132 matches
-
au o nuditate de statui antice"241: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate". (Cruciada copiilor) Retorica acestui poem este diferită de tot ce scrisese poeta până atunci, de altfel, în poemele de acest tip, subversive, deconstructivismul găsindu-și materializarea pregnantă, atât la nivelul semnificantului, cât și al semnificatului. Nu mai există exuberanță, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un semantism al compasiunii pentru omenirea forțată să suporte ideologia impusă, este urmată de o propoziție adverstivă, care conține ideea de obligație. Ideologizarea forțată este redată prin lexeme de tipul: condamnat, n-aude, nu vede, nu înțelege, dar înaintează, mame neîntrebate, acesta fiind, cu alte cuvinte, ceea ce Ștefănescu numea un lirism reflexiv. Este o poezie în care deconstrucția funcționează atât la nivelul canonului paradigmatic, cât și la nivelul canonului individual. Transmițând informația printr-un limbaj direct, în care nici necuvintele, nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
repetiția nazalei dentale n, care accentuează strigătul: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate" (Cruciada copiilor) sau "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
îl situa în urma acestuia, pentru că doar domnitorul, cu o amabilitate desăvârșită, mimând o atenție concentrată, asculta, asculta, ca tocmai în momentul în care logofătul își propunea să facă un orar al expedițiilor de pedepsire a bandelor de tâlhari, să intervină neîntrebat Ștefan: — Am fost la Târgoviște! Toate privirile s-au întors spre el, întrebătoare. — Ei bine, n-a dat frunza n codru, doar cornii își scutură floarea, continuă el foarte serios. Nici urmă de lotri. Agiile au scos drumari ca să pună
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scoață și clanțele de la uși! Doamne ferește, se pomeni spătarul Mihai exclamând, pe când era la un ospăț domnesc. —Ți-o fi părând rău după clanțe, se miră marele stolnic Constantin. Și ca și cum ar fi știut despre ce este vorba, se băgă neîntrebat și marele ban Constantin Știrbei, văr după mamă cu Ștefan Vodă: — Cine spune că au luat clanțele? Nu le-au luat, sunt la locul lor, doar vulturii de aur i-au scos din lucrătură, i-au tras ușurel cu un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu glasul limpede și uitîndu-se drept în ochii lui cenușii, îi zise: ― Excelență, vă rog, dați-mi voie să vă fac o rugăminte! Generalul Karg, neplăcut surprins că locotenentul, mai ales după ce i-a arătat atâta cinste, cutează să vorbească neîntrebat, și încă să-i ceară ceva fără a se fi înscris la raport pe cale ierarhică, precum spune regulamentul, făcu doi pași înapoi, cu o încruntare din sprâncene. Totuși, vrând să-și dovedească indulgența față de un erou, răspunse prietenește: ― Da, da
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
doamna Bologa se așeză la masă cu ochii roșii de lacrimi și cu atâta spaimă în priviri, că Apostol se tulbură și, presimțind ceva rău, uită s-o întrebe de ce a plâns, încît doamna Bologa fu nevoită să-i povestească neîntrebată cum a aflat de la oameni ce primejdie îl paște, cum toată Parva spune c-a făcut de rușine pe Marta numai fiindcă a vorbit ungurește și cum întîmplarea aceasta nu va putea rămâne fără urmări grele, Dumnezeu singur știe cât
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cartea ca pe o ciorbă de potroace. Sentimentul tragic dă profunzimi gândirii. Veleitarii se deconspiră în preajma acordării premiilor. În privința artei, piața poate asigura succesul, nu valoarea. Pragmatismul exacerbat este imun la cultură. Cărțile vin pe lume ca și autorii lor : neîntrebate. Filosofia revitalizează lucrurile grave, în timp ce poezia atribuie semnificații majore tuturor banalităților. Multe opere de artă au crescut din sâmburele aromat al copilăriei. Mai există și critici de artă vegetarieni. Arta poate fi vulgarizată și interactiv. Speranțele noastre rămân ancorate în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Acesta îl privi lung pe bătrân, își rosti în minte vorbele spuse de cârmaci, și abia într-un târziu înțelese că Abraam îl socotea pe Min Dumnezeu. Bătrânul se sculă cu greu din țărână și nu mai îndrăzni să vorbească neîntrebat. Numai când cei șapte se îndreptară spre pasărea lor ciudată, cuteză și el să-și încalece asinul și urmări apoi îndelung zborul ei argintiu prin aer, până nu mai zări nimic. Abia atunci se întoarse în Țoar. Luntrea pluti deasupra
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
