411 matches
-
avellana), cornul(Cornus mas), lemnul câinelui(Lygustrum vulgare), dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
1970) Constantă, str. Brizei nr. 28, bl. FC8, sc. A, ap. 1 țel. 633109 20629 IORGU CONSTANTIN (n. 1959) Constantă, Aleea Fragilor nr. 4, bl. P3, sc. C, ap. 41 țel. 613565 556552 21504 ISPAS ELENĂ (n. 1963) Constantă, Aleea Nalbei nr. 12 bl. L111 sc. B ap. 35 țel. 516583 091231635 21853 ISTRATE RODICA (n. 1959) Constantă, str. Dafinului nr. 2 bl. 39 sc. A ap. 4 țel. 667251 13637 KAPUS ANETA (n. 1938) Constantă, Str. Progresului 8-12 bl. G7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1957) Constantă, Str. I. L. Caragiale nr. 2A, bl. LV2, sc. C, ap. 321 țel. 516752 20632 BELECCIU ADRIANA (n. 1963) Constantă, Aleea Fragilor nr. 7, bl. VI, sc. B, ap. 37 țel. 692575 3620 BELU MARIANA (n. 1968) Constantă, Aleea Nalbei nr. 12 bl. L116, sc. A. ap. 3 țel. 698562 20633 BUCUR MIHAELA (n. 1966) Constantă, Str. I. G. Ducă nr. 85, bl. L40, sc. B, ap. 69 țel. 691417 13657 BULGARU NICOLETA (n. 1968) Mangalia, str. Mircea cel Bătrân
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
muncesc, m-a șocat remarca ei. — Se spune că vara mor cei cărora le plac florile de vară. Oare o fi adevărat? Nu i-am răspuns. Am continuat să ud vinetele. De fapt, e începutul verii. Îmi plac foarte mult nalbele, însă noi n-avem în grădină, continuă ea, moale. — Avem o mulțime de leandri, i-am răspuns eu, intenționat mai aspru. — Nu-mi plac. Îmi plac aproape toate florile de vară, însă leandrii nu. Sunt prea țipători. — Mie trandafirii îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
vrea să-l ajuți pe George. Toată lumea ar vrea să-l ajute pe George. Nu pot. Dacă mi-aș lăsa mâinile deasupra lui, dacă l-aș apuca de gât, n-aș ține între degete decât o substanță moale, fleșcăită, ca nalba coaptă. Ăsta-i blestemul meu, nu al lui. Nu vorbi de blestem. Povestește-i lui despre Iisus. Spune-i ceva. Dacă Domnul îl va aduce la mine, Domnul îmi va dărui și cuvintele. Până atunci însă, mă plictisește. Vino să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
hohotitoare nonstop, uimindu-mă ce-am subliniat și descoperind, la sfârșitul tomului cartonat, două fantezii scrise cu pix verde, de nereprodus aici, de însuși Hobbitul! S-ar putea salva o strofă despre iele: „Aveau fesele albe/ Și mari, și printre nalbe/ Se gâdilau la talpe,/ Lin clinchetind din salbe/ În roua clipei calpe... “ Restul e hardcore! Nu mă pot abține: „Ielele nu au chiloți./ Paianjenii, de prin borți,/ Li se uită-n în c... și-n p... ,/ Lacomi și cu mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
speciile Tripoctenus brui Wilt. și Tripoctemus kutteri Ferr. Plante atacate și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile se zbârcesc, se ofilesc, iar păstăile rămân mici și deformate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ori, deschidem ochii și revenim gradat la activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI INTESTIN GROS: - nalbă mare (rădăcină) - yin - in (semințe) - yin - frasin (frunze) - yin - chimen (semințe) - yang - coriandru (semințe) - yang - mărar (semințe) - yang - dovleac (semințe) - măceș (rădăcină) - revent (rădăcină) - cais (sâmburele) - iarbă mare (flori) Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
ARMONIZARE A MERIDIANULUI VEZICĂ URINARĂ: - crețișoară (frunze) - yin - urzica moartă (p. aeriană) - yin - tătăneasă (rădăcină) - yin - ienupar (fructe) - yang - merisor (frunze) - yang - coada calului (partea aeriană) - yang - coada șoricelului (florile) - gălbenele (florile) - plop (muguri) - pir (rădăcină) - mesteacăn (sevă) - morcov (rădăcină) - nalbă mare (partea aeriană) - plop negru (scoarță) - scorțișoară (scoarță) - talpa gâștei (partea aeriană) - urzică (frunzele și semințele) - viță de vie (frunzele) Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de recomandările terapeutului dumneavoastră
