1,048 matches
-
au fost promovate după 1996 rămân, după părerea mea, idei viabile pentru România. Nu pot fi contestate, pentru că nu sunt idei ale României, născute în România, sunt idei acceptate, preluate din politica internațională, validate de alte economii. Nenorocirea vine de la neștiința profundă, de la lipsa de experiență, de la neseriozitatea, ba chiar de la prostia celor care au încercat să aplice aceste idei;” Chiar „Günter Verheughen, comisarul european pentru extinderea UE, a făcut recent o declarație «neagră»: România (alături de Bulgaria și de Turcia) pierde
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Nu, dragă Lenin... nu, nu merge chiar așa... Ai spus? Ce-ai spus? Noi vrem învățătura, cum e cu noua ontologie? Cum e cu criza reprezentării? Hai, dragă Lenin... Face o reverență ipocrită: - Nu ne lăsa așa să suferim în neștiința noastră, deschide-ne ochii... Până și liceenii care se pupau prin tufișuri au apărut, încheindu-și curelele, zburliți, îmbujorați, atrași de spectacol. - Eu nu mai discut! N-am ce discuta! ridică vocea și criticul. Aici e casă de nebuni! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
peste noapte și gîndurile, și înfățișarea. Cumva se relaxase, se pusese pe trăit după atîta amar de ani de război, disperare, boală, foamete, frică, după anii de crispare, de înțepenire, care au urmat bolilor și fricii, înțepenire datorată mai ales neștiinței de a ține în mîini frîiele unei țări noi, mult mai mari, mult mai puternice și de aceea ascunzînd în tainițele sale mult mai multe primejdii pentru cei care o struneau. Era ca și cum un călăreț învățat să zacă în șaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ale puterii pentru a nu greși. Marea sa intuiție l-a ajutat să nu calce greșit de la început, cei mai mulți își frîng gîtul nu pentru că ar fi avut cine știe ce intenții răuvoitoare la adresa puterii, ci numai pentru că erau niște ignoranți și în neștiința lor au pus piciorul exact unde nu trebuie. Era ca traversarea unui cîmp de mine, deasupra căruia răsar din metru în metru mușuroaie de cîrtiță. Logica îți spune că acolo unde mișună cîrtițe nu poate fi vorba de o mină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
destinului, grecii cei bătrîni observaseră deja asta, doar nebunii, doar cei cărora li s-a luat mintea de către zei, doar ei se împotrivesc destinului!" "Sau cei care nu știu că ceea ce li se întîmplă este chiar destinul. O vină din neștiință, nu?" Basarab Cantacuzino necheză ușor, deci rîdea, "nu e cazul, sînteți plătit anume ca să știți, nu este cazul. Faptele viitoare se îndreaptă implacabil către noi, cei care sînt așteptați vor veni, ceea ce trebuie să se întîmple se va întîmpla. În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Băiatul, nedumerit, studie câteva minute valurile mărunte care loveau chila dinspre babord, isi concentra auzul, încercând să distingă vreun sunet care, câtuși de puțin, șase deosebească de clipocitul monoton al mării, insă sfârși prin a ridica din umeri, recunoscându-și neștiința. N-am nici cea mai mică idee, recunoscu. Miti Matái dădu de câteva ori din cap, ca și cum acesta ar fi fost răspunsul de care se temea, după care continuă cu întrebările: Ce vânt bate? Nici unul. Ce vânt sufla de dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Ce vânt bate? Nici unul. Ce vânt sufla de dimineață? —Mara’amú, dinspre sud-est. Asta inseamna ca de dimineață valurile veneau dinspre sud-est și ne loveau dinspre pupă, corect? — Corect, acceptă băiatul, derutat. Exigentul dascăl îl privi mustrător, surprins parcă de neștiința lui, și continuă reticent: Și cum îți explici faptul ca niște valuri care ne loveau de dimineață dinspre pupă acum ne lovesc dinspre babord? — S-o fi schimbat vântul, se aventură Tapú Tetuanúi cu sfiala, nemaiștiind ce să zică. Celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ca un spirit chinuit, atât de duș pe gânduri și de amărât, încât s-ar fi putut crede că era pe punctul să renunțe la visurile lui, căci sofisticată lecție pe care tocmai o primise îl făcuse conștient de monstruozitatea neștiinței lui cu privire la dificilă artă a navigației. Nu trebuia uitat faptul că, de vreme ce nu cunoșteau scrisul, navigatorii polinezieni nu puteau calcula timpii și vitezele cu ajutorul creionului și al hârtiei, așa că se vedeau nevoiți să apeleze la memorie, la experiența și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