accesul poate fi la un sistem de îngrijire modern (spital privat, supravegheat, cu toate facilitățile etc.) sau la altele; • relațiile sociale în cadrul grupului în care cineva are nevoie de îngrijire, între acest grup și cei care acordă îngrijire (dacă sunt neîntrebați vindecătorii tradiționali membri ai familiei sau vecini, apropiați există riscul pierderii unor importante relații sociale...); • distanța socială între medici și pacienți (care poate fi un obstacol în calea recursului la îngrijire, mai ales atunci când medicii provin din "familii suspuse", iar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să ,,te trezești” cu degetele bine înfipte în cosița unei colege ce țipă ca din gură de șarpe... Lasă că nici la ore nu scapi de vocea aceea care te ,,îndeamnă” să te iei la întrecere cu doamna la vorbit... neîntrebat, firește... Sau, ca să ,,dai dovadă” că ai curaj să vii cu tema nefăcută, ești tare mândru de curajul tău numai că, nu prea realizezi, totuși, ce se abate asupra ta din partea celor mari. Recreațiile ca recreațiile, sunt scurte, trec repede
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Maria. „Întotdeauna mi-au plăcut pictorii!“ „Ce coincidență...“, am rânjit. „Lasă că pun eu mâna pe el!“ „Ușor, Robane, stai la coadă. Mai sunt și-alții care-așteaptă niște răspunsuri.“ „Ce vreți să spuneți?“, a vorbit tânărul Lupu pentru prima oară neîntrebat și fără să vină cu ceva folositor. Mihnea s-a uitat la el ca la un gunoi, după care l-a ignorat și mi-a răspuns mie. Îmi plăceau complicitățile astea de forță, erau un semn de putere și dominație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ținea sub cheie funcționarii și bunurile, ca pe niște cărți de la 1700. Nimeni nu ieșea, până nu se făcea numărătoarea. Cât despre intrat, intrai mai greu ca la Alcatraz; trebuia să semnezi o adeziune la program și să nu vorbești neîntrebat. Protocolul de securitate fusese conceput mai strict ca-n bibliotecile publice. Ușile aveau toate clanțe, dar yalele funcționau pe baza unui sistem electromagnetic, cu cartelă emisă doar pentru membri. Sala de conferințe nu mișca, păzită de vreo zece gealați. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
explic ceva, s-ar putea să uit lucruri importante, voi nu veți înțelege corect, iar eu voi fi nemulțumit.” Este recomandabilă evitarea modalităților ineficiente de comunicare: * Ordinul, comanda: Aruncă guma la gunoi!”; „Taci odată!” * Amenințare, avertizarea: Dacă mai vorbești o dată neîntrebat, te ascult din recapitulare și îți dau 3!” * Moralizarea, predica: Ar trebui să știi că nu ai voie să faci asta!” * Oferirea de soluții: ”Eu în locul tău m-aș apuca de lucru.” * Critica, blamarea, acuzarea: ”Tu ești întotdeauna cel care
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
manifestări perverse etc.Să ne oprim asupra unora dintre ele. Instabilitatea de tip caracterial este una din formele cele mai indezirabile ale devierilor de conduită la vârsta școlară. Elevul instabil se află în mișcare necontenită, vorbeșta cu voce tare, răspunde neîntrebat, perturbă liniștea clasei, producând indisciplină generală; pedepsit, el nu se liniștește, ci, dimpotrivă, continuă cu și mai multă intensitate să se manifeste. Evident, aspectul caracterial al acestei conduite se reliefează mai mult prin consecințele sale decât prin intenții Instabilitatea psihomotorie
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de sunet și lumină. - iresponsabilitatea generală față de cuvântul rostit, prin absența răspunderii pentru ce s-a spus. - neparticiparea, refuzul ideii necesarului răspuns. Se Înfiripă și se afirmă conștiința neangajării fiind o consecință a conștientizării de către elev. El se știe neascultat, neîntrebat, nesocotit, neangajat În ceea ce se decide pentru el și/sau pentru alții, urmând indiferența. Astfel, educatorii asistă la aceste fenomene care se răsfrâng, pentru durate imprevizibil de lungi, În atitudini care nu se reduc la mutism și indiferență contextuală, ci
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
de secunde). Cea mai convingătoare în acest sens este, neîndoielnic, Biografică, unde ruptura cu trecutul se echivalează cu o evadare „într-un destin confuz“, al cărui rost ar fi de „a-l elibera definitiv pe Mamona/ din piatră/ de unde vorbește/ neîntrebat“. Ascuns în poemele trecute, „întemnițate-n memorie“, poetul trebuie „văzut printre cuvinte“, rămînînd „de negăsit“ (Din trecutul aproape trecut). Că naționalul nu se opune universalului, căruia cată să i se asocieze, sublimîndu-l, o probează fericita ilustrare a volumului cu fragmente
