356 matches
-
al ortodocșilor, catolicilor, protestanților, toate acestea se pun, într-un efort sincer, curat, se așează la masa dialogului pentru a examina cum s-a ajuns la această stare de dezbinare. Noi ortodocșii le dăm mărturia Bisericii ce și-a păstrat neîntinată tradiția și cultul. Biserica Ortodoxă este cea care a continuat în toată existența ei istorică, Biserica Apostolică, a Sfinților Părinți a Sinoadelor Ecumenice într-o continuitate neîntreruptă și autentică. Noi suntem martori ai acelei Biserici nedespărțite din primul mileniu. Pentru că
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
mare rău, internanadu-l în ospiciu, deși nu era bolnav.. căci, devenise incomod gândirii lor mărginașe, dar și sistemului... În ciuda acestui fapt, consider că încă îți trăiește Bucuria să Eternă în ceruri așa după cum și merită, fiind un suflet pur si neîntinat măcar de o minimă intenție de rău. Alții gresindu-i, se enervă pe moment, dar îi trecea repede și nu purta ură, decat acelora ce striveau poporul sub deciziile lor absurde... Poporul, talpă țării, fiind pentru el o latură (poate
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
stingheri, muzici fredonând, Să aruncăm orice frică chiar făr’de frică, Râca și ura s-o aruncăm afară pe prispă. “Nicicând să nu revărsați răul pe drăguț, Chiar de primești ce dorești cam răruț, Să-ți păstrezi drăguțul în minte neîntinat, Să nu-i calomniezi amintitul prin necurat!’’ Om de treaba proful ăsta ce și el iubește, Ne zise că în viața lui e o mare poveste, Pe care la un moment ne-ar și povesti-o, Dacă o negură datată
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
trimit copiii peste ape la mari depărtări ca să deprindă învățătură omenească. Noi nu trebuie să ne ducem nicăieri, avem împărăția lui Dumnezeu înăuntrul nostru, trebuie doar să ne străduim să ajungem la ea. Noi am primit la naștere sufletele drepte, neîntinate de nici un fel de răutate. Să ni le păstrăm deci curate, pentru că asta este în chiar firea lucrurilor și neîntinate să le prezentăm Domnului când vom fi chemați. Primea scrisori de la împărați: de la Constantin Augustul (306-337), cum și de la fiii
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]
-
lui Dumnezeu înăuntrul nostru, trebuie doar să ne străduim să ajungem la ea. Noi am primit la naștere sufletele drepte, neîntinate de nici un fel de răutate. Să ni le păstrăm deci curate, pentru că asta este în chiar firea lucrurilor și neîntinate să le prezentăm Domnului când vom fi chemați. Primea scrisori de la împărați: de la Constantin Augustul (306-337), cum și de la fiii lui, Constanțiu (337-361) și Constans (337-350), de la alți înalți demnitari împărătești pentru probleme adânci și de dogmatică pe care el
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]
-
are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
nins), plin cu semne hieratice, pe care doar cei aleși vor ști să le descifreze. Să citești în steluțele de omăt, nu e prea lesne. Cheia o poate dobândi doar un suflet imaculat. Prin acest volum, suntem invitați pe câmpia neîntinată, un fel de grădină a Raiului, unde poamele ninse stau gata să cadă. Doar să întinzi mâna, adică să-ți arunci privirile. Totul e gratuit. Fructele-poeme din volumul de față, parfumate și zemoase, stau gata să cadă în căușii noștri
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
cu dragostea Lui necondiționată! Iar acest lucru mă poartă cu gândul acolo, în străfundul sufletului meu, unde stăruitor se naște o întrebare care nu-mi mai dă pace, și care mă face să analizez mai în profunzimea simțurilor neatinse și neîntinate de nimic din exterior...oare ce fel de inimi purtăm în noi? Pe vremuri oamenii aveau cruce de lemn și inimă de aur. Acum au cruce de aur și inimă de lemn..." Oare am stat vreodată să medităm destul de serios
DEZAMĂGIRI ŞI ÎMPLINIRI ÎN PLAN SPIRITUAL! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365467_a_366796]
-
ramuri triste-n tânguire, ce-adânc ferestrei se îndoaie plângându-mi mut a mea iubire... Aș vrea natura-mpodobită cu mantii albe de zăpadă, copii cu fața rumenită pe derdeluș pornind, grămadă. Iar mie mi-aș dori pădurea, cu liniștea-i neîntinată, să mă trezesc, mergând aiurea, în amintiri de altă dată. Într-o cabană părăsită să-mi pun, de așternut, odihna, să dormi cu mine fericită, la sânul tău să-mi caut tihna. Tăciuni în foc să-mi dea căldură, cu
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
persistă, Cum să fac să le ocolesc, Luptă și tu oarecum și insistă, De ele să mă descotorosesc. Nu va trebuie să dai lovituri teatrale, Nici să-ți pierzi în van energii, Vei găsi în gândurile mele colosale, Vaste și neîntinate reverii. Sufletul meu neîntinat cum este, Așa aș vrea să rămână mereu, Să nu mai fie element de poveste, Să fiu divin, totuși nu zeu! Eu ție să nu-ți ridic, Prea multe statui incerte, Căci nu se va alege
EPISTOLĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365579_a_366908]
-
să le ocolesc, Luptă și tu oarecum și insistă, De ele să mă descotorosesc. Nu va trebuie să dai lovituri teatrale, Nici să-ți pierzi în van energii, Vei găsi în gândurile mele colosale, Vaste și neîntinate reverii. Sufletul meu neîntinat cum este, Așa aș vrea să rămână mereu, Să nu mai fie element de poveste, Să fiu divin, totuși nu zeu! Eu ție să nu-ți ridic, Prea multe statui incerte, Căci nu se va alege nimic, Și toate vor
EPISTOLĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365579_a_366908]
-
ardezie, noaptea va muri împăcată precum timpul pe pragul unui cimitir doldora de păcate, în vreme ce eu, Poetul, voi așeza majestuos limba rostirii pe vicleana pană a vieții!” De aici, singura dragoste continuă a vocii lirice regăsite în carte, singura pasiune neîntinată rămâne Poezia. „Ceea ce izbește din prima clipă la contactul cu această nouă carte este stilul unic, de o rară bogăție lexicală, cu frazarea amplă, retorică și colorată, alternanță de simplitate, rafinament și prețiozitate, fără îndoială o contribuție de seamă la
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CUVÂNTUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CUVÂNTUL (unui drag poet basarabean) Imn azi înalț străbunului Cuvânt, Ofrandă-nchin acelui ce îl crește, Neîntinat rămână pe pământ, Etern poetul ce cu har hrănește Lumina verbului sădit în gând! Cuvântul dat de mama mi-i avut, Avere-mi este și-o împart frățește: Pe cât a mea, pe-atâta peste Prut... Iar glasul din Cuvânt ne
CUVÂNTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361616_a_362945]
-
viața-n doi, cât ne-a fost dat” (Celei ce nu mai este). Emblematic,însingurarea poetului crește, pe măsură ce amintirile se întețesc iar el nu-și dorește decât eminecianul codru des, în mijlocul căruia și-ar putea regăsi pacea interioară. În tihna neîntinată a pădurii, să-și ducă amintirile și gândurile, pe un pat așternut din frunze, unde iubita să vină să-și așeze fruntea alături: Iar mie mi-aș dori pădurea, / cu tihna ei neîntinată, / cum nu găsesc nicicând aiurea / o altă
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
ar putea regăsi pacea interioară. În tihna neîntinată a pădurii, să-și ducă amintirile și gândurile, pe un pat așternut din frunze, unde iubita să vină să-și așeze fruntea alături: Iar mie mi-aș dori pădurea, / cu tihna ei neîntinată, / cum nu găsesc nicicând aiurea / o altă lume minunată...” Trezirea din acest vis cu ochii deschiși are darul să-i sporească senzația de singurătate, iar realitatea crudă să-și facă apariția, în poezia următoare, intitulată: “Te-am pierdut...” A pierde
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
ales prin înțelepciunea ce vine din Crucea-jertfă, din Crucea-salvatoare. Prin har politico-diplomatic a reușit să călăuzească Țara Românească în politica continentală a vremii sale și a dat un nou suflu culturii naționale și europene. Cum s-a spus de către istoricii neîntinați: „vremea lui Brancoveanu are distincție, are parfum aristocratic și este o văpaie de cunoaștere ce împrospătează fiecare domeniu, iar cultura atinge pragul cel mai ridicat, căci mănăstirile conferă Europei un stil aparte, un glas aparte, un chip aparte: chipul brâncovenesc
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
în Cronicari munteni, Vol. II, București, 1961, p.9) Urcușul spre domnie este o adevărată poezie care conferă istoriei o spațialitate și un discurs pe care doar tainele îl dezvăluie din când în când. Singură poezia desfoliază și în lumină neîntinată arată sensurile adânci și profunde ale timpului istoric. Nicolae Iorga și mai apoi Ioan Alexandru apreciază ca timpul istoric are nevoie de poezie căci ruga este poemă, căci închinarea la cruce este imn și psalm, iar sufletele cele alese sunt
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
râvnă când treier,/ Când ura aprinde din flacăra sa/ Noi săbii ce-n lume cutreier.// Redă-ne iubirea ce-n ea ne-ar cuprinde,/ Cu fiece zi în pagina Ta.), idile, visări, întrebări: Nu ești tu primul pas spre veșnicie,/ Neîntinată, sfântă Poezie? Sebastian Golomoz este de profesie consilier juridic, deci este licențiat în drept, dar în oglindă este și licențiat în litere, nu departe, decât în Saint- Etienne, Universitatea “Jean Monet'', Franța, scriitor prezent în librării cu volumul Un romantic
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Altare Își plimbă gândurile domnitorul Și grijile profunde pentru țară- Adună cele ce se întâmplară, Ar vrea să-ntrezărească viitorul. Cu multă stăruință apărară Și i-au transmis neîntinat fiorul; Ar vrea la rându-i dragostea și dorul- Tezaurul sporit de piatră rară. Au șlefuit în vorbe calde cântul Și donițe, ciubere și ștergare, Iar Mirecea, Brâncoveanu, Ștefan Sfântul- Vestite luminoasele altare Ce vor slăvi de-a pururea „Pământul
ALTARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351028_a_352357]
-
și nu în slujirea coruptă a unor teologi vânduți. Se pune, deci problema: E vorba de nepăsare, sau de ne-recunoaștere a unor adevăruri? E vorba doar de o ușor condamnabilă ne-recunoștință față de cei care au vrut să păstreze neîntinate valorile Ortodoxiei, sau de ne-recunoașterea deliberată a faptei martirice a acestora, pentru a lăsa impresia că meritele le au exact cei care au trădat, argumentându-se fals că fără trădarea lor nu s-ar fi păstrat deloc Biserica?!... O
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]
-
Și-ndată-auzi-vei o voce măiastră / Cum vine cântând / E tocmai solia-așteptată de mult / Din cer să coboare / În dar îți aduce din ceară sau lut / Gingașe-aripioare / Primește-le zboară precum ți-a fost dat / Departe spre zare / O parte din sufletul neîntinat / Du-i Sfântului Soare / Cutează noi aripi în dar să primești / Mari cât infinitul / Spre alte-orizonturi de vrei să pornești / Cătându-ți ursitul” (Precum ți-a fost dat). Principala dimensiune a scrierilor Ioanei Stuparu este cea sacră. În fiecare poem transpare
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
de eternitate Blazați strâmbă din nas când rostesc poet, poezie, le neagă ... dar ele continuă să fie. Nu o coloratură de roz-bombon, nici apa tulbure a timpului filtrată prin tifon. Ca un jurnal de bord cu furtuni și senin, dar neîntinat de venin Poezia - ecoul vibrațiilor lucrurilor, distinctul însemn uman, nu o existență de noapte fără transfigurarea de Lună, întunecată ca de catran. Metaforele să subjuge, să cucerească și sufletele uscate de iască. Sonoritățile și armonia lui Orfeu să însuflețească versul
ENIGMĂ DINASTICĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355815_a_357144]
-
lăsa să se strângă în pumn resentimente! Spală-ți palmele cu lumina iertării ca să poți păși mai departe. Dă drumul lacrimilor ce-ți sugrumă gâtul. Lasă trecutul să moară pentru a permite prezentului să se nască pe o pânză albă, neîntinată de fețele nevăzute ale omului, ce până mai ieri mergea alături de tine. Nu te lăsa pradă regretelor! Lumea nu se oprește în loc dacă tu suferi! Continuă-ți călătoria vieții fără să te simți intimidat de ea și limitările sale! Te-
FEŢELE NEVĂZUTE ALE OMULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354778_a_356107]
-
este masa nădejdii așezată în acest templu. Pe ea se aduce de către minte și se jertfește gândul întâi născut al fiecărei întâmplări, ca un animal întâi născut adus ca jertfă de ispășire pentru cel ce-l aduce, dacă îl aduce neîntinat”. Acest sfânt vede omul ca pe o biserică actualizată pe măsura credinței lui, în care el însuși oferă darurile sale lui Iisus Hristos. Aceste jertfe aduse lui Iisus Hristos pe altarul inimii sunt aducerea ființei noastre, dar și a tuturor
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
care le-a momit cu șoapte. Ele freamătă duioase, fragede, îndrăgostite. Cum le tremura ființă, cînd zăresc un Făt-Frumos. Oare el va fi alesul fetelor îndrăgostite, Sau pe panoplia vieții va muri un vis duios? Ele sînt așa fragile, suflete neîntinate - Fetele care suspina dureros în miez de noapte. Unde au pierit feciorii de-mpărat, ca să le ceară, Să vibreze-ntreaga viața că o coardă de vioară ? Au musee d'art intelectua Îl n'echappe � personne que cette crise est l
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]