întreba aproape agresiv: Ți se pare ca valurile astea sună altfel decât celelalte? Bună femeie se concentra, străduindu-se să perceapă vreo nuanță diferită în clipocitul valurilor care se loveau de scânduri, dar până la urmă ridică din umeri, recunoscându-și neștiința: — Pentru mine, un val nu e decât un val, răspunse. Dar eu nu visez să devin părintele copiilor Maianei. Dacă aș visa așa ceva, adaugă, probabil că m-aș concentra până când aș sesiza diferența dintre valurile astea și cele de ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nici un pământ cale de mii de mile. Așadar, singurul loc unde ar putea fi este la tribord. Ce mai putea face un simplu ucenic de navigator, decât să deschidă gură de uimire și să se convingă încă o dată că imensitatea neștiinței lui cu privire la ocean nu se putea compară decât cu imensitatea oceanului însuși? Dacă Miti Matái era un semizeu în ochii lui încă de când se aflau în Bora Bora, acum se convingea zi de zi de acest lucru, pe masura ce îl vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
modestie Navigatorul-Căpitan. Dar trebuie să ne gândim că s-ar putea foarte bine să mai existe și alți oameni din aceeași rasă, care dispun și ei de pirogi uriașe cu care să poată ajunge oriunde. Ridică din umeri, recunoscându-și neștiința. Poate că de ei se ascund. Crezi că sunt zei? Eu nu prea mă pricep la zei, răspunse. Doar Tahúa ar fi în măsură să spună dacă sunt sau nu, dar, din nefericire, Marii Preoți nu prea obișnuiesc să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
briză ușoară dinspre nord-est, norul acela este în același loc de mult timp, ceea ce înseamnă că ceva îl împiedică să înainteze... Îl ciocani ușor în cap, ceea ce-l obligă pe Tapú Tetuanúi să se scarpine, mai degrabă afectat de propria neștiința, decât de lovitură. Și ce poate să-mpiedice înaintarea unui nor în largul mării? —O insulă, admise Tapú Tetuanúi, cu tonul celui care își recunoaște profundă neștiința. Nu orice insula, ci o insulă de cel puțin opt sute de metri înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-l obligă pe Tapú Tetuanúi să se scarpine, mai degrabă afectat de propria neștiința, decât de lovitură. Și ce poate să-mpiedice înaintarea unui nor în largul mării? —O insulă, admise Tapú Tetuanúi, cu tonul celui care își recunoaște profundă neștiința. Nu orice insula, ci o insulă de cel puțin opt sute de metri înălțime. Îl privi încă o dată. Ce concluzie tragi de-aici? Concluzie? repeta. Ce concluzie pot să trag? Cu privire la tipul de insula. Ce fel de insula trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
au scăpat aceste cuvinte, dar nu s-a putut abține să nu le spună în mintea lui, în timp ce strângea cu furie din dinți, fiindcă era de-a dreptul dezarmant să vadă că nu era decât un biet idiot, a cărui neștiința nu putea fi comparată decât cu orgoliul lui prostesc, atunci când își imagina că cineva i-ar putea acorda vreodată titlul de Mare Navigator. Și partea cea mai neplăcută, cea mai exasperanta și care aproape că-l înnebunea, făcându-l să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
au fost precedate de o zăpușeala că ăsta și de o mare care parcă se transformă în supă. Din câte auzisem eu, taifunurile se ivesc dintr-odată, că din pământ. Navigatorul-Căpitan îi adresa o privire severă, părând că-l surprinde neștiința elevului sau. — Nimic din ceea ce se petrece în natură nu se ivește dintr-odată, sublinie. Natură întotdeauna își vestește intențiile cu destul timp înainte... Depărta mâinile într-un gest comic, de neputința. Problema este ca, de cele mai multe ori, nu știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a zilei meticuloasei munci de descifrare a complexei hărți cerești în care se transformase cea mai mare parte a punții catamaranului. Miti Matái îi lămurea toate neclaritățile, deși de multe ori părea pe punctul de a-și pierde răbdarea în fața neștiinței tânărului, iar Moeteráuri, cârmaciul cu un singur ochi, care obișnuia să ia și el parte la explicații, se vedea obligat să-i atragă atenția că problema nu era că Tapú ar fi greu de cap, ci, mai degrabă, că volumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se întâmple. Crezi c-am s-ajung vreodată să știu atâtea câte știi tu? Miti Matái îl privi cu coada ochiului, ca și cum și-ar fi pus și el aceeași întrebare, dar în cele din urmă ridică din umeri, recunoscându-și neștiința. Ești foarte isteț, spuse. Și ai învățat multe în lunile astea, dar încă îți lipsește concentrarea. Făcu un gest care probabil se voia fatalist. Dacă aș mai rămâne alături de tine, probabil că ai ajunge un adevărat navigator, dar, din păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