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românească. Prezent în Cuba timp de trei ani, amestecîndu-mă pe cît se poate cu acest popor, mi-am dezvoltat exagerat de mult latura de cusurgiu notoriu. În loc să accept totul așa cum Dumnezeu a orînduit în timp, eu mă trezeam vorbind absolut neîntrebat de nimeni. De frică să nu fiu luat drept un căutător de noduri în papură îmi țineam gura cînd lîngă mine mai era cineva. Cînd însă eram singur, îmi dădeam drumul la obiecții, reflecții și la "mișcat mărunt din buze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceea ce un profesor poate considera deranjant, un altul încurajează ș.a.m.d. Astfel, un profesor poate accepta ca elevii să vorbească între ei în timpul orei, în vreme ce un altul poate cere liniște absolută; un profesor poate accepta ca elevii să vorbească neîntrebați în timpul orei, în vreme ce un altul poate cere ca aceștia să ridice mâna și să aștepte permisiunea sa. Un profesor poate încuraja o anumită notă de familiaritate în relația sa cu elevii, în vreme ce altul nu permite decât relațiile formale, sobre; un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
inerente, chiar utile ca parametri ai stării de oboseală a elevilor), în vreme ce altul solicită atenție maximă și continuă etc. Cercetările specialiștilor în științele educației demonstrează că marea majoritate a problemelor de comportament se înscriu pe coordonatele unor perturbări minore vorbitul neîntrebat, distragerea de la rezolvarea temei, zgomot inutil, comportament nu întru totul adecvat etc. Chiar dacă sunt deranjante pentru profesor; ele nu se înscriu totuși într-un registru major de tipul atacului verbal al profesorului, violenței fizice, distrugerii etc. Ca atare, profesorul ar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
că, desigur, elevului nu i se poate cere să fie interesat. Elevul vorbește când nu trebuie. Profesorul întrerupe lecția și pune la îndoială posibilitățile intelectuale ale elevului. Elevul greșește intenționat la o întrebare simplă. Profesorul îi cere să nu vorbească neîntrebat. Elevul răspunde: "Dar pe mine nu mă întrebați niciodată nimic". ?! Este important ca acest tabel să treacă în revistă întreaga gamă de comportamente ale elevului, dar și răspunsurile profesorului; înainte de a decide să-și schimbe răspunsurile comportamentale, profesorul ar trebui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
căluții și cel cu clovnii. Iar asta până în faza ultimă, cea letală. Când vom muri toți fericiți, ca proștii, în fața circului mult de la televizor, și uitând să mai mușcăm din pâinea puțină care ne mai rămâne, după ce contribuim conștiincios și neîntrebați de nimeni la acele lefuri. Fotbalul, tema noastră de vară, e o distracție nevinovată, copilărească pe lângă periodica mare bălăcăreală. Iulie, 2006 Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare La Virgil Ierunca nimeni nu se mai poate gândi separat. Nici măcar când
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ați spus. Înainte cu un an de Revoluția din decembrie, Dl Paleologu a înregistrat cu Stelian Tănase, un dialog care nu va apărea decât după decembrie 1989, sub forma unei cărți intitulate Sfidarea memoriei. Într-un moment al acestui dialog, neîntrebat, cred și fără nicio necesitate, ca să spun așa, dl. Paleologu îi face lui Stelian Tanase această mărturisire creștinească: a comis păcatul de a colabora cu fosta Securitate. Și îi relatează împrejurările în care s-a petrecut ceea ce considera a fi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ale unui ambasador al golanilor, carte publicată în versiunea franceză prin septembrie 1990, iar la București, la mai puțin de două luni distanță, prin noiembrie. Atunci a fost admonestat de intelectualitatea situată "pe aceeași parte a baricadei" că a vorbit neîntrebat, că dă apă la moară adversarilor, că nu era momentul, nu era cazul. Nu l-a interesat decât un lucru: să nu-și aroge merite pe care nu le are, să nu fie luat drept ceea ce nu este. Acum am
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
succes și a spus ca n-are de dat socoteală decât propriei conștiințe. Mă gândesc că pentru a mărturisi lucruri atât de jenante pentru sinele tău cel mai profund și ascuns, măcar la nivelul anului 1988, ca acelea pe care neîntrebat, Alexandru Paleologu i le dezvăluie lui Stelian Tănase, trebuie ca dorința ta de adevăr să fie foarte puternică și autentică. Presupun că de la un anumit nivel de glorie și de notorietate, nu-ți vine la îndemână să te spovedești decât
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]