1,431 matches
-
e o mizerie și un chin. Eu am trăit ambele variante, așa că pot să zic, în gura mare și cu mâna pe inimă: E atât de mișto să fii fericit și kitsch, încât ăia care aleg să trăiască o viață neînțeleși, nefericiți, întunecați pe dinăuntru, dar cool, nu sunt decât niște fraieri. P.S. Da, știu, și să scrii despre fericire e de prost-gust, dar mă doare-n cot.
Fericirea, această stare de prost-gust pe care vreau s-o păstrez by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20337_a_21662]
-
Nu sunt de acord, e nedrept și... - Fă cum zic sau îmi găsesc pe altcineva cu care să lucrez. E coadă de Art-Directori la ușa mea, să știi. Și așa a creat Dumnezeu-copywriterul femeia. De ce a vrut s-o facă neînțeleasa, mereu stresata, alergata, hăituita și cu ditamai diagramă Gantt în loc de creier? Păi, îi plac filmele cu multă acțiune și nu are televizor acolo, sus, la el :). Ei, și văzând că așa stă treaba, cei de la ING ASIGURĂRI s-au gândit
Cum a creat Dumnezeu – copywriterul femeia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20767_a_22092]
-
a încheiat așa cum s-a încheiat! Dar își promise să termine cu acest mod de viață. Va fi din nou tată, are responsabilități. Știa că se va ține de cuvânt și va înceta cu această cădere. Acum o curiozitate de neînțeles îi dădea târcoale. Ce propuneri are fata cea rea? își zise în mintea sa. Mâncă ceva la mall, apoi se întoarse la spital. După ce se pregăti pentru operație intră în sală. O tânără, înfrigurată, îl aștepta cu spaima în suflet
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384227_a_385556]
-
și umilit...Noi, cei ce-avem inima curată,... XXVIII. GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016. Trec vremuri și odată cu ele și file rătăcite din vieți neștiute, din suflete neînțelese și fragmente din cuvinte nerostite vreodată... Din lumina ce le-a călăuzit existența a mai rămas doar un fir călător prin timp! Pe aripi de nemurire, acesta le poartă în depărtări, oriunde nu au reușit a ajunge ele, cu pași
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
simplitatea ei complexă, încercată de propriile-i patimi dintotdeauna, asemeni unor furtuni, oprind secunde întregi totul în loc, la fereastra între realitate și ireal, unde ... Citește mai mult Trec vremuri și odată cu ele și file rătăcite din vieți neștiute, din suflete neînțelese și fragmente din cuvinte nerostite vreodată... Din lumina ce le-a călăuzit existența a mai rămas doar un fir călător prin timp! Pe aripi de nemurire, acesta le poartă în depărtări, oriunde nu au reușit a ajunge ele, cu pași
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin timpul dat a fi lumesc, poposind îndelung pe culmi ale odihnei, ce alină neostenită truda
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin timpul dat a fi lumesc, poposind îndelung pe culmi ale odihnei, ce alină neostenită truda
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Durerea am trăit-o pan' la capat... Acolo pacea luminii m-a găsit... Simt amprenta suferinței, unica... Mi-o recunoaște viața mea rănită... Aș vrea s-o vindec, dara fuge, Isi neagă realitatea, se-ascunde... Neînțeleasa, mânia o cuprinde Și-n tânguiala ei își geme A fericirii pierdere. Vreau s-o opresc să sufere Ale ei iluzii, zădarnice, Voi cere sorții împăcare Să nu mai fugă-n vise, Acolo nu există vindecare... E doar o altă
VIAȚĂ, TU, MĂ IUBESTI? de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380290_a_381619]
-
stă doar în acea clipă. În compartimentul cu mortul intra un băiat și o fată, bucuroși că au găsit un compartiment cu o persoană. În tot vagonul compartimentele sunt fără forme obiective ale existenței umane. Noaptea, senzorii umani provoacă un neînțeles sentiment de frică, mai ales când te aventurezi singur pe drum. Față se așază pe bancheta spre mort, lăsând un loc liber între ei, iar băiatul se așază lângă ea, în partea dinspre ușa. Puține clipe trec până ce ea pune
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
imaginându-l sub forma unui dragon ce-și devorează coada, prada...Toate observațiile dumneavoastră asupra Timpului mi se par corecte, adevărate, atât trăite, cât și simțite. Da, Spiritul este forța individului care circulă prin milenii și ere, într-un du-te-vino neînțeles (încă). Dacă Mintea, cum bine ați spus, este temporală și temporară, Spiritul este liber, neîncorsetat de convenționalul Timp... O frumoasă poezie a ideilor acest articol, pentru care vă felicit ! Dacă în articolul original, pe care vi-l recomand cu căldură
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
3 În compartimentul cu mortul așezat pe bancheta intra un băiat și o fată, bucuroși că au găsit un compartiment cu o persoană. În tot vagonul compartimentele sunt fără forme obiective ale existenței umane, iar noaptea, senzorii umani provoacă un neînțeles sentiment de frică, mai ales când te aventurezi singur pe drum. Față se așază pe bancheta spre mort, lăsând un loc liber între ei, iar băiatul se așază lângă ea, în partea dinspre ușa. Puține clipe trec până ce ea pune
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
ÎNTUNERICULUIEp. 3În compartimentul cu mortul așezat pe bancheta intra un băiat și o fată, bucuroși că au găsit un compartiment cu o persoană. În tot vagonul compartimentele sunt fără forme obiective ale existenței umane, iar noaptea, senzorii umani provoacă un neînțeles sentiment de frică, mai ales când te aventurezi singur pe drum.Fata se așază pe bancheta spre mort, lăsând un loc liber între ei, iar băiatul se așază lângă ea, în partea dinspre ușa. Puține clipe trec până ce ea pune
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
rodnicia pământului: „Noi... am fost alungați/ în trupuri grele, de lut/ și-am început să mirosim/ a grâu și-a pâine coaptă, a struguri și-a vin rubiniu...” (Imagini în oglindă). Limita compasiunii sincere a celor din jur și povara neînțeleasă a singurătății sunt surprinse cu nuanțată discreție poetică: „Mi-e teamă/ de bezna din zâmbetul lumii,/ în care mă simt aruncată/ cu de-a sila./ Durerea mea/ oricum nu are leac,/ iar pustiul/ dintre zilele escaladate/ cu atâtea eforturi,/ se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
topi în flacăra dicției: "Dintre gropile drumului mocnind /sar pașii nepietruiți ai țăranului - / lapte al Mumei, carne de / bivoliță, strigoi,/ neastîmpăr rănit al Dorului - / joardă pentru iertarea păcatului, / dezlănțuiri ale sufletului - / invizibile pete creștine / lacrimi ale alfabetului înfundîndu-se / în Semnul neînțeles al Crucii - / capăt al copilăriei - / pod de piatră ce s-a dărîmat - / și Lopadea Veche - lada de zestre, / spirit ducînd pe umeri / bunătățile îngerului păzitor". Însușindu-și un rol de exponent al Satului scris cu majusculă, bardul nu ezită a
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
care nu leagă rod, de semen care nu dă răsplată. "Răul este ura împotriva a tot ce e fruct". Iluzia e acoperirea a ceea ce nu devine fruct, chiar dacă mari pasiuni se mișcă pentru această rodire. Acoperirea vieții, aceea care, scurtă, neînțeleasă și aparentă, trebuie iubită cu toată orbirea îndrăgostitului de-o nălucă. Nicidecum de deșarta ei consistență: "Îmi amintesc de acel schelet în fața căruia am exclamat: Ťtâmpitule!ť". Viața care trebuie apărată încontinuu, în primul rînd de ura din ea. Citez
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
60 la New York, Lady V. duce cu ea cititorul în ambianța anilor 1870, Whistler și Gautier devenind personaje. Raportul dintre viață și artă este surprins prin aventura spiritului peregrin aflat în căutarea propriei identități (existența intimă fiind una searbădă și neînțeleasă) care se petrece într-un decor estetizat, în care transparența și opacitatea, inefabilul și greutatea formează o unitate inedită, într-o viziune fantastică plină de poezie și senzualitate. Cadre enigmatice, decoruri fascinante, însuflețite de culoare, arome și muzică, sunt învăluite
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
multă vizibilitate nu e un inconvenient prea mare. După ce a tot gustat farmecul underground-ului la edituri ca Pan, OuTopos, Junimea, Versus, T, el iese acum la lumină printr-un volum, Nicolina Blues, publicat la Cartea Românească. Ceva din aura poetului neînțeles, ostracizat, într-o societate strâmb întocmită, se pierde. Se câștigă în schimb posibilitatea de a lărgi semnificativ aria dialogului și confruntărilor artistice; de a ieși din acel suc propriu în care orice scriitor se simte perfect, dar numai până la un
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