festă. Tapú Tetuanúi cerceta îndelung oceanul, care părea o oglindă, si cerul, care nu se diferenția cu nimic de cerul din oricare alta seară, si, după ce cugeta un timp, căutând vreun pericol ascuns, sfârși prin a-și recunoaște încă o dată neștiința. Nu văd nimic care ne-ar putea neliniști, spuse. Și totuși este aici, răspunse. Deocamdată e invizibil, dar, daca nu știi să-l descoperi la timp, nu va trece mult până îți va trimite navă pe fundul oceanului. —Cine? întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sexul bărbătesc cu atâtea amănunte, încât Luana zvârli cartea de câteva ori, oripilată. Dar în ciuda scârbei pe care i-o provoca, broșura de numai câteva foi o atrăgea ca un magnet, revenea, de fiecare dată, să-și piardă în ea neștiința. Descoperi atâtea înfricoșeli, că toate cunoștințele ei naive și suave de iubire se duseră pe apa sâmbetei. Urmărise cu sufletul la gură "Dragoste și ură", o poveste de iubire care, sfidând toate obstacolele, ajunge să se împlinească. Scenele de iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
colegi, l-au însoțit pe ultimul drum. Au curs râuri de lacrimi. Soția lui Rosti a frânt inimile tuturor cu disperarea pe care n-a reușit să și-o ascundă. Ținea de mână pe băiețelul cel mai mare care, în neștiința celor trei anișori, privea uimit somnul nemișcat al părintelui său și se întreba de ce această tihnită adormire a adunat și întristat atâta lume. Întoarsă de la cimitir, cu sufletul cernit în veșmântul negru, fata constată că îi este interzis să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai degrabă nu-i trecuse prin minte s o facă. știa prea puțin despre trecutul lui și i păsa Încă și mai puțin, iar asta-i convenise de minune. Oare ce-l apucase acum să se simtă tulburat de asemenea neștiință? Dintr odată s-a simțit vinovat că nu se dusese la școală și că lui Karl nu-i spusese nimic. — Hai, vreau să-ți arăt ceva, a zis Neng și a luat-o la fugă. Dincolo de copaci, pajiștea se deschidea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din priviri atunci când ieșeam pe ușa clasei încet, în râsul tuturor, înfricoșat de imensitatea științelor matematice, de adâncimea științelor fizice, astronomiei, biologiei, istoriei și a toată cunoașterea pe care profesorii o posedau, atât despre materiile lor reci cât și despre neștiința caldă din capetele noastre pleșuve, bune pentru biliardul dracilor în Iad! Mă zbăteam noaptea în patul prea mic pentru trupul meu care crescuse dincolo de pereții camerei până aproape de gardul casei noastre de pe strada Cimbrului nr. 2 din cartierul Chercea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
alt cuvânt: Bă, să nu fiți creduli, că Securitatea este mai dură ca Inchiziția! La Început, cei șase-opt oameni dădeau afirmativ din cap În semn că au Înțeles, apoi dădeau din cap, dar În alt fel, exprimându-și Îndoiala ori neștiința, până când unul mai curajos și mai sincer spunea: Stai Victore, ce vrei să zici cu Inchi... cum Îi mai zici tu? Ce are asta cu Securitatea? Are , bă, pentru că ambele sunt organe de represiune! Ei, na, c-am nimerit-o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și chiar credea că profesoara sa a greșit comanda. Rămăsese Înfierbântat și nedumerit pentru că nu mai putea urma comanda „fă ca mine”, cele două zone se diferențiau net, așa cum Va știa de mai multă vreme! Marinița s-a supărat de neștiința lui, așa credea Valerică și nu știa cum s-o readucă la starea anterioară, când simțea că plutește printre norii sidefii, s-a Întors cu spatele la el, cu o mișcare de maestru a adus cele două mijlocuri În poziția lipite, au
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
grația, de unde grație, într-o carte plină de obscurități și stridențe, de jocuri de cuvinte chinuite, de enunțuri apodictice lipsite de acoperire în idei? Să citim împreună: „Fiecare și extrage energia cinetică din Oriunde, dar dacă l-ai schimbat din neștiință pe Oriunde, atunci fiecare își va fi încetat existența! Așa deci, care pe vremea aceea lucra la dezmembrarea numerelor, urmărindu-i mișcarea buzelor, a rămas perplex, o vreme, în starea existențială, depresurizat... piele și os.“ „o stabilitate relativă a sistemelor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]