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
în voie, căci nimeni nu se atinge de ea, cucuta (Conium maculatum) ne aduce aminte de pușcoacele și pompele de apă făcute în copilărie. Întâlnim, mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia cracea), coada-șoricelului (Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni), loboda (Atriplex), știrul (Amarantus retroflexus), lăptuca (Lactuca virosa), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), urda-vacii (Lepidium draba), urzica și multe altele. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-ar putea cultiva îndeosebi numai acele specii care pot contribui în mare măsură și la combaterea eroziunii solului, la fixarea acestuia. Dintre speciile de plante medicinale și aromatice de pe teritoriul comunei Șipote amintim:Achillea milefolium (coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
furibunde în presa locală, boicotul actorilor, anchetarea sa de către justiție, acest scandal fiind una din cauzele desființării teatrului craiovean. Pornit la drum cu intenții „serioase” - poezii melancolice, piese istorice, proză tristă, drame, chiar cu accente tragice la început (Floare de nalbă, 1908, mult apreciată de M. Dragomirescu și de E. Lovinescu, Noaptea Învierii, 1909, Biruința, „Convorbiri literare”, 1911, Când ochii plâng. A fost odată, 1911, Sorana, 1916, în colaborare cu I.Al. Brătescu-Voinești) -, H. a evoluat repede spre comedie (ultima încercare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei ca baronul Adolphe de Herz. TUDOR ARGHEZI SCRIERI: Domnița Ruxandra, București, 1907; Floare de nalbă, București, 1908; Noaptea Învierii, București, 1909; Când ochii plâng. A fost odată, Craiova, 1911; Păianjenul, București, 1913; Bunicul, București, 1913; Cuceritorul, București, 1914; Sorana (în colaborare cu I.Al. Brătescu-Voinești), București, 1916; Caricatura sub ocupație, București, 1918; Vălul de pe ochi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, dar solicită plecarea pe front, unde va cădea eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți, semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Își continuă activitatea publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice („Tribuna”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Neamul românesc”) cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
fel de experiență vizionară care nu este divinatorie, care ține de cunoașterea narativă imediată și care asociază narațiunea și pictura, potrivit unui principiu de conectare acauzal, într-o rezonanță simpatetică. În tablouri ca Trandafiri sălbateci de Nicolae Grigorescu, Flori de nalbă 1 de Nicolae Grigorescu, Flori de nalbă 2 de Nicolae Grigorescu, Flori de măr 1 de Nicolae Grigorescu, Flori de câmp de Nicolae Toniza, Flori de măr 2 de Gheorghe Petrașcu, Nalbe de Nicolae Angelescu, sau Flori de măr de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
divinatorie, care ține de cunoașterea narativă imediată și care asociază narațiunea și pictura, potrivit unui principiu de conectare acauzal, într-o rezonanță simpatetică. În tablouri ca Trandafiri sălbateci de Nicolae Grigorescu, Flori de nalbă 1 de Nicolae Grigorescu, Flori de nalbă 2 de Nicolae Grigorescu, Flori de măr 1 de Nicolae Grigorescu, Flori de câmp de Nicolae Toniza, Flori de măr 2 de Gheorghe Petrașcu, Nalbe de Nicolae Angelescu, sau Flori de măr de Aurel Băeșu florile sunt în mare măsură
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca Trandafiri sălbateci de Nicolae Grigorescu, Flori de nalbă 1 de Nicolae Grigorescu, Flori de nalbă 2 de Nicolae Grigorescu, Flori de măr 1 de Nicolae Grigorescu, Flori de câmp de Nicolae Toniza, Flori de măr 2 de Gheorghe Petrașcu, Nalbe de Nicolae Angelescu, sau Flori de măr de Aurel Băeșu florile sunt în mare măsură libere de accesoriile vieții cotidiene. Dar dincolo de ritmurile florale explicite din aceste imagini privirea ritmanalitică descoperă ritmurile întunecate ale fundalurilor, care ascund narațiuni despre alte