lacrimi care nu va uita niciodată privirea ei inexpresivă fără sentimente ochii reci și seci și goi ai unui om care a plecat din lumea aceasta într-o lume neștiută de cei care nu au fost atinși de demență... Cel neînțeles Un nebun în cămașă de forță iese alergând de pe ușa secției de psihiatrie se oprește brusc în fața avizierului de lângă spital și citește "articolul cu privire la integrarea în societate a celor bolnavi psihic" izbucnește în lacrimi și spune nu vreau să mă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
a strecurat ca un hoț/ bătrân în casă și în suflete lumânările se stinseseră/ una câte una și n-am mai găsit-o de atunci/ nicăieri pe Oona și nici ușa n-am mai/ lăsat-o deschisă" (Ceva neștiut și neînțeles). Cu câteva excepții (deja citata Scrisoarea plus Toată seara), restul poeziilor din Așa cum a fost sunt mult sub nivelul celor din cercul Oonei. Cu toate că Daniel D. Marin are un bun potențial liric, versurile ce urmează nu pot reține atenția cititorului
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
viziunii despre sine și despre lume, o schițare a unui portret de scriitor care ambiționează să-și construiască o identitate cît mai complexă și mai particulară. Călinescu apare în eseul Elvirei Sorohan ca un personaj cu structură genialoidă, paradoxal și neînțeles, scăpînd oricărei definiții, de fapt. Filosofia lui în acea perioadă tulbure a anilor de după război și-o exprimă cel mai bine tot el, vorbind despre Horațiu: "În rezumat, poezia lui Horațiu e o profesie de mîndrie plebee împotriva clasei pluto-aristocratice
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
de o treptată golire de sens a lumii în care trăiesc acești tineri care se simt speciali, unici, înconjurați de o lume de cretini. Autismul lor nu are nimic de-a face cu teribilismul anilor cruzi când adolescenții se simt neînțeleși, emit semnale însingurate precum adolescenții lui Gus van Sunt din Elephant (2003) sau Paranoid Park (2007), regizor care și-a pus amprenta asupra filmului Florinei Titz. Acești tineri, care și-au format un limbaj, știu să se joace cu cuvintele
Călătorii într-o curte interioară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7047_a_8372]
-
inclusiv al proiectelor de traducere a poeților-muzicieni Bob Dylan și Leonard Cohen) au indicat intrarea într-o nouă fază a creației. Filonul liric n-a fost însă abandonat nicio clipă. El constituie chiar axa unei cărți precum Travesti, cea mai neînțeleasă, mai neglijată, mai puțin discutată dintre prozele sale. Publicată în 1994, ea a căzut în penumbra dezinteresului general pentru literatură care caracteriza epoca. Anumite îndrăzneli privind "splendoarea și abjecția adolescenței" - cum spunea un text de pe coperta a patra a cărții
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
Academiei de Științe a U.R.S.S. A trecut în neființă în 1984. MIERCURI, 8 FEBRUARIE JAMES DEAN Au trecut 75 de ani de la nașterea actorului american James Dean. El a rămas în istoria cinematografului ca o personificare a adolescentului dezorientat, neînțeles, nesupus și nefericit, care simte că nu poate comunica cu lumea adulților și preferă să moară. Sex-simbol al anilor 1950, a debutat pe ecran la 20 de ani în 1951 și a decedat într-un accident de automobil în 1955
Agenda2006-05-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284707_a_286036]
-
ales după formulele de adresare și de încheiere ale scrisorilor lui Sebastian către Camil Petrescu. Fluctuații explicabile între doi oameni - dincolo de deosebirile temperamentale - cu convingeri politice total opuse, unul de stînga și unul de dreapta. Cea mai contrariantă și de neînțeles relație a lui Sebastian, ca și afecțiunea lui Steinhardt în închisoare pentru un tînăr legionar, de care amintește în Jurnalul fericirii, o retrăiesc citind impresionantele rînduri din scrisoarea lui Sebastian scrisă după moartea lui Nae Ionescu: „Ce soartă stranie a
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
în cheie melo a conflictelor, pacificarea zavergiilor disponibilizați cu o reconvertire a lor la o idilică ocupație vecină cu pastoralismul neaoș, și anume culesul de melci prin spațiul mioritic, constituie un prim strat, anestezia după care rămâne o durere surdă, neînțeleasă, imprecisă. Scenariul semnat de Ionuț Teianu are o simplitate convingătoare, un echilibru pe care regizorul l-a urmat, și este remarcabil că umorul nu este nicio clipă grosier. Tudor Giurgiu nu a cedat tentației bășcăliei și a poantei scabroase, filmul
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]