3,243 matches
-
de zurgalăii ierarhici, vizite an cazarmele din subordine!), iată cu ce fel de instituții se identifică românul! Dar să revin la drumuri. an zece ani, ănafara unor cârpeli mai mult sau mai putin reușite ale vechilor "artere" de pe vremea lui nea Pingelică, nu s-a făcut absolut nimic. Aceleași șosele nemarcate (sau cu marcajele acoperite de noroi), aceleași gropi vesele care te zdruncina că la un safari african, aceeași concepție meschina despre ideea de "șosea principala": chiar acolo unde s-au
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
Din 1907, în casa familiei Farago mama se roagă cu sincer egoism ca din Eustațiu Stoenescu, Lucian Blaga etc. apare un nou membru, fiul adoptiv Mihtoate rugile s-ajungă la cer numai a ei . Tot acum este declarată cetățean de nea, și o dată cu el încep să curgă rând Recunoașterea personalității sale onoare al municipiului Craiova, recunos pe rând volume întregi de poezie și începea să fie din ce în ce mai conturată, cându-i-se încă o dată meritele literare, literatură pentru copii: „Bobocica“, „Să prieteniile se statorniciseră
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
din Regie, unde stadionul a fost pe jumătate gol. DeCe News notează despre eșecul lui Dan Diaconescu cu marele eveniment dedicat poporului. Singura problemă e că poporul era plecat pe la concertele lui Oprescu, de zielele bucureștilor. Păcat de investiția lui nea Dan, om sărac cu Bentley, cum se afirmă. Dar oricum la OTV va părea că au fost o mulțime de oameni, nu mai încăpeau în piață, doar din efecte poți obține multe, la urne e puțin mai greu.
Cum ar putea freca şi Mircea Sandu scările de la DNA () [Corola-journal/Journalistic/25137_a_26462]
-
Iupaidia-dià-dià din stânga și mi-am dat sama că habar n-aveau de unde Iupaidia-iupaida. venise cântecul: Iupaidia-dià-diàCohortă, prin flanc câte unul pe trei linii adunarea Alexandru Lahovary Liceul Vâlcea(continuare din numărul anterior) 101 D Lestine iterare (Erau mulți) Nea Mitică Nea Mitică De la unul la trei, numărați Dar gândesc la o adică, Și a început numărătoarea. Că mai bine Nea Mitică Numărul unul și trei un pas înainte. Decât Tov. sau Tovulică... Zis și făcut. Și chiar în anul când își
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
meargă, întrucît luminozitatea vieții abia de i-a strălucit o clipă: „Șiafară- i iarnă grea/ Și vîntul se muncește între pămînt și stele;/ Iar plînsu-i are ceva din visurile mele,/ Ce n-au trăit aievea nici cît un fulg de nea” (Seară de iarnă). Ca toate suferitoarele din vremea ei (și de dinainte), Ada se controlează însă în situații delicate și pleacă îndurerată, dar cu demnitate: „Mă duc, privește, surîzînd,/ Fără cuvînt de rugăciune,/ Făr’ de cuvînt care ți-ar spune
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
în România după romanul Nostalgia demonilor (apărut în 2001 în colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia, cu un cuvânt-înainte al autorului la ediția românească). Prozator (cultivă romanul și nuvela), critic literar - scrie cronică de întâmpinare la cotidianul „Ta Nea”, impunându-se ca una dintre cele mai autorizate voci ale domeniului - , eseist, traducător (cunoscător a 8 limbi europene, între care și cele nordice, a semnat un număr impresionant de tălmăciri strânse în peste 60 de cărți), Dimosthenis Kourtovik „este una
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
de nori față de ziua de sâmbătă, dar temperaturile vor crește considerabil: dimineață 3 grade, iar la amiază 13 grade. La munte, cerul este în general variabil, dar în zona Carpaților Orientali este înnorat și trecător vor cădea câțiva fulgi de nea. Seara, însă, înnorările se vor accentua și în Carpații Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali se vor semnala precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări pe creste. Valorile termice vor în creștere ușoară. În weekend, vremea se
Lapoviţă, ninsoare şi ploi. Vezi prognoza pe tot weekendul () [Corola-journal/Journalistic/24255_a_25580]
-
La mijloc strânsă-i în centura ; Mânerul latului pumnal Și-al sabiei sclipesc de stele, Încrestături de-argint pe pușcă : Foșnește ciuha peste ele, Cu dungi de aur la vipușca ; Matasea pune flori pe să, Căpăstru-n perle, că sub nea ; Sub el, fugarul sârg, în spume, Din Karabah urmaș focos Al celor mai iuți căi din lume, Urechea-și mișcă sperios, Si, sforăind, pieziș privește Cum râul jalnic clocotește. E drum îngust, primejdios! La dreapta, zid abrupt de stânci, La stanga
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
răsărit, La ruga cheamă meuinii Când clopotul, cu glas răsfrânt, Prin limpezimea dimineții, Trezește lin locașul sfânt Când de pe munți, cu-al ei ulcior, Gruzina, ca un vis al vieții, Scoboară zvelta la izvor, Atunci, pe creștete zburlite Purtându-și neaua de cleștar, Înalte piscuri zimțuite Se zugrăvesc pe cerul clar, Și-n asfințitul străveziu Se înveșmântă-n purpuriu; Deasupra lor măreț inrumpe Și sparge norii de atlaz, Cu alb turban și straie scumpe, Kazbekul, domn peste Caucaz. V Dar inima
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
duc veacul, mai mult de nevoie decât de voie, în această zonă pe care lumea din Berceni și nu numai o numește popular „la Big”. Autori: Cătălin Cincu și Alexandra Sîrbu Odorizante și șervețele umede. