332 matches
-
pe Cavalerul de grad superior gradului meu și acesta pe Naometrul de grad superior lui și fiecare cunoaște numai unul. Așa și voiesc.“ „Quid facit Sator Arepo?“ „Tenet Opera Rotas.“ „Quid facit Satan Adama?“ „Tabat Amata Natas. Mandabas Data Amata, Nata Sata.“ „Ai adus femeia?“ „Da, e aici. Am Încredințat-o cui mi s-a ordonat. Ea este gata.“ „Mergi și așteaptă“. Dialogul avusese loc Într-o franceză aproximativă, de ambele părți. Apoi Bramanti spusese: „Fraților, ne-am adunat aici În numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ta, se vor putea declara Stăpânii Lumii. Umilește-te și vei fi Înălțat. Vei vorbi pentru că așa poruncesc eu, vei vorbi pentru că eu o spun, și cuvintele mele efficiunt quod figurant!“ Iar Belbo zisese, acum de neînvins: „Ma gavte la nata...“ Agliè, chiar dacă se aștepta la un refuz, păli la această insultă. „Ce-a zis?“ Întrebase isteric Pierre. „Nu vorbește“, rezumase Agliè. Își desfăcuse brațele, cu un gest Între renunțare și condescendență, și-i spusese lui Bramanti: „E al dumitale“. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Îndreptat c?tre lumea interspa?iilor ?i a originelor ". (E. Papu) Ins? poetul nu-?i proiecteaz? numai ochiul În acest spa?iu magic, Întrucat elementele vizuale ce-1 populeaz? relev? „o anumit? facultate transgresiv? peste diferitele grani?e ontologice, sem?nate pe traiectul marilor dep? rt?ri cosmice, În vederea unei comuniuni afective cu aspectele stihiale", ci Întreaga să fiin??, „profilat?, prin Ins??i structura ei, pe undă marilor dep?rt?ri" . Versurile din „C?lin..." sugereaz? astfel existen?a unor orizonturi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
chiar fără ea, „există alte legături naturale de conviețuire avem o națiune (Ă). Ea reprezintă o unitate socială care se Întemeiază pe o serie de legături naturale (Ă) vom găsi Înainte de toate originea etnică - după Însăși etimologia cuvântului: „natio quia nata” - apoi cultura, tradiția istorică, datinile, limba, religia etc”. Desigur, Del Vecchio este atent la procese ca „amestecul de neamuri” din cele mai Îndepărtate timpuri. El spune hotărât, decis și conform realității istorice că: „Nu există o seminție pură, nici măcar acolo
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cinci Membre (Lumi), „cele cinci despărțituri ale Răului”20, sau antra elementorum („ascunzișuri ale elementelor”): Fum, Foc, VÎnt, Ape, Întuneric. Augustin spune 21: „aliud tenebris, aliud aquis, aliud ventis, aliud igni, aliud fumo plenum, malum esse animalia in illis singulis nata elementis, serpentia in tenebris, natantia in aquis, volatilia in ventis, quadrupedia in igne, bipedia in fumo” („...reptilele se nasc În Întuneric, peștii În Apă, păsările În VÎnt, patrupedele În Foc, bipedele În Fum”)22. CÎt despre Principele Tenebrelor În Împărăția
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și formării preoților. Unii domni se implică asiduu în acest raport între împricinat și justiție, cerând slujbașilor atitudini pe măsura slujbei lor. De pildă, vodă Mavrogheni își trimite jude cătorii în teritoriu pentru a afla ce se întâmplă: „Din lumi nata porunca măriei sale prea înălțatul nostru domn Io Nicolae Petru Mavrogheni voevod, ce au fost dată asupra noastră ca să eșim din Craiova și să mergem din județ în județ să dovedim și să aflăm pă toți hoții și făcătorii de rele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
codul de onoare masculin. femeile măritate sau pros ti tua te le, prin se în fla grant delict de către stra ja domnească au întotdeauna parteneri mas cu li ni, de cele mai multe ori însurați, dar dacă numele lor sunt con sem nate în con di că, rareori se vorbește de pedepse le care li s au aplicat și aproape niciodată despre reacția pe care atitudinea lor a pro dus-o în pro pria familie. Des frâul masculin mai poate fi de pis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trei sute de toponime culese de el din cincisprezece localități aflate în vatra Sarmizegetusei, sunt formate în limba romînă. E greu de crezut că ele au fost formate rapid, în cîteva decenii, imediat înainte de-a începe să fie con sem nate în documente, fără ca celelalte populații conlocuitoare (în primul rînd maghiarii și germanii), care pe deasupra repre zentau autoritatea stăpînitoare, să nu poată „contribui“ mai consistent la „umplerea golului denominativ“, presupus, prin absurd, de lipsa atestărilor anterioare. Pînă și diminutivarea de la puținele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
