132 matches
-
de o șovăielnică bătrână, în drumu-i liniștit spre biserică. Lumina turbează în turle arămii și zgomotul se sparge în tâmple. E toamnă, o toamnă nesfârșită de început de veac. Te intreb: -De ce să te superi? Dragoste este destulă. Zace neîntrebată la colțul grunzos al străzilor pustii.Bani să ai. Totul se cumpară. Tributul e scump. Dar,dragoste este... destulă! Ecoul vorbelor răsună ca pașii profetului pe altarul morții, apoi se răsucește în adâncuri. -Crezi că mai pot zări steaua mea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
însă necontenit, pentru a fi din nou înregistrate și memorate. Evadăm în trecut pentru că ne e frică de ce urmează. Eșecurile trecute sunt mai ușor de suportat decât Marele Eșec Final, care ne așteaptă. Memoria neșansei de a ne fi născut neîntrebați, într-o lume nedorită, e mai plăcută decât gândul la șansa de a scăpa de această lume. Dar oare nu fugim către moarte cu fiecare clipă în care fugim de ea? Mai bine înfometați și nefericiți decât morți; oricum, numai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
zile înainte ce urmează să scrie limbricii ăia de ziariști. Am înțeles, domnule prefect, dosar închis. Pe călugări i-am dat în primire lui Anania, colonelul de la antidrog pus la insectar în mânăstirea Izvorul Tămăduirii. Bine, bine. Vezi că vorbești neîntrebat, știu tot ce mișcă în județul ăsta, bă! Înțelegi, tot, nu am nevoie de informatori. Hai, работа, valea că am destule pe cap! Plec. Să trăiți! A, încă ceva, ce să fac cu puștiul? L-am verificat, este curat, familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și sarcina scriitorului) și ai aruncat „infractoarea” în negura veșnică rezervată păcătoșilor, doar pentru simpla dorință de a avea un copil, de a o face și ea lată într-o seară cu un bărbat probabil frumos (ea fiind urâtă și neîntrebată de nimeni!) Aici eu îi admit gestul aproape inconștient, comandat din adâncul adâncurilor noastre necunoscute. Era și ea o ființă supusă chinurilor nealimentate cu hrana folosită și de zei, suferea și ea de sindromul NF! Ce-i de condamnat în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
doar cu șoptitul la bucătărie. * Dar poate e mai bine așa, pentru că, dacă m-ai auzi, s-ar putea să mă dai de gol la ai mei, ei și-așa Îmi reproșează mereu că nu sunt discretă, că mă bag neîntrebată În vorbă. În casa noastră rareori sunt certuri, dar pe motivul ăsta recunosc Însă că au fost discuții. În tinerețe eram mai tăcută, mai târziu Însă am observat că, dacă taci, ceilalți n-au habar ce ai tu În minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Acucoarei, care știe să te încânte și să te descânte în fel și chip. Ce mai deal-vale? Știe și toaca-n cer! Da’ degeaba. I-am spus eu o dată: „Măi băiete! Înham-o și tu mai des, n-o lăsa neîntrebată, căăă”... Da’ numai să auzi ce îmi răspunde, prostănacul: <O înham eu, da’ ce să-i fac dacă ea se deshamă repede?> Apoi da. Atunci vine al lui Cocostârc și pune hamul pe ea de o trec toate sudorile! Pe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să ,,te trezești” cu degetele bine înfipte în cosița unei colege ce țipă ca din gură de șarpe... Lasă că nici la ore nu scapi de vocea aceea care te ,,îndeamnă” să te iei la întrecere cu doamna la vorbit... neîntrebat, firește... Sau, ca să ,,dai dovadă” că ai curaj să vii cu tema nefăcută, ești tare mândru de curajul tău numai că, nu prea realizezi, totuși, ce se abate asupra ta din partea celor mari. Recreațiile ca recreațiile, sunt scurte, trec repede
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
de alte puncte. Și ăsta e cazul comun. Sau, ca să fie mai pe înțelesul vostru, cazul obișnuit... Domnul Panciu își înalță privirea și întreabă binevoitor: Ei bine, cum rămâne cu matematica? E aridă sau nu?... Chițu Marin sare în picioare neîntrebat și spune că la fel s-a întâmplat și cu balta din cartierul Măgura... Pentru Dumnezeu, Chițule! îl întrerupe iritat profesorul. Ce legătură are balta din cartierul Măgura cu ce vorbim noi aici?... A secat pe vremea secetei, explică Chițu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
