2,620 matches
-
se uită, se ajunge la cunoașterea deplină a lui Dumnezeu. Acestea trebuie să fie într-un raport de egalitate, ceea ce aduce echilibru spiritual sufletului. Mai trebuie să menționăm că pentru Sfântul Maxim, mintea și sufletul corespund altarului și trupul corespunde naosului și ceea ce este important pentru acesta, reciprocitatea dintre ele: Biserica îl reflectă pe om în constituția lui, iar omul este o Biserică tainică în lume. Ca templu al Duhului Sfânt, omul are datoria de a-și păstra în permanență curate
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
reciprocitatea dintre ele: Biserica îl reflectă pe om în constituția lui, iar omul este o Biserică tainică în lume. Ca templu al Duhului Sfânt, omul are datoria de a-și păstra în permanență curate cele două încăperi majore ale sale, naosul ca expresie a dispoziției afective a lui (irascibilitate și concupiscență), iar altarul (sanctuarul, ierateionul) ca partea sa rațională, aflată la limita dintre sensibil și insensibil (nous). Biserica - spațiu al exercitării comuniunii dintre oameni Omul crește spiritual doar în comuniune cu
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
ne mai apucând să vadă desăvârșită-pictura fiind făcută de fiul său Curuia vel paharnicu ... și s-a săvârșit în luna lui august 9 an 1673 , în timpul domniei lui Grigore Ghica IV , așa cum reiese din inscripția aflată pe spatele zidului dintre naos și pronaos . De remarcat este faptul că noii ctitori au schimbat vechiul hram al mânăstirii -Sfântul Mihail - cu noul hram -Sfântul Ioan Predici 3-. Pentru noi , în contextul acestei lucrări , foarte interesantă este și pictura bisericii 4, dominată de figurile
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
continuare jupânița Hârșova , fiica lui Curuia îmbrăcată la fel ,însă cu cercei cu trei picioare6-. Întreaga pictură a bisericii păstrează tradiția vechilor noastre ctitorii, fiind plăcută. Are însă nevoie urgentă de intervenția specialiștilor pentru a evita distrugerea unor porțiuni În naos sunt mormintele ctitorilor și ale membrilor familiei Buliga (Lupu, Stanca și Stoichița fiica lor ), acoperite cu lespezi frumos ornamentate și cu inscripții7-. Noi însă nu ne-am propus să realizăm aici o monografie a Schitului Topolnița , ci doar să relevăm
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
viața liturgică (vezi facerea semnului crucii, „închinăciunile”, „metaniile mari”, așezarea în genunchi ș.a.) l-a făcut pe Sfântul Maxim Mărturisitorul să vorbească în Mistagogia sa de un simbol al întregii făpturi omenești în biserică: sfânta masă, duhul; sfântul altar, sufletul; naosul, trupul. Acesta din urmă se referă deci la sensul practicii (praxis) - pe când celelalte două la sensul contemplării (theoria) și al teologiei (theologia) - trupul reprezentând dimensiunea practică sau etică a vieții duhovnicești (p. 103). Ultimele două capitole se referă la „trupul
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
Îl anunț eu pe sfinția sa... Preotul l-a recunoscut ori așa obișnuia să întâmpine orice credincios. L-a întâmpinat cu bucurie și blândețe în privire și întreaga atitudine. L-a invitat pe un scaun, în cea mai îndepărtată parte a naosului, scuzându-se pentru puținul timp avut la dispoziție. Fănel era încurcat și nehotărât. Nu știa prea bine ce vrea. Se exprima greoi. Cu privirea către podea, își mișca mâinile de parcă ar fi dorit să vorbească cu ele. Preotul a intervenit
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
porțile, bastionul semicircular din interior, platforma dinspre Dunăre, folosită probabil pentru artilerie (după cum o dovedesc numeroasele proiectile de piatră și fier găsite acolo) precum și ruinele capelei (bisericii) cetății în formă de navă - compusă dintr-un pronaos aproape pătrat dispus transversal; naosul, dreptunghiular prelungit; altarul cu absidă centrală și nișe laterale în grosimea peretelui de est. La construcția aceasta au fost folosite cărămizi de factură romană și blocuri de piatră care mai păstrează scobiturile de tiranți și grippe similare cu cele de la
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
să-l răstignești încă o dată pe Iisus, și să intri în biserica din Maglavid, care este o biserică ce ține de divinitate în adevăratul sens al cuvântului!? Acționează un întrerupător aflat la intrarea și un bec, aflat între pronaos si naos, se luminează deschizând calea spre altar. Pășește cu pași mărunți, în timp ce liniștea și ansamblul de lucrari cu obiectele alăturate îl fac să se minuneze și-i induc o liniște interioară nemaiîntâlnită până acum. Se așază pe ultimul scaun aflat către
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
agent termic otrăvitor, treceam de toate, și de cabluri neașteptate de telefon sau de curent electric, treceam de toate ca un dement cu ochii-n flăcări, cu o daltă-n mînă ca un jungher de spintecat cerboaice isterice pe mozaicul naosului. Iar cînd am obosit destul ca să pot adormi, m-am culcat în propriile cearcăne ca în niște hamace de aur, balansînd răcoros peste împărățiile mele subpămîntene. O să ajung să-ți sun la ușă rar, de două ori pe an, ca
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
mică cum este cunoscută zona din fața catedralei. De aici poți admira grandoarea ei, arcadele gotice înalte și statuile sculptate în marmoră albă, de mărime naturală a omului, așezate pe fațadă. În interior există aceeași arhitectură impresionantă și fastuoasă, deținând șapte naosuri sprijinite pe patruzeci și opt de coloane din marmoră albă, ce duc spre altar. Nava principală Catedrala are cincizeci și cinci de ferestre încărcate cu vitralii care creează interiorului o luminozitate deosebită. S-a lucrat la construirea ei timp de
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368832_a_370161]
-
opac... DIN TREI SALTURI încleștate umbre-n cor prelung de raze regresive cad slabe adăstări... soarele în ultimele-i faze se regenerează-n vag adânc de mări. bici de foc în apă. neștiută stare dintr-un mare haos într-un naos mic - ies la suprafață ondine. și... mirare încep să danseze pe un val cosmic raze jucăușe și în lungi spirale își anunță extatic verticalizarea... din trei salturi toate siderale soarele anunță: M-am logodit cu marea! BRUIAT ȘI CONFUZ mărțișorul
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
în cazul bisericilor românești din nordul Moldovei, chiar și suprafața exterioară. Folosirea și venerarea icoanelor a fost integrată în chip ființial manifestărilor cultului divin public. Intrând în biserică, orice credincios se închină mai întâi la icoanele de pe iconostasul din mijlocul naosului și la cele de pe catapeteasmă și numai după aceea își caută un loc din care să participe la sfintele slujbe. Pentru acest credincios icoana nu este doar o simplă imagine sacră. Ea ne dă sentimentul real al prezenței lui Dumnezeu
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
folosite, fondul general al icoanelor, au un mare rol în această direcție. Așa am gândit eu că trebuie să fie și pictura de pe stâlpii turnului mare, după cum am observat că îi numești tu, Mariane, care stâlpi sunt, în fapt, scheletul naosului. Pe ei sunt pictați cei patru evangheliști, dar amintește-ți câtă lumină este în ochii lor, câtă blândețe, smerenie și cuvioșie... Acel plan-deviz pentru pictură, despre care am amintit, l-am prezentat la București și află, prietene, că mi l-
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
-o într-o luptă purtată cu Vasile Lupu pe o vale din apropiere, numită Valea Războiului. Are formă de cruce cu sâni, ușa de la intrare este din lemn și are rama din piatră cioplită, cu reliefuri și o coroană deasupra. Naosul este prevăzut cu turla Pantocratorului. În clopotniță se află un clopot vechi din 1804. În timpul cutremurului din 1940 Biserica a fost grav avariată și restaurată în anul 1950. Inițial pictura veche a fost lucrată în frescă, în 1928 în ulei
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
legume, creându-se o impresie puternică de viață. Aici, în secolul al XIX-lea oameni cu credință în Dumnezeu, monahul Chesarie și fiul său, Nicolae, au pus bazele unui schit. Biserica „în formă de treflă, cu o singură turlă pe naos, cu ziduri groase de peste 1 metru, din cărămidă și piatră, întărită cu traverse de stejar” a fost sfințită la 6 decembrie 1829, având hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena.” (Nicodim Dimulescu/Florin N. Șinca - Mânăstirea Crasna, județul Prahova, scurt istoric
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
a fost descoperită în anul 1920, în 1944 a fost renovată și sfințită, în comunism a devenit staul pentru animale și a fost reamenajată după 1990. În stânca înnegrită de vreme pot fi distinse părțile unei biserici rupestre cu pronaos, naos și altar. Pe laterala stângă se află un pat de piatră pe care se spune că se odihnea Sfântul Andrei și pe care vizitatorii se așază pentru a primi din puterea acestuia. În Biserică pot fi admirate și te poți
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
stângă a avut Sfântul Potir pe care l-a ținut la piept. Alături de el s-a aflat un paracliser care a ținut în mână o lumânare aprinsă și cădelnița. În cea mai profundă tăcere s-au îndreptat împreună spre mjlocul naosului, s-au oprit sub policandru, au făcut semnul Sfintei Cruci cu Sfântul Disc și au trecut pe lângă fiecare credincios. În liniștea profundă a Bisericii s-a auzit numai zgmotul făcut de cădelniță și pe chipurile oamenilor s-a citit înfiorarea
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
de la datele experimentale și istorice. Căutările mai adânci ale existenței umane, ce păstrează și o stabilitate diacronică, oferă prima bază esențială pentru inaugurarea oricărui dialog esențial despre religie, precum și pentru învățarea adevărurilor fundamentale. Pe de altă parte iconografia și arhitectonica naosurilor, simbolurile liturgice și latreutice, tradițiile și obiceiurile religioase, ca concretizări ale vieții creștine, ce conțin material dogmatic bogat, pot forma începuturi perfecte pentru învățarea dogmei ortodoxe. c. Educația ortodoxă constituie deplinătatea adevărului și a vieții Ca al doilea scop al
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
de la Moscova și a fost sculptat de specialiști din Poceaev. Pictura a fost făcută cu vopsele de la Sankt-Petersburg de către pictori renumiți din Ucraina printre care s-a aflat și Nicolae Panciuc. În pronaos se află icoana Sfintei Parascheva și în naos, racla Sfintei Parascheva și o parte din moaștele acesteia. În 1993 a început refacerea mânăstirii de iarnă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” care are în partea din față 12 coloane și 12 stâlpi din piatră de formă sferică. În anul
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este săpată în stâncă la o altitudine de 50 de metri peste nivelul mării. Intrările vechi s-au prăbușit. Astăzi în bisericuță se poate coborî pe o scară din piatră. Biserica are patru părți: pronaos, naos, altar, un pridvor și 11 chilii pentru călugări. Din pridvor pot fi admirate Valea Răutului și priveliștea din jur. Pereții sunt din stâncă nezugrăvită și ca în toate bisericile ortodoxe pe ei se află icoane. Complexul muzeal de la Orheiul Vechi
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
este distrusă. Biserica "Sfântul Ștefan" a fost construită în secolul al XI-lea și ulterior reconstruită. În secolul al XVI-lea a fost alungită către vest și în secolul al XVIII-lea a fost adăugat pronaosul. Biserica are trei nave. Naosul central este mai înalt decât celelalte și este mărginit la est și la vest de frontoane. Impresionează în mod deosebit prin frescele din interior, datând din secolele XVI-XVIII. Deși se numește „Sfântul Ștefan”, biserica are ca element central viața Fecioarei
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
nișe boltite, între ele și acoperiș fiind perete normal. Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită în secolul al XIII-lea și are lungimea totală de 14 metri și lățimea de 5,2 metri. Este alcătuită din pronaos, naos și altarul compus din trei abside, cu o cupolă cu clopotniță. Pronaosul are două intrări, la nord și la sud. Exteriorul pereților este împărțit de nișe boltite, zidite din piatră și cărămidă, care se termină cu arcade prevăzute cu trei
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
în anul 1774 din lemn de stejar, pe temelie de piatră, în formă de cruce, prevăzută cu trei turle, tencuită în interior și căptușită cu scândură în exterior. Având un plan simplu, cu pridvor deschis, interiorul fiind împărțit în pronaos, naos și altar, lăcașul de cult impresionează prin forma sa generoasă. De o frumuesețe aparte este catapeteasma din lemn de tei sculptat, pictată în stil neobizantin, poleită cu aur, ce datează din sec. al XVIII-lea. În anul 1859, boierul Aga
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
întâlnite în Grecia, Serbia sau Bulgaria, iar din punct de vedere arhitectural, majoritatea acestor construcții dețin o formă trifoidală (triconc), specifică și stilului moldovenesc medieval. Aceste edificii se caracterizează prin armonie și eleganță în proporții, prin grațioasele turle construite pe naos sau pe pronaos, prin acoperișuri compartimentate, prin sistemul de boltire cu arce piezișe (cunoscut sub denumirea de bolți moldovenești), și prin folosirea unor sisteme de ornamentare ale fațadelor cu arcarturi suprapuse și frize compuse din discuri sau butoane de ceramică
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
vestibulul, definește intrarea. Conform regulilor creștine, este situat în partea de vest a clădirii, având forma unei sălițe - vestibul. Până în secolul al XVI-lea, acesta era separat de sala mare a bisericii, printr-un perete plin, străpuns de o ușă. Naosul (nava), este încăperea principală. Acesta se evidențiază deseori, printr-o boltire cu arce frânte sau diagonale (piezișe, apărute în Moldova la 1487). Este compus dintr-o sală având o suprafață plană (atribuită credincioșilor în timpul slujbei) și o parte mai ridicată
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]