interioar? p?trat? (cortile), m?rginit? de patru portice cu trei arcade ?i c?tre care dau apartamentele. Apoi, fă?ada de la strad?, lucrat? �n bosaje cu reliefuri �n degrade de la sol c?tre coronament ?i pe arcele golurilor �ngem?nate. Ansamblul, av�nd drept coronament o corni?? cu modilioane, d?, �n partea dinspre oră?, o impresie de for?? ?i de frontalitate semea?? (vezi pliantul, foto 8); elegan?a formelor ?i a decorului, diversitatea ilumin?rilor ?i a ritmurilor creaz?, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Încasat și dobânzi de plătit). Depozitele interbancare se grupează În următoarele categorii: • depozite la vedere, care se constituie pentru o perioadă de cel mult o zi bancară (lucrătoare); • depozite la termen fix, care se constituie pentru o perioadă determi nată, mai mare de o zi bancară; • depozite colaterale, reprezentând garanții pentru alte tipuri de operațiuni. 4) Împrumuturile de refinanțare Funcționarea sistemului financiar-bancar național presupune o permanentă colaborare comercială Între Banca Centrală și băncile comerciale, prima având și calitatea de coordonator
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cu toate manuscrisele sau cu o parte din ele (și În acest caz adaugă o mărturie importantă la tra diția directă), ori prezintă o lecțiune singulară, iar În acest caz avem de-a face fie cu o lecțiune evident ero nată, fie cu unica mărturie a textului produs de autor. Situația din urmă este, de departe, cea mai interesantă și merită să fie cercetată prin cîteva exemple. Din literatura greacă: Su(i)da(s): eujsoiva~ (Sofocle, Oedip la Colonna, 390 eujsoiva
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
filat“ de el, Gelu Ruscanu, săi dicteze raportul acțiunilor și întâlnirilor „subversive“. Item 2: prezentarea, prin referire la drama studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Fabulația dramei se bazează pe un desen epic primordial, acțiunea fiind „condițio nată exclusiv de acte de cunoaștere“, de „revelațiile succesive în conștiința eroului“ (Camil Petrescu). Acestea se produc pe durata a trei zile (17, 18, 19 mai 1914). Cele trei unități temporale determină o compoziție dramatică în spirală: fiecare act urmărește evoluția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
renunțând la desenul epic primordial, păs trând numele protagonistului și situația simbolică a omului înghițit de o balenă. Dezvoltarea scenică a parabolei este foarte modernă, ilustrând „dramaturgia fără eve nimente“. Tema mitică (spaima asumării destinului de către prorocul Iona) este „detur nată“ spre tema mai generală a condiției omului modern careși depășește solitudinea și spaima de moarte. Din perspectiva acestei teme, subtitlul „tragedie în patru tablouri“ poate fi interpretat ca tragedie a destinului, implicând și încercarea omului de al înfrunta, și efortul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cazul organelor de simt care, într-o schemă a cunoașterii, se află între mediu și intelect. Supoziția unei treceri gra duale de la material la imaterialul pur (inteligibil) este confirmată textual de Toma în următoarele pasaje: (I.11.) [...] în anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et intelligens. Oportet autem esse diversum gradum huiusmodi esse immaterialis. Unus enim gradus est secundum quod în anima sunt res sine propriis materiis, șed tamen secundum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru a putea ajunge de la cunoașterea senzorială la cea intelectiva; mai exact, voi prezenta stadiile procesului de cunoaștere și elementele angre nate în acest proces. În subcapitolele ÎI.2. a Ce rol joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.4. a Ce rol joacă imaginile (phantasmata) în procesul cunoașterii umane?, ÎI.7. a Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ad actus potentiarum. Naturas autem sensi bilium qualitatum cognoscere non est sensus, șed intellectus. Accipienda est ergo rațio numeri et distinctionis exteriorum sensuum, secundum illud quod proprie et per se ad sensum pertinet. Est autem sensus quaedam potentia passiva, quae nata est immutari ab exteriori sensibili. Exterius ergo immu tativum est quod per se a sensu percipitur, et secundum cuius diversitatem sensitivae potentiae distinguuntur. Est autem duplex immutatio, una naturalis, et alia spiritualis. Naturalis quidem, secundum quod formă immutantis recipitur în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
non piccola e, secondo me, non senza grande importanza a chi vuol veramente conoscere Omero, e i suoi tempi, e îl loro modo di pensare. Questa infedeltà, non di stile e di voci solo, mă di sostanza e di senso, nata dall'applicare alle parole d'Omero le opinioni contemporanee a' traduttori; questa infedeltà, dico, commessa nel primo principio del poema, anche da' traduttori più fedeli, dotti ed accurati, e în un caso în cui le parole son chiare e note
