128 matches
-
pribegit de timpuriu în România. Încuscrindu-se cu familia străveche a Basarabilor, au adus pieirea acesteia și pieirea țării. Mâna lui Dumnezeu e grea. Basarabii - și Dănuleștii și Drăculeștii - au avut parte de binefacerea comună tuturor neamurilor ostenite de bântuirile neîndurate ale istoriei, s-au stins. Dar acei cari i-au dărâmat au avut nefericirea de-a vedea, neam după neam, înjosirea politică și morală a unei vechi și glorioase țări. Și oare nu înjosire este când mînile unor nevrednici turbură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este istoria fanarioților, a căror misiune era de-a dezrădăcina și corumpe pe boieri; aceasta a fost misiunea voastră și ați îndeplinit - o. Înzecit, însutit de mari greutăți publice trebuie să suporte poporul românesc nedîndu-i-se nimic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de acum Încolo să‑L lăudăm prin suferință 152”. Ideea laudei prin suferință este foarte interesantă. Trebuie făcută distincția față de lauda suferin‑ ței care poate fi doar retorică. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj „ca și cum ar fi luptat În trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s‑ar fi schimbat Într‑o fire nepătimitoare și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
evadarea finală, prin abandonul școlar. Există și cazuri în care evadarea finală coincide nu cu abandonul școlar, ci cu suicidul considerat evadarea supremă -, prin care individul se sustrage tuturor categoriilor de probleme care i-au provocat o suferință psihică de neîndurat.Atunci când elevii încep să lipsească sistematic și generalizat de la școală, această conduită reprezintă un semnal tardiv al existenței problemelor ; absenteismul constituie o formă de agresiune pasivă împotriva școlii, indicând că elevii fug de la școală chiar cu riscul de a fi
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca având legătură cu alte probleme de comportament ale elevilor, consider oportună Abordarea sa în acest context. Unii autori definesc suicidul ca pe o conduită evazionistă prin care individul scapă de o situație critică ce-i pricinuiește o suferință de neîndurat. Alti autori pun suicidul în relație cu agresivitatea, explicându-l ca pe o formă de agresivitate canalizată spre propria persoană. Principalele situații de risc suicidar la copii și adolescenți sunt: a) decesul unui părinte sau al unei persoane apropiate copilului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
epistaxis este semn tuberculinic. Prosopalgia sau cefaleea persistentă, care nu se ameliorează ușor la tratament, sunt tot simptome de tuberculinism. Durerile cronice aparțin de obicei miasmei sicotice. Cefalea tuberculinică sau luezinică ține de obicei zile și este foarte severă, de neîndurat, uneori cu senzație de bandă în jurul capului. În cefaleea tuberculinică sau luezinică a copilului, ei țipă, lovesc sau izbesc picioarele cu mâinile sau asupra altui obiect. Capul - la exterior: Păr uscat ca și câlții, ca și cânepa din frânghiile vechi
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
brusc, cu o surpare iute și nedureroasă, ciudată, ni se interiorizează! „Ele” sau „ei”, cosmosul și universurile glaciale și aproape infinite ne devin viscere, iar Misterul, din depărtat, din neînțeles și inexistent, ne devine intim, ca o pulsiune gravă, aproape de neîndurat și din ființele cele mai umile și umilite ale cerurilor boltite deasupra conștiinței noastre devenim regi, zei, având obscura, persuasiva senzație - instinct, aproape! - a unei bruște Întronări! De parcă toată această imensitate globulară și sticloasă care ne Înconjoară În nopțile de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de prezența lui Dumnezeu, pe care Îl mărturisesc nu numai verbal, ci și prin însăși viața lor. Am constatat la toți o anumită nostalgie a perioadei de temniță. În pofida tuturor încercărilor dramatice prin care au trecut, în mod normal de neîndurat, ei privesc cu nostalgie către cele întâmplate, deoarece, în mod evident, în acele încercări grele și prezența Mântuitorului era foarte pregnantă. Putem înțelege cât de puternică a fost prezența lui Dumnezeu alături de ei, pentru că, pe de o parte, i-a
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
deținuților erau mai grele, cu atât harul trimis lor de Dumnezeu era mai mare, iar acest lucru s-a văzut din manifestările lor, din ușurința și seninătatea cu care au trecut prin momente de o dificultate neimaginabilă, prin chinuri de neîndurat, mai mult, având ulterior, peste ani, nostalgia acelor ani petrecuți în închisoare, în torturi, foame, frig și promiscuitate. Cel ce avea să devină peste ani un înalt prelat, Bartolomeu Anania, a reușit în temniță să compună, să corecteze și să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii clocotitoare a șuvoaielor pământului... Iar sub urgia vijelioasă a apelor, stâncile, zguduite din Înălțime și smulse de pe temeliile lor de veacuri, se rostogoleau prăpăstios În genunile adânci ale văilor... și sub izbirea lor neîndurată, copacii trufași ai pădurii se frângeau cu glasuri de trăsnet și umpleau depărtările Întunecoase și goale cu cel de pe urmă răsunet prelung al prăpăstuirii lor de veci!... Continuăm călătoria În insula Luzon pe autostrada nordului spre Baguio. Din fuga mașinii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
afirma teribila lui libertate, cu iluzia că astfel va elibera omul de frica fizică de moarte și de frica metafizică de ceea ce va fi după aceea. Dar apoi m-am întors la Iov. Pentru că el a rezistat la încercările de neîndurat la care a fost supus „deși nu era nimeni ca el pe pământ, credincios și fără prihană” și a reușit să se salveze apărându-se cu însuși faptul că viața omului nu este decât o suflare și nu are cum
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
1-a întărit (1: 9 sq.). Primele cuvântări ale lui Ieremia sunt dominate de un motiv excepțional de dramatic: catastrofa iminentă produsă de un "popor din țara de la miazănoapte": Ei "țin în mână arcul și sulița, și sunt cruzi și neîndurați." (6: 22-23). Ar fi în van să căutăm modelul istoric al acestor călăreți cruzi. "Poporul din țara de la miazănoapte" se încadreză printre imaginile distrugerii totale. Căci invazia va ruina definitiv țara. "Mă uit la pământ și iată: e dărăpănat și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Bor-ghe-se, iată cele trei silabe eterne cu care e format numele celui de nenumit, al celui de neprivit [hidos - n. m.], al celui de neapropiat, al celui ce infectează orice, al celui ce înciumează totul, al absolutei bestii triumfătoare, al neînduratului exterminator al celui ce este. - El (acest înspăimîntător Leviatan al băligarelor) a scos coroana regilor, a batjocorit preoți, a mecanizat luptători, a falsificat pe eroi, a conrupt pe judecători, a reînviat sclavismul, a dezonorat libertatea, a înlocuit soarele cu lumina
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oamenii supuși puterii sale. Mi-am dat seama că știam ce înseamnă umilirea omului, decăderea, supunerea obținută printr-o frică înjositoare. Trăisem toate astea, agresarea vicleană și permanentă a celor mărunți, reducerea permanentă la zero, această reîncepere kafkiană, faptul de neîndurat că tot timpul „vântul... iarăși se întoarce și începe din nou aceleași rotituri“*, ca să citez, ca și Vladimir Bukovski, acest verset din Ecleziast, despre supravegherea nevăzută și teama luată veșnic de la început. Trăisem asta și - în fundul sufletului meu - n-o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ci invers, aceasta îmi face ceva mai puțin întunecat misterul celeilalte”. Întemeiată deopotrivă pe adevărul revelat și pe multipla experiență personală a sfinților, doctrina mistică are privilegiul de a fi un corp de principii îndelung verificate prin sita celei mai neîndurate critici și astfel ea poate sluji de îndreptar luminos când ne coborâm ca într-o subterană în misterul psihologic de unde răsar operele de artă. Care e puntea de legătură între cele două ordine de fenomene, prin care Bremond își justifică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Atât cele negative cât și cele pozitive, personajele sale sunt stilizate după modul misticii bizantine și prin aceasta, Dostoievski e în istoria culturii moderne reprezentantul cel mai de seamă al geniului ortodox. Ortodox nu, numai prin atitudinea sa de o neîndurată intransigență față de catolicism, de protestantism și de ateism, dar prin stilul și sensul integral al concepției sale despre om și lume. Dumnezeu e iubirea, iar rodul acestei iubiri e cosmosul paradisiac. A face parte integrantă din acest cosmos înseamnă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a gata din revistele ce pot oferi instrumentele unei educații estetice bună doar în astfel de împrejurări. Plecînd de la stilul clasic face o comparație, prin suprapunere, între Franța și Germania, cum grano salis, în contextul cercetat, nu departe de adevăr: "Neîndurată clasare ierarhică a genurilor literare, delimitare absolută și disciplinară a competenței artistului, subordonare severă a individului cătră gen, a impulsului adînc subiectiv cătră obiectivul general, a impresiei cătră rațiune, în Franța literară clasică; aceeași disciplină, aceeași gîtuire a individului prin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cosmosul viu, lumea în eternă unduire" sunt imagini ale viziunii dionysiace (cf. Dan Botta, Frumosul românesc, în op. cit., vol. IV, p. 73, sau în Unduire și Moarte). 8 Charmides, în op. cit., vol. IV, p. 20. 9 Ibidem, p. 18. "Conștiința neîndurată a ritmului", "acest dor de ideal, această sete de euritmie" (ibidem, p. 29). 10 Ibidem, pp. 24, 26. 11 Ibidem, pp. 11, 32. 12 Dan Botta, Virtutea cuvântului, în op. cit., vol. IV, p. 114. "Cuvântul participă simultan de la natura sublimă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adevăratele sentimente naționaliste și patriotice, au hotărât editarea acestei reviste politice care va cuprinde pe lângă un program politic bine studiat, pe lângă chestiuni de actualitate, demascarea tuturor briganzilor și nulităților politice cocoțate la cârma și în fruntea instituțiilor publice. Arma noastră neîndurată față de păcătoșii zilelor de astăzi, va fi... Adevărurile”. Cele câteva articole din primele două numere ale revistei: Universitatea noastră, Școlile din Vama, Voința - o prezentare a gazetei școlare din Gura Humorului, adunarea fondurilor bisericești, comentarii politice cu titluri „Tempi passati
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Anul IV, numărul 1 venea cu vestea, pusă în prima pagină: REAPĂREM!. „Ne venea așa de greu să ne despărțim sau mai exact să ne împăcăm cu gândul dispariției acestei reviste, care fărâmițase atâta energie într-o luptă deznădăjduită cu neînduratele cerințe ale tiparului.” În aceste nevoi și a restrânselor mijloace ale celor de la Hiena, le-a „întins „o mână de ajutor” editându-le revista, cine? - cei de la Editura Ramuri, care își pun amprenta pe coperta editoriatei: LITO RAMURI, Craiova, dându
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-Să trăiți, nu știu, dar vedem noi, îi belim, toarășu Gârmoci, tre să-i belim, plecăm după ei, băga-i-aș în pizda mamii lor de bandiți... În același timp, în orașul Serenite, Gabi Papadopol trecea prin niște chinuri de neîndurat. Imediat după trocul cu Stan, Gabi Papadopol fusese tare încântat de sine însuși: dându-i amicului său pistolul, contribuia și el la o treabă tare de tot, ca-n filme, periculoasă - Stan pleca la luptă și pleca înarmat cu pistolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ...”, lacrămile noastre ale tuturor șiroiau nu numai pentru venerabilul protopop care suferise atâtea, ci și la amintirea dureroasă a lui Ionel Moța și ale celorlalți camarazi căzuți întru credința legionară, frământând în suflet gândul neînduratei soarte, în pofida aceleiași balade a lui Coșbuc: „Nu cerceta aceste legi, [229] Căci ești nebun când le-nțelegi...” Într-o dimineață de Noiembrie profesorul Gamillscheg mi-a adus o invitație din partea Institutului german pentru participarea la Centenarul comemorărilor lui Winkelmann
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
corporale, asist întru neputință la agonia lor care răbufnește precum talazurile unei mări de amar absintic, devenind basoreliefuri sculptate în piatra durerii. Și nu mai știu dacă le doresc viața în sfredelirea chinului sau moartea eliberatoare de icnetele torturilor de neîndurat, nu mai știu dacă nici pentru mine nu o fi mai bine să mor lăsând în urmă priveliștea calvarului celor dragi sau să trăiesc rămânând singur la marginea unui hău ce-mi zâmbește asupritor de deasupra chipurilor muribunde, așteptând să
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pasaj în care se descrie și se însuflețește natura face o dëosebită impresiune. Nu putem încheĭà această notiță asupra mareluĭ prozator fără a exprimà o dorință foarte vie, anume aceea ca autorĭul să nu maĭ fie lăsat a luptà cu neînduratele greutățĭ ale vĭeței, cum luptară atâțĭa oamenĭ de talent și pe cari îĭ pĭerdurăm: Bolintineanu, Lambrior, Conta etc. etc. Asigurarea zileĭ de mâĭne ar fi un nemăsurat bine pentru autorĭu, care ar puteà atunce să se dedeĭe cu totul literatureĭ
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
interesantă prin analiza psihologică a protagoniștilor, plasați într-un conflict ce se dezvoltă amenințător, viața lor eșuând tragic. În general, nuvelistica lui T.-B. este structurată, naturalist, în jurul unor obsesii, ca în Ochiul de nichel (1927). Povara spaimelor devine de neîndurat, încât singura izbăvire rămâne moartea. Mahalaua, personaj central în romanul Fundătura cimitirului no. 13, prefigurat încă din nuvela Vinovată (din Suflet de femeie), este pecetluită de o atmosferă mediocră și nivelatoare. Singurul care zdruncină ordinea prestabilită va fi Andrei Stoican
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]