, asumându-mi riscul, am lăsat de izbeliște formația de dansuri rătăcită-n ospețe; m-am mulțumit cu "prada" Florin Mugur, pe care l-am adus, teafăr și nevătămat, la Bacău. Pentru treaba asta n-am fost decât dat
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
l-a avut profesor), Șerban Cioculescu, Ilya Ehrenburg, Werner Heisenberg, Grigore Moisil, Marin Preda, M. Șolohov, Sadoveanu, Neruda și alții. Numărul de personalități intervievate e impresionant. Cantitatea de oameni de cultură ruși (sovietici) e și mai impresionantă, copleșitoare în raport cu celelalte nații, pentru că T.G. Maiorescu s-a specializat în 1954 la Moscova. Interviurile datând din perioada sovietică sunt abil cosmetizate, eliminând vocabularul caracteristic perioadei, dar păstrând un parfum de optimism muncitoresc și rudimente ale limbii de lemn. Am deschis cartea febril la
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
ta, cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula spre a sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri la vederea soarelui tău de lumină: atunci nu va mai fi nici un rob, nici nație roabă, nici un stăpân pe altul, ci domnia Dreptății și Frăției! Aceste cuvinte ce-am dat deviză nației mele vor domni lumea, atunci, așteptarea, visarea vieții mele se vor împlini, atunci toți românii vor fi una și liberi și frați! Vai
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri la vederea soarelui tău de lumină: atunci nu va mai fi nici un rob, nici nație roabă, nici un stăpân pe altul, ci domnia Dreptății și Frăției! Aceste cuvinte ce-am dat deviză nației mele vor domni lumea, atunci, așteptarea, visarea vieții mele se vor împlini, atunci toți românii vor fi una și liberi și frați! Vai! Nu voi mai avea noroc a vedea această zi, deși eu asemenea am muncit și am pătimit
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
erau o mulțime de lucruri interesante de văzut și auzit. într-o țară străină, merită întotdeauna să intri în vorbă cu țăranii și cu oamenii simpli; e, de fapt, cel mai interesant și mai bun mod de a cunoaște o nație, și din astfel de discuții dobândești o mult mai cuprinzătoare și mai sigură înțelegere a caracteristicilor naționale ale unui popor, a ideilor sale, a concepției sale despre viață și a întregii sale stări spirituale, decât din studiul unor cărți. în
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
un prieten, fiecare dintre noi devine, dincolo de pragul casei sale, un ambasador virtual. Un om de caracter, săritor la nevoie, va fi de cele mai multe ori socotit de străinul care a avut de-a face cu el, ca un "reprezentant" al nației sale, ca un arhetip, un model. (Din păcate, și inversul e valabil). Nu i-am putut niciodată uita, eu însumi, pe numeroșii americani din statul Indiana, de la Decanul Academiei de Muzică din Bloomington pînă la omul de pe stradă, care s-
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
Dragoș Bucurenci Se spun multe prostii despre americani, la fel ca despre oricare alta nație. Dar cea mai mare gugumănie mi se pare cea legată de așa-zisa lipsa de educație a acestui popor. Te umflă și râsul când te gândești că, în ultimii 40 de ani, cercetătorii și profesorii americani au câștigat mai multe
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
aveți dumneavoastră de unde să știți cum e poporul român, nu cunoașteți nici 10% din el, deci, statistic vorbind, părerile dumneavoastră despre poporul român sunt nerelevante. Faptul că unu este needucat, plictisitor, nesimțit, nu are nicio legătură cu apartenența să la nația Română. Faptul că întâlniți mai mult de o persoană cu caracteristicile mai sus amintite, iarăși nu are nicio legătură cu nația, ci doar cu cercul de persoane care va înconjoară că, firește, doar la acestea aveți acces. @Radu Vasile, cred
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
poporul român sunt nerelevante. Faptul că unu este needucat, plictisitor, nesimțit, nu are nicio legătură cu apartenența să la nația Română. Faptul că întâlniți mai mult de o persoană cu caracteristicile mai sus amintite, iarăși nu are nicio legătură cu nația, ci doar cu cercul de persoane care va înconjoară că, firește, doar la acestea aveți acces. @Radu Vasile, cred că nu ați observat articolul nehotărât: “cam asa și cu UNII dintre conaționalii noștri”. Și nici faptul că am folosit ulterior
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
se întâmplă doar împărtășești naționalitatea. Că ai vreun merit sau nu, e totuși important să simți că ai „origini sănătoase” și să ai exemple de oameni ca tine care și-au câștigat respectul lumii. Sunt mândră că aparțin din aceași nație cu Brâncuși. În schimb mă întristează faptul că foarte puține personaje, din lumea mondenă, promovează marile valori ale țării. Apreciez inițiativa ta de a promova “Cultură” în România, un subiect de mult apus, rămas fără cuvinte într-o țară preocupată
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
sărbători legale sâmbătă sau duminică, nimeni n-a protestat. Poate și pentru că petrecerea fiecărui sfârșit de săptămână la cabană personală de pe malul unuia dintre cele o mie de lacuri te face mai înțelegător. Glumesc. E clar că finlandezii sunt o nație cu o dedicație și o putere de muncă mult superioare celor ale popoarelor balcanice. Calități care se reflectă și în venitul mediu per capita: peste 2,000 de euro lunar. Dar finlandezii nu sunt doar niște muncitori disciplinați, sunt, ca
Ţara soarelui de la miezul nopţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82605_a_83930]
-
muncă ambasada Israelului din Statele Unite, dacă ar fi să protesteze la toate notele auto-ironice din filmele lui Woody Allen, ce taxează moravurile urbane evreiești. La fel, Avarul lui Molière ar trebui interzis în UE fiindcă sugerează că francezii sînt o nație de zgîrciți, ceea ce pare destul de adevărat, dacă stai să te gîndești că nu prea lasă bacșiș. Așa-s oamenii, în fond. Rid unii de alții, asimilîndu-se unor grupuri mai mari, eventual forțînd notă. O să vă spun un secret: bancurile cu
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
ei și să se iubească și să se prețuiască, si, astfel, să considere că merită să se hrănească sănătos și să ducă o viață plină de armonie... Cred că acceptarea este raspunsul la multe din problemele omenirii, iar noi, ca nație, avem o mare tendința de a judeca în loc de a accepta... Da, si eu vreau să intervin în spiritul comentariului de mai sus. Dragoș are dreptate și felul în care se mănâncă acum e complet lipsit de rațiune și periculos. Iar
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
clămpănim și noi când ne simțim deposedați de tot ce-i “al nostru”. Cred că mai avem puțin și o să urlam unii la alții că apucații !!! Potcoava clampane cînd îi lipsește o caia. Scuze ! Nu știu dacă ține de vreo nație anume bădărănia, că altfel nu pot să cataloghez asemenea manifestări. Bună Dragoș, Subiectul “de ce vorbim așa de tare” cred că este unul foarte real în zilele pe care le trăim cu toții. De aceea am ales să mă opresc aici pe
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
pt. drepturile animalelor. Nu știu de ce tradiția a legat sacrificiile de .. religie. Ai dreptate, Iisus le-a dat pâine și vin..în nici un caz carne..de miel. Iar porcul de Crăciun...să fim serioși, ăsta de unde mai vine?! Suntem o nație plină de paradoxuri monstruoase, si nu cred că exagerez Mielul de Paste are legătură cu vremea lui Moise în Egipt. Evreii au fost sfătuiți să ungă cu sânge de miel țocurile ușilor și ferestrelor, pentru că îngerul morții să nu le
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Citește
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]