1,811 matches
-
limitarea nașterilor prin cezariană (Ordinul nr.473/9 decembrie 1983”. Stéphane, Courtois, Dicționarul comunismului, p. 708 „După o evoluție spectaculoasă - în primul an rata fertilității totale s-a dublat, 27,4%, față de anul 1966, când a fost de 14,3%natalitatea a intrat din nou în declin, ceea ce a dus la înăsprirea măsurilor, prin revizuirea, la 17 ianuarie 1974, a Instrucțiunilor de aplicare a decretului 770 - Instrucțiunile nr.27. Aceste modificări vizau o implicare sporită a cadrelor medicale, miliției și procuraturii
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
înfăptuirii statului național unitar, cu consecințe benefice care decurg de aici. De asemenea acum începe și procesul de valorificare a resurselor naturale existente, determinând un aflux de populație către aceasta. Totodată și sporul natural înregistrează creșteri sensibile, atât datorită creșteriim natalității, cât și a scăderii, în special după 1920, a ratei mortalității. Până în 1966, cu toate pierderile cauzate de cel de-al doilea război mondial, se constată o creștere a numărului total al populației care ajunge la 14847 locuitori. Analizând populația
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1966-1977 se constată un spor de populație de 1921 locuitori. Este perioada în care se înregistrează cel mai mare spor natural datorită legislației în domeniul demografic impusă de regimul totalitar. Anul 1968 se remarcă prin cea mai ridicată valoare a natalității: 35% și un spor natural de 25, 8%. Și după 1977 populația brezeană a avut o evoluție permanent ascendentă atingând până în preajma finalului de deceniu 19234 locuitori (1989ă, influențată fiind și de politica dusă de regim, concretizată prin interzicerea avortului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
locuitori (19480ă comparativ cu perioada următoare. Această situație este prezentă pe fondul unei continue îmbunătățiri a condițiilor sociale și economice și implicit a condițiilor de locuit, corelată însă și cu o echilibrare asporului natural pe seama unei sensibile creșteri a indicelui natalității, impusă de așa-zisa emancipare culturală și socială, cu toate că până în 1989 era susținută prin măsuri legislative și în acelaș timp stimulatoare din punct de vedere financiar, material. După 1989 liberalizarea avorturilor și noile perspective politice și socio-economice aveau să contribuie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mileniului trei valori similare cu cele din deceniul opt al secolului XIX (18189 locuitori). Această scădere liberă în care ne aflăm nu pare a se redresa, ca urmare a unei vieți sociale și economice tot mai grele materializată într-o natalitate scăzută, dar si stabilirii definitive în alte orașe, deci spor migratoriu negativ. În cadrul orașului, răspândirea locuitorilor pe cartiere oglindește favorabilitatea sau restrictivitatea cadrului fizico-geografic. Cele mai mari valori se înregistrează în vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și reducerea mortalității, în general și a mortalității infantile, în special, datorită creșterii nivelului la care a ajuns asistența socială, sanitară și medicală. Începând din 1980 sporul natural începe să cunoască scăderi semnificative, în primul rând datorită scăderii continue a natalității în timp ce mortalitatea înregistrează creșteri evidente depășind media pe județ (11, 4‰). În aceste condiții, s-a ajuns ca după 1991 să se înregistreze un spor natural negativ răsfrânt și în scăderea populației din oraș. În 1992 apar, pentru prima oară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în 1989, 144 născuți vii în 1992ă dar o menținere și chiar o creștere a decedaților. Un progres se înregistrează în ceea ce privește mortalitatea infantilă care a scăzut foarte mult și s-a menținut pe aceeași linie până în 2003. În perioada 1991-2003 natalitatea și-a continuat traseul descendent ajungând în 1999 la o valoare de 7, 6‰ coroborată cu cea mai mare mortalitate de după 1989 și anume: 13, 2‰. Bilanțul natural reflectă legătura dintre indicatorii de mai sus și astfel înregistrează după 1989
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai scăzută valoare în 1999 (-5, 6‰). Se observă clar traiectoria descendentă a bilanțului natural ale cărui valori, permanent negative după 1989, s-au dublat în intervalul postrevoluționar (-2, 3‰ în 1991, -5, 3‰ în 2003). Această reducere alarmantă a natalității, cu efecte negative pentru viitor (depopularizarea zonei, îmbătrânirea populațieiă a fost pusă în primul rând pe seama liberalizării avorturilor dar și a contextului general pe care-l traversează societatea noastră în perioada actuală, cât și pe seama emancipării sociale, economice și culturale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în 1992), după care ponderea acesteia în totalul populației se reduce la 2,4% în 2002 și 1,8% în 2011. Scăderea numerică de la 90 persoane în 1992 la 84 în 2011 se datorează, în principal, fenomenului îmbătrânirii populației și natalității foarte reduse. În orașul Iași la recensământul din 1930 populația de etnie rusă (recensământul nu face diferența între etnia rusă și cea lipoveană) se situa pe locul 3 cu 0,9% din populația totală, după etnicii evrei (33,7%) și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