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nitas, Bu cu rești, 2003, Anca Oroveanu, Rememorare și uitare. Scrieri de istorie a artei, Humanitas, București, 2005, Simona Mitroiu, Walter Benjamin: Memoria fragmentării, Editura Uni versității „Al.I. Cuza“, Iași, 2012; recenzii și studii în reviste de cultură sem nate de Andrei Corbea, Bogdan Ghiu, Grete Tartler și alții), lucrarea de față nu-și propune să reme dieze această lipsă printr-un demers teoretic „rigid“. Dacă reu șește, cu atât mai bine; ca miză personală însă, ea reprezintă o încer
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dobânzilor aferente datoriei publice în produsul intern brut; raportul dintre dobânzile și totalul cheltuielilor publice. Structurarea și gestionarea datoriei publice se realizează în funcție de cele două componente ale sale: datoria publică internă; Datoria publică internă constituie o obligație irevocabilă și necondițio nată a statului de a rambursa împrumuturile contractate în lei, de a plăti dobânzile, câștigurile și alte costuri aferente; este reprezentată de împrumuturi la care subscriu creditori de pe propria piață 93. Datoria publică internă este influențată de: emisiunea de bonuri de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a păstrat în română (nimeni) și în unele graiuri italiene, a fost concurat și înlocuit în spaniolă de nadie, prin lexicalizarea lat. natus "născut" (deci, "cineva", "om"), care a primit în construcțiile negative semnificația "nimeni". În mod similar, din lat. nata, a rezultat în spaniolă și în portugheză nada "nimic". Limba franceză, care a preluat lat. persona (ce a avut o evoluție semantică pornind de la "mască de teatru" și ajungînd la "individ"), a avut în faza medie construcția ne...personne cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
28 Vezi și R. A. Budagov, Introducere în știința limbii, Editura Științifică, București, 1961, p. 439. 29 Astfel, lat. anima "suflet, spirit " a devenit în română inimă; lat. rem (acuzativul lui res, rei "lucru ") a devenit în franceză rien "nimic "; lat. nata "cea născută " a dat în spaniolă nada "nimic "; din combinația unele alte(le) a rezultat în română substantivul plural unealte (unelte), de la care s-a refăcut un singular unealtă etc. 30 Asupra acestei probleme, vezi și Eugen Coșeriu, Prelegeri și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sarcină, prin deplasarea spermei în profunzime). De-a lungul istoriei, acestor măsuri li s-au adăugat altele, precum spălăturile cu vin, cu zeamă de usturoi și, mai recent, cu coca-cola... De fapt, cele mai sigure măsuri precoce sunt cele mențio nate mai sus: spălătura vaginală, aplicarea profundă a unui gel spermicid și prezentarea la cabinetul de planificare familială. La rândul lor, după ce au făcut sex, bărbații se îngrijesc de aparatul lor genital făcând două gesturi foarte simple: cel de a se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Cen tura de castitate). În aceste instituții (cazărmi, spitale de boli cronice, închisori) se fac frecvent glume care mi mează castrarea, pederastia, violul homosexual. Dar nu numai acolo pot fi întâlnite astfel de tendințe, ci și în tabere, in ter nate sau alte locuri în care persoanele de același sex sunt nevoite să petreacă un anume timp împreună, în lipsa unui număr suficient de parteneri de sex opus. Cum te umilește o fată Unele fete se laudă că și-au bătut joc
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
devastatoare, încât a devenit o problemă de sănătate publică (v. Rănile sexuale). Ca și în cazul homosexualității, testarea HIV obligatorie a devenit un subiect controversat; ea se recomandă persoanelor care prezintă riscul de a transmite sau primi virusul: femei însărci nate, angajați în străinătate, prostituate, utilizatori de drog injec ta bil etc. Dar în momentul de față nici o lege nu poate obliga o persoană să facă testul HIV. În schimb, dacă cineva dorește să se testeze, are dreptul la confidențialitate în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
trădează adevărata identitate. De multe ori se întâmplă ca, fiind la începutul „carierei“ sale, el să se deghizeze imperfect sau să manifeste o discrepanță între vestimentație și maniere, care nu sunt încă ale celuilalt sex. Aceste stângăcii sunt repede sancțio nate de către ceilalți, care îl etichetează drept caraghios. Ni mic din ceea ce încearcă el să facă sub noua identitate nu este luat în serios. Ba, mai mult decât atât, aceiași oameni care îl desconsideră își propun cu obstinație să-i convingă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]