înapoi de unde ieșise, trântind ușa în urma sa. Din locuința cealaltă, care se învecina cu cea a lui Aronică, apăru un pici care începu să se zgâiască foarte curios la cei doi vizitatori. Nenea e acasă, le dădu de veste piciul neîntrebat. Uite ce jucărie mi-a dat..., se lăudă el, luând de pe jos o mașinuță legată cu sfoară și săltând-o în aer plin de mândrie. Ceasornicarul ridică mirat din sprâncene și întrebă ceva, dar tocmai atunci din locuință se ivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mână, păcătosul!... Un politruc nenorocit, conchise Sever. Lulea și cu ăsta parcă ar fi frați. Peste tot te împiedici de indivizi ca ei... Ce să facem, spuse Ticu, viața e grea. Ar trebui să fim mai curajoși, tată, vorbi Victor neîntrebat. Așa, ca unchiul Nando, care... Văd că ai un băiat mare, remarcă abia atunci Sever. La ce facultate vrei, domnule, să mergi? se interesă Sever, privindu-l pe fiul lui Ticu. În locul băiatului se grăbi să vorbească tatăl său: La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu am nimic de spus despre mine. Cine sunt eu, de fapt? De unde aș putea să știu? Poate că, întrebat într-o limbă adecvată, mi-aș afla răspunsul. Dar nu cred că limba asta să se vorbească pe pământ, ori neîntrebat eu nu știu să vorbesc. "Tu ești ca un fel de oracol?" îmi spune ea râzând. Da. Poate. I-am răspuns mai mult ca să curm aici conversația și să pot reflecta îndelung la cuvântul oracol, ce nu mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Acesta îl privi lung pe bătrân, își rosti în minte vorbele spuse de cârmaci, și abia într-un târziu înțelese că Abraam îl socotea pe Min Dumnezeu. Bătrânul se sculă cu greu din țărână și nu mai îndrăzni să vorbească neîntrebat. Numai când cei șapte se îndreptară spre pasărea lor ciudată, cuteză și el să-și încalece asinul și urmări apoi îndelung zborul ei argintiu prin aer, până nu mai zări nimic. Abia atunci se întoarse în Țoar. Luntrea pluti deasupra
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-se către locuri demult părăsite. Un om pe cinste. Să supraviețuiești febrei Dimensiunilor înseamnă să renunți la întrebarea „De ce?“ Și totuși înainte de final am găsit un răspuns la toate „de ce“-urile rămase fără răspuns, ca și la câteva rămase încă neîntrebate. în timp ce Virgil Jones îl trăgea pe Vultur-în-Zbor către luminiș, i-a spus: — O, Doamne, prietene! Mi-aș fi dorit să nu ți se fi întâmplat tocmai ție. Grimus obișnuia să spună că în aceste păduri un om fie se pierde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pe ceilalți oameni, că mereu scriu ceva important și că nu trebuiesc deranjați. În casă se făcuse foarte cald și băiatul ar fi dorit să Întrebe dacă mai trebuie foc sau nu, dar nu era el omul care să vorbească neîntrebat sau ceea ce nu știa. Dup vreo douătrei ore, profesoara Îi spuse fără să-l privească: Olaru, dacă ți-i somn poți să te culci acolo pe laviță. Nu mi-i somn, da’ nu mai trebuie foc? Mai trebuie dar am
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se repezi codoșul. - Vorba! se făcu sergentul spre el. Presarul mormăi, privindu-i. Se uită la cel tânăr. - Cum îți zice? îl întrebă. - Paraschiv. - Și ăsta cine e? arătă spre cârcotaș. - Gheorghe, să trăiți! răspunse repede Treanță. - De ce vorbești, mă, neîntrebat? se supără polițaiul. După aceea tăcu, privind prin fereastra murdară salcâmii betegi din curte. Umbra lor subțire se lungea pe o hartă așternută pe un perete. Câteva muște îi bâzâiau în jurul chipiului. Sergentul schimbase piciorul din repaus. Nădușise și gâfâia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fundamental altceva. Respectiv, o planetă construită artificial. Dacă simțiți impulsul să fiți uimit, vă rog: be my guest. Oricine În locul dumneavoastră ar fi la fel, așa că nu vă jenați. Și ca să vă scutesc de un efort inutil, vă voi răspunde neîntrebat și la problema care bănuiesc că vă frământă În momentul de față. Acest Pământ a fost creat - repet, artificial - pentru a servi drept poligon experimental. Unul extrem de vast și de complex, dar atât: un poligon experimental. Dacă aș fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
despre amestecul unui român În cazul Rennes-le-Château, abatele Saunioére, tezaurul templierilor și altele asemenea. Mă așteptam să te intereseze mai mult povestea acelui Nicolae Corbu, fie și numai din motivul că, Întâmplător sau nu, erați compatrioți. Voi Încerca să compensez neîntrebată surprinzătoarea ta lipsă de curiozitate. - Are vreo legătură cu Centrul și cu...? - Legătură este puțin spus. - Vrei cumva să insinuezi că În subterană noi căutam mormântul acelui Corbu sau o bazaconie similară? - Dacă mă lași să vorbesc, o să afli chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cartea ca pe o ciorbă de potroace. Sentimentul tragic dă profunzimi gândirii. Veleitarii se deconspiră în preajma acordării premiilor. În privința artei, piața poate asigura succesul, nu valoarea. Pragmatismul exacerbat este imun la cultură. Cărțile vin pe lume ca și autorii lor : neîntrebate. Filosofia revitalizează lucrurile grave, în timp ce poezia atribuie semnificații majore tuturor banalităților. Multe opere de artă au crescut din sâmburele aromat al copilăriei. Mai există și critici de artă vegetarieni. Arta poate fi vulgarizată și interactiv. Speranțele noastre rămân ancorate în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ori, dar nu s‑a plictisit de el. La acest film doar el a remarcat finețurile, pe când ceilalți se hlizesc la poantele evidente. Încă de la momentul apariției sale, filmul ăsta făcea trimitere la viitor. Tata a prevăzut asta. Adesea povestește neîntrebat conținutul peliculei de cinema Crușon flambat, pe care, din păcate, copiii n‑au mai prins‑o. În filmul ăsta Noua Epocă își arăta de pe atunci adevăratul chip, în persoana tânărului profesor animat de un ideal național. Profesorul spune în film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ce s-o întâmplat cu strigoiul, atunci pot să povestesc mai departe. Mai încape vorbă, moș Pâcule? l-a aprobat Ion Cotman cel tăcut. Dacă-i așa, atunci să legăm tei de curmei. Si nu vă mai băgați în vorbă neîntrebați! Așa cum vă spuneam, bețivul o reușit până la urmă să deschidă ușa...Când au auzit vorbă, portarul și doctorul de gardă și-au luat mâinile de la ochi, cu mare băgare de seamă...Si ce să vadă?! In brațele bețivului ședea un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Spuni tu, fata moșului, dacă eu nu mă trezăm dimineața În patu’ meu? - a Încheiat vorba Toader, râzând, În timp ce o pierdea din ochi pe mama Maranda. ― Asta nu Înseamnă că ne veți lăsa cu plăcintele pe masă și cu vinul neîntrebat de sănătate. Așa că „mai Îndemnați!” Nene Mitrule - dacă nu te superi - mai roagă butoiul cela să sloboadă ceva udătură, că oala ceea s-a dogit de când stă goală - a intervenit soția lui Petrică, stârnind voia bună a musafirilor... ― Mâine seară
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un alt nivel, în poemul Cruciada copiilor: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor,/ Care n-aude,/ Nu vede,/ Nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate". Devenind necesitate, scrisul este refugiu și armă, totodată, contra cenzurii. Țipându-și tăcut durerea, prin intermediul literei, Ana Blandiana devine vocea lirică a îndoielilor, a suferințelor și a nesiguranțelor ascunse ale unei lumi învăluită în teroare. Neputința revoltei este, însă, condamnată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
au o nuditate de statui antice"241: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate". (Cruciada copiilor) Retorica acestui poem este diferită de tot ce scrisese poeta până atunci, de altfel, în poemele de acest tip, subversive, deconstructivismul găsindu-și materializarea pregnantă, atât la nivelul semnificantului, cât și al semnificatului. Nu mai există exuberanță, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un semantism al compasiunii pentru omenirea forțată să suporte ideologia impusă, este urmată de o propoziție adverstivă, care conține ideea de obligație. Ideologizarea forțată este redată prin lexeme de tipul: condamnat, n-aude, nu vede, nu înțelege, dar înaintează, mame neîntrebate, acesta fiind, cu alte cuvinte, ceea ce Ștefănescu numea un lirism reflexiv. Este o poezie în care deconstrucția funcționează atât la nivelul canonului paradigmatic, cât și la nivelul canonului individual. Transmițând informația printr-un limbaj direct, în care nici necuvintele, nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
repetiția nazalei dentale n, care accentuează strigătul: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate" (Cruciada copiilor) sau "Noi, plantele,/ Nu suntem ferite/ Nici de boală,/ Nici de nebunie/ (N-ați văzut niciodată/ O plantă/ Înnebunită,/ Încercând să intre/ Cu mugurii în pământ?),/ Nici de foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]