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
vizibile întunecate din planul secund alnalbelor lui Grigorescu sunt urme ale grădinii năpădite de alte flori, de copaci, de frunze și insecte care trăiesc, în feluri nenumărate, ritmuri diferite. Statura verticală și plasticitatea rotunjită și plină a deschiderii florilor plasează nalbele în zona îngrijită a grădinii, în peisajul elaborat de mâna omului din proximitatea locuinței, potrivit ritmurilor existenței lui. Felul în care este individualizat fiecare din cele două lujere și singularitatea încărcată de ritmul dens al corolelor trimit la rărirea atentă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
obiectele din spatele picturii sunt reinventate, cu fiecare nouă narațiune, prin forța mediatoare a agentului imaginator care are acces la realități posibile ale picturii, închise și interzise fără mijlocirea lui. Sunt analizate tablouri ca Trandafiri sălbateci, Flori de măr, Flori de nalbă de Grigorescu, Flori de câmp de Toniza sau Flori de măr de Petrașcu în care ritmul, ca formă semnificantă, care favorizează lectura narativă a picturii, dezvoltă, dincolo de ritmurile explicite, narațiuni ale ritmurilor implicite. Este vorba de ritmuri care povestesc despre
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
prolific. După un scurt episod conformist, versurile sale, de inspirație exclusiv marină sau dunăreană, mărturisesc pasiunea pentru meseria sa, cea de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
zona ficatului și pe abdomenul umflat, comprese calde cu oțet diluat, parafină sau săculeți cu flori de fân sau cataplasme cu frunze de varză, ridichi rase, ceapă, hrean, ienupăr, tărâțe sau argilă. Cataplasmele cu semințe de in și frunze de nalbă mare vor Înmuia pielea extinsă de pe abdomen. Intern se vor lua comprimate cu pulbere de silimarină (popular armurariu) În doze indicate pe prospect. Evacuarea excesului de lichid, acumulat În abdomen prin paracenteză, folosind siringa, este foarte dificilă și traumatizantă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
răcire la 400C se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu și se beau 3 căni pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale, având efecte foarte bune În stimularea secrețiilor pancreatice. -Decoct din rădăcini de pir și nalbă de grădină (Althaea rosea). -Macerat din amestec cu rădăcini de obligeană, valeriana și gențiana galbenă din care se ia o lingură care se macerează peste noapte În 250 ml apă rece; a doua zi se Încălzește ușor, se strecoară și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rece; a doua zi se Încălzește ușor, se strecoară și se bea câte o Înghițitură de 6 ori pe zi (Înainte și după fiecare masă principală). În amestecurile de plante, În afara speciilor recomandate mai sus, pot fi utilizate arnica, gențiana, nalba mare, pelin, pufuliță, traista ciobanului. Bune rezultate dau tincturile: - Tinctura din lichen de piatră (25g herba la 100 ml alcool 700, se macerează 10 zile și se iau câte 20-25 picături Înainte de mese). -Tinctura de păpădie (20 g herba uscată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
beau zilnic câte 2 căni, de preferință pe stomacul gol: -flori de gălbenele (Calendula officinalis) cu proprietăți cicatrizante și calmante în gastrite hiperacide; -flori de mușețel (Matricaria chamomilla) cu efecte foarte bune în gastrite hiperacide și ulcer gastric; -flori de nalbă de grădină (Althaea rosea-var. nigra) cu proprietăți emoliente și antiinflamatoare; -flori de salcâm (Robinia pseudacacia) pentru combaterea acidității gastrice și calmarea senzației de pirozis (arsuri la stomac); -frunze de patlagină (Plantago lanceolata) cu acțiuni antibacteriene și cicatrizante În gastrita hiperacidă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]