am apelat la datele înscrise în registrele bisericești, în registrele de stare civilă din cadrul primăriilor, precum și la cele deținute de filialele locale ale CRL. Toate acestea au fost corelate cu datele obținute da la Biroul Județean de Administrare a Datelor. Natalitatea este un element esențial activ al bilanțului natural și se poate exprima ca fiind raportul între numărul de născuți vii în decursul unui an și populația care a dat naștere acestora. Principalii factori care determină valorile natalității sunt condițiile de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Administrare a Datelor. Natalitatea este un element esențial activ al bilanțului natural și se poate exprima ca fiind raportul între numărul de născuți vii în decursul unui an și populația care a dat naștere acestora. Principalii factori care determină valorile natalității sunt condițiile de viață ale populației, politica demografică, practica religioasă, starea de sănătate și vârsta populației. În perioada 1966-2011, atât la nivelul populației totale a orașului Tg.Frumos cât și la populația de ruși-lipoveni s-au înregistrat valori ridicate ale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt condițiile de viață ale populației, politica demografică, practica religioasă, starea de sănătate și vârsta populației. În perioada 1966-2011, atât la nivelul populației totale a orașului Tg.Frumos cât și la populația de ruși-lipoveni s-au înregistrat valori ridicate ale natalității în intervalul 19701990, fapt explicat prin aplicarea decretelor emise în 1966 (Decretul nr.770 și Decretul nr.779) prin care se interzicea avortul și se punea în afara legii divorțul. Scăderea treptată a natalității din 1990 până în 2011 s-a datorat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ruși-lipoveni s-au înregistrat valori ridicate ale natalității în intervalul 19701990, fapt explicat prin aplicarea decretelor emise în 1966 (Decretul nr.770 și Decretul nr.779) prin care se interzicea avortul și se punea în afara legii divorțul. Scăderea treptată a natalității din 1990 până în 2011 s-a datorat atât transformărilor economice la nivel local și național, cât și fenomenului migratoriu, mulți tineri alegând să părăsească țara în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și care să le asigure un
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
trai mai ridicat. Mortalitatea este un indicator demografic care se calculează ca raport între numărul de decese în decursul unui an și populația medie: M=D/Pmx1000. În perioada 1966-2011 valorile mortalității prezintă o evoluție mai echilibrată față de cele ale natalității, cu perioade de creșteri și reduceri mai lente. Pentru perioada 1966-1990 cele 2 grupe de populație au valori ale mortalității apropiate, sub 10‰. După 1990 mortalitatea populației orașului se menține la valori cuprinse între 6 și 4,5‰, în timp ce mortalitatea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dar prezintă importanță mai ales pentru descrierea și înțelegerea creșterii demografice. În perioada 1996-2011, la Tg. Frumos bilanțul natural prezintă valori pozitive pentru cele două grupe de populație, excepție făcând anul 2002 când la populația de ruși-lipoveni mortalitatea a depășit natalitatea (Buruiană, D., 2007). Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în 1985, 34,1 ‰ la populația totală și 25,7 ‰ la populația ruso-lipovenească. După 1990, sporul natural s-a redus treptat ajungând la 13,1‰ în 1995 și la 2
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și 2,5‰ în 2011 la populația de ruși-lipoveni. Analizând valorile bilanțului natural în cadrul celorlalte comunități ruso-lipovenești în anii 2002 și 2011, se constată valori în creștere de la - 4,6‰ la -1,7‰ la Iași, pe fondul unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la 0‰ la Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la 13,5‰ în 2002 la 12,5‰ în 2011) și creșterea mortalității (de la 16
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
2002 și 2011, se constată valori în creștere de la - 4,6‰ la -1,7‰ la Iași, pe fondul unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la 0‰ la Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la 13,5‰ în 2002 la 12,5‰ în 2011) și creșterea mortalității (de la 16,4‰ în 2002 la 17,3‰ în 2011) au determinat o accentuare a deficitului natural de la -2,9‰ în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în creștere de la - 4,6‰ la -1,7‰ la Iași, pe fondul unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la 0‰ la Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la 13,5‰ în 2002 la 12,5‰ în 2011) și creșterea mortalității (de la 16,4‰ în 2002 la 17,3‰ în 2011) au determinat o accentuare a deficitului natural de la -2,9‰ în 2002 la -4,8‰ în 2011
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
s-a înregistrat în 1968 (22,6‰), apoi descreșterea a fost lentă, fără perturbări semnificative, iar în anul 1999 s-a ajuns la 2,6‰ (F. Ipatiov, 2001). În cazul localității Todirești, valoarea 0 înregistrată în anul 2011 la indicatorul natalitate este principalul factor care a determinat creșterea deficitului populației de la -11‰ în 2002 la -35,7‰ în anul 2011. În condițiile scăderii continue a natalității în comunitățile ruso-lipovenești se observă deja o modificare semnificativă a structurii populației pe grupe de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
F. Ipatiov, 2001). În cazul localității Todirești, valoarea 0 înregistrată în anul 2011 la indicatorul natalitate este principalul factor care a determinat creșterea deficitului populației de la -11‰ în 2002 la -35,7‰ în anul 2011. În condițiile scăderii continue a natalității în comunitățile ruso-lipovenești se observă deja o modificare semnificativă a structurii populației pe grupe de vârstă, fapt care va avea în viitor implicații și mai profunde atât de ordin social, cît și economic. La Tg.Frumos și la Brătești se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
avea în viitor implicații și mai profunde atât de ordin social, cît și economic. La Tg.Frumos și la Brătești se înregistrează valori apropiate ale bilanțului natural la cele două grupe de populație, iar la Focuri valoarea mai ridicată a natalității populației rusolipovenești determină valoarea pozitivă a bilanțului natural, în condițiile în care mortalitatea la cele două grupe de populație are valori apropiate. 2.3. Structurile geodemografice Structura populației este o componentă cu o forță deosebită de exprimare a transformărilor economico-sociale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și prin cele calitative (V. Trebici, 1979). Structura populației pe grupe de vârstă Structura populației pe grupe de vârstă este importantă atât din punct de vedere demografic cât și din punct de vedere economic. Această structură este influențată de evoluția natalității și mortalității, de factori sociali, istorici, socio-economici (asistență sanitară, educație, migrația populației) și de politica demografică Ăpronatalistă sau antinatalistă). Pentru analiza structurii populației pe grupe de vârstă se vor utiliza trei categorii, cu praguri de vârstă acceptate statistic : - grupa de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în proces de îmbătrânire demografică, iar în cazul în care ponderea populației vârstnice depășește nivelul de 12%, populația este deja îmbătrânită demografic”. În România, structura pe grupe de vârstă reflectă un proces de îmbătrânire demografică determinat în principal de scăderea natalității, care a dus la reducerea populației tinere (014 ani) și creșterea ponderii populației vârstnice. În anul 2010, grupa de vârstă tânără (0-14ani) deținea 14,95%, cea adultă (15-69 ani) 64,49% , iar cea vârstnică 20,56%. Dacă în anul 2002
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Lespezi și Focuri, cu 38,21%, respectiv 25,25% populație vârstnică și orașul Iași cu 24,3% populație vârstnică. Cauzele principale care stau la baza îmbătrânirii demografice sunt redimensionarea familiei, migrația definitivă a populației tinere, scăderea pe termen lung a natalității și creșterea speranței de viață care determină o scădere a mortalității. Cu excepția localității Lespezi întâlnim valori ridicate ale populației cuprinse între 15 și 60 de ani, ceea ce asigură o bună participare în economia de azi, însă ponderea redusă a populației
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mai ales până în anul 2000. Această evoluție este urmarea schimbărilor petrecute în sfera economică, socială și politică a țării în perioada de după 1990, care au avut efecte negative de ordin demografic asupra resurselor de muncă : scăderea numărului populației din cauza scăderii natalității, a nupțialității și a creșterii ratei divorțurilor, scăderea duratei medii a vieții, accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, mai ales în mediul rural. La aceste fenomene se adaugă intensificarea migrației externe (după 1990) prin care s-a pierdut un important potențial
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]