268 matches
-
fac să denunțe, rând pe rând, alienarea în practica ospitalității, ospitalitatea interesată de prestigiul oaspetelui sau practicată în scopuri perverse. Cum pentru Rousseau, "orice societate nu e decât ipocrizie și minciună", cum el vizează o primire fără reciprocitate, un dar neîmpărtășit, autorul Visărilor ajunge, criticând ospitalitatea socială, la paradoxul unei ospitalități extreme, ospitalitatea de sine, acordată sieși. Iată așadar că în această radiografiere a ospitalității în toate tipurile și categoriile ei, Alain Montandon identifică la Rousseau o ospitalitate solitară care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai susnumita, spunându mi însuși acest stegar. Și deosebi mi-au mai spus și un căpitan Siderică au curvit și el cu această numită Maria.“ Iată trei bărbați identificați cu precizie datorită indiscreției lor, dar și pentru că o relație sexuală neîmpărtășită celorlalți nu are o prea mare valoare. Unmartor in direct știe însă foarte bine să facă deosebire întreceea ce a aflat de la unul sau altul și ceea ce a constatat personal. „Mi-au spus că are ibovnică pe Mărioara, fata lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ulterioară a aceluiași fragment asigură terenul propice unei amplificări semnificative a expresiei, moment ce corespunde cu Secțiunea de Aur a preludiului. Narațiunea își continuă fazele tradiționale ale desfășurării sale, finalul proiectând îndepărtarea eroului și un ultim gest ce ironizează dragostea neîmpărtășită a acestuia. Interesant de remarcat este modalitatea de finalizare a preludiului ce evită de această dată una dintre strategiile consacrate ale limbajului debussyist, cea a recursului la diminuarea indicelui agogic, prezenta ipostază făcând apel, în mod exclusiv, la diminuarea nivelului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
faunei și florei, care se pot lega pin gesturi sau mișcări imitative sau afective. Astfel, câteva exemple: gestica imitativă - croitorul care pune ața În ac și coase, se Încurcă ața, etc.; alergătorul de maraton neantrenat, etc. sau gestica afectivă: dragoste neîmpărtășită - idile dintre o pisică și un motan, inocența pusă În valoare prin pantomima comică. Recomandăm pantomima ca mijloc de obținere a expresivității corporale și faciale În special pentru grupul euritmic de Înaltă ținută tehnică. Decorul are un rol funcțional, o
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
rar astăzi, când libera exprimare în toate domeniile a devenit o valoare socială, în vremuri anterioare nu de puține ori iubirea rămânea nedeclarată, nedezvăluită (verbal sau prin alte semnale clare) celuilalt. În prezent, des întâlnită este situația de dragoste unilaterală, neîmpărtășită reciproc. Situația nu este de dorit, nici pentru cel care iubește, nici pentru cel care ignoră insistențele aspirantului. Primul, deoarece este respins, ceea ce îi afectează grav imaginea de sine, al doilea - cu condiția să aibă o oarecare sensibilitate umană -, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel ce se shimbă este obiectul. Dar ce interes mai prezintă el, de vreme ce nu-i decât pretextul nevoii de a adoră, iar Dumnezeu nu-i decât un derivativ printre atâtea altele?"17 În cazul lui Cioran, vorbim despre o iubire neîmpărtășita, aceea căreia îi adresează imprecații nenumărate și pe care o face responsabilă de nefericirea lui, cea pentru "Demiurgul cel rău". Pe acesta, Cioran îl provoacă sfidător sau se mistuie în confesiuni demne de sfinții biblici, dar este o iubire la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
noastră va fi ascultată, nu trebuie să ne Îndoim nici o clipă de acest lucru. Versuri găsite În ranița unui soldat mort În toamna anului 1918, pe muntele Sorica, din Carpații de Curbură "Nu plânge, Maică Românie, Că am să mor neîmpărtășit! Un glonț pornit spre pieptul tău, Cu pieptul meu eu l-am oprit.... Nu plânge, Maică Românie! Pentru dreptate noi pierim; Copiii noștri, peste veacuri, Onoare ne vor da, o știm! Nu plânge, Maică Românie! E rândul nostru să luptăm
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pe care-i ataca violent. G.D. Ladima este hipersensibil și suferă din pricina dragostei eșuate cu Emilia, pare chinuit de frământări și tristețe profundă. Sinuciderea lui a fost interpretată diferit de unele personaje, dar anchetatorul, analizând scrisoarea sinucigașului, crede că dragostea neîmpărtășită, față de Doamna T. ar fi fost cauza principală. Emilia Răchitaru Emilia Răchitaru este actrița fără talent, "cocota de lux" care provoacă o pasiune mistuitoare, în relație cu G.D. Ladima, care o divinizează, o consideră frumoasă, pură, candidă. Pentru Fred Vasilescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al romanului său. Narațiunile ample Din două lumi (1908) și Cel din urmă Armaș (1920) vor avea și ele în centru acest curs fascinant al dragostei. Scriitorul aduce în prim-plan suferința pe care o aduce cu sine o iubire neîmpărtășită sau neîmplinită, dar în ciuda temei ce se anunța de succes, operele mai sus menționate vor eșua. Slavici se aventurează în explorarea lumii fierarului Dinu sau a boierului de viță veche Iorgu Armaș. Îi lipsește scriitorului simțul vieții orășenești de "dincolo
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare. 6. Trebuințele superioare apar mai târziu pe scara filogenetică și ontogenetică, singura trebuință neîmpărtășită cu alte specii (primate) fiind cea de autorealizare. Caracterul imperativ al unei nevoi scade odată cu avansarea în ierarhie. 7. Nevoia de autorealizare este singura care prin gratificare nu "dispare", dimpotrivă stimulează dezvoltarea ființei umane. Motivele de creștere mențin tensiunea în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
piramidelor de arme. În vegetațiile inundînd grădinile, cîntă un belșug ancestral, ca un pian care, rămas În fundul mării după un naufragiu ar scoate deodată acorduri din loviturile de undă. [...] Toate avalanșele strînse În tine, de la bucuria frenetică pînă la tristețea neîmpărtășită, se vor șterge oare o dată cu pasul tău? Sau din ele și din memoria ta vor purcede plantele și turmele de mîine? [...] Sălbatecile herghelii de cai năpustite prin amintirea ta nu vor veni cu flăcări pe nări să ia parte la
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
momentul inutilei, dar revelatoarei brutalități a lui D’Arcy, cît și momentul pentru interpretarea sa relativă a piesei Fata din Aughrim, un cîntec ce îi răscolește amintiri profunde Grettei (ale cărei reacții exterioare îi provoacă lui Gabriel sentimente profunde, dar neîmpărtășite). Deoarece mare parte din conversație are loc chiar în hol, iar personajele și afirmațiile lor fac referire atît la pantomima cu birjarul din stradă, cît și la cîntecul lui D’Arcy de sus, se stabilesc relații spațiale complexe între cadrul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a rămas ceva mai mult decât nimic.492 O cunoscuse în anul 1815, prin intermediul Tratatului despre sublim al lui Pseudo-Longinus, citind capitolul X al acestei lucrări în care se păstrează și cea mai cunoscută oda a poetei, cea despre dragostea neîmpărtășita, compoziție ce avea să fie tălmăcita mai târziu și de laureatul Nobel. Leopardi, care tocmai scria Eseu despre erorile populare ale anticilor a tradus-o și i-a dedicat ulterior numeroase fragmente din Zibaldone.493 Acestei ascendente i se datorează
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
melancolice, iar depresia predispune la autoagresiune. Numai că o persoană cu adevărat deprimată nu este în stare să-și facă rău; de-abia după ce primește tratament cu antidepresive, devine capabilă de suicid și chiar se omoară. În cazul unei iubiri neîmpărtășite, cel deprimat crede că nu e înțeles sau că nu a înțeles ce se întâmplă în acel cuplu. El cere timp pentru a discuta despre ceea ce simte, iar acest timp trebuie acordat; atenție însă la atingere (v. Atingerea e o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
curs, între două și trei. Quickly pleacă. Falstaff exulta constatând că a rămas în continuare irezistibil. Câteva momente mai tarziu sosește și un al doilea vizitator "Signor Fontana". Ford, deghizat, îi face o ofertă tentanta. Pretextând că nutrește o dragoste neîmpărtășita de Alice, el îi cere lui Șir John, experimentatul calau al inimilor, să o seducă pe Alice și astfel să-i netezească lui terenul spre inima iubitei dorite. Falstaff accepta revelendu-i un secret: are deja un rendez-vous cu Alice. Ford
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
logic. O persoană paranoică își pune inteligența în slujba delirului, și din această stare de fapt pot rezulta numeroase idei bizare, ce sunt susținute și apărate cu mare agilitate mintală. Convingerile greșite nu indică totdeauna psihopatologie. Chiar și acelea idiosincrasice, neîmpărtășite de alții, nu sunt în mod necesar false: de exemplu, un concept nou în știință, care este înțeles, în cele din urmă, în contextul discursurilor unanim împărtășite, ale științei. Credințele religioase, mai ales profețiile, au unele aspecte comune cu delirul
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Pentru Pakistan, prezența indiană în Afganistan constituie un factor important, dar dorește ca această țară să fie curățată de factorul indian; atitudinea anti-indiană a Pakistanului este neliniștitoare, dar indienii au declarat că furnizează acestei țări un ajutor de dezvoltare, opinie neîmpărtășită de Pakistan, ceea ce nu ameliorează, în mod necesar și semnificativ, imaginea acestui stat în rândul talibanilor, dar ar slăbi capacitățile sale de negociere cu alte grupe afgane. Nimic nu indică faptul că Pakistanul ar tinde să repună problemele în perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de ultime și definitive deziluzii: „dar simt că pretutindeni sunt departe”. A fost remarcată la C. absența poeziei de dragoste; totuși erotismul este poate latura cea mai profundă a sensibilității poetei: abia mărturisită, retrospectiv, iubirea pierdută, iubirea imposibilă este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu, într-o romanță cu fior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
aproape abstractizată, șlefuită ca diamantul. Valurile sunt domolite sub o crustă de gheață. Ceea ce poezia aceasta pierde În materie sensibilă câștigă În muzicalitate. Până la urmă, Îl singularizează pe Eminescu nu atât ceea ce spune, În spirit tipic romantic (geniul neînțeles, amorul neîmpărtășit, extincția În sânul naturii, eroismul strămoșilor, geneza și pieirea lumilor...), și poate nici modul cum spune, ci sunetul celor spuse, o muzică misterioasă și obsedantă, care este numai a lui. Muzicalitatea eminesciană — pe care un neromân, chiar știind românește, cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
culcușul/ A venit și-a stuchit spiridușul/ Că de tot ce-am avut le-a fost milă/ Și lui Flămânzilă și lui Setilă” (Speranța). Tot de sorginte folclorică e cel mai lung poem al cărții, Crai de Rouă, despre iubirea neîmpărtășită între Craiul de Rouă și Sânziana, copila lui Chiciură Împărat. Când nu are structura unui bocet sau a unui descântec, lirica lui Ț. surprinde metaforic diferite ipostaze ale spiritului (Rugă, Singurătate, Cântec de leagăn, Mugurel etc.). În La icoană (1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
fața pozitivă și fața negativă. Fața pozitivă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și manifesta dorința de angajare în relație cu ceilalți, atracția față de ceilalți; fața negativă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și păstra un teritoriu privat, neîmpărtășit cu ceilalți participanți la dialog, de a se distanța de ceilalți. Cele două fețe de care dispun vorbitorii se concretizează în strategii ale politeții pozitive (sau strategii ale solidarizării cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeții negative (sau strategii ale desolidarizării
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
societate individualistă, ca Olanda, educația universitară conduce la sentimentul satisfacției personale; verbalizarea emoției joacă un rol important în societățile individualiste (Express yourself), în timp ce în societățile colectiviste emoțiile (negative sau pozitive) sunt considerate amenințări la adresa armoniei de grup, așa încât trebuie reținute, neîmpărtășite, neverbalizate, mascate (de exemplu, prin zâmbet, în cultura japoneză); în societățile individualiste occidentale și în Statele Unite pare să existe un ideal emoțional al individului (fericirea), în timp ce în societățile colectiviste nu par să existe „reguli” sociale în domeniul emoției; automonitorizarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a intrat în aparatul mass-media, contribuind deci tocmai la crearea a ceea ce critică, generând astfel chiar un "mit al denunțării miturilor"234, în corul vocilor care i-au reproșat tocmai utilizarea în demonstrație a unor referințe culturale elevate, cu siguranță neîmpărtășite de către mase în gradul în care susținea el (beneficiind de propria sa cultură mitologică, Barthes a oferit interpretări ale actelor și ale produselor culturale populare care au creat analogii în loc să le identifice de pildă, nu orice bărbat care consumă un
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
înșine... Da! Toți simțim nevoia să urcăm „o scară spre cer”, spre cerul cunoașterii de sine, spre cerul binelui, spre cerul armoniei... Doar astfel vom găsi răgazul să reflectăm profund asupra unor vinovății asumate, de tipul: „râs falsplâns prefăcut”, „iubirea neîmpărtășită mlaștină otrăvitoare”. Doar astfel vom găsi răgazul să recompunem acea stare de vinovăție - jocul iubirii. Câtă sensibilitate, câtă finețe, câtă zvârcolire interioară: „sorbind cuvintele de pe ecranul computerului cu o vuluptate mai mare decât aș fi făcut-o de pe buzele tale
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Liviu Antonesei. și astfel imaginarul poetic traversează timpi de falnic vis. Poetul Gheorghe Andrei Neagu va reface povestea iubirii jertfelnice, după ritualul folcloric ancestral. Ne amintim de Fata în grădina de aur, unde eroul, un zmeu, va suferi din pricina iubirii neîmpărtășite și se va răzbuna pe rivalul său? Ne amintim de Luceafărul eminescian, cu un erou, făptură celestă care, îmbrăcând hlamidă mitologică, va transpare în dublă ipostază, cunoscând dezamăgirea? Ne amintim de-acel „Crai Cripto, inimă ascunsă”, „rigă spân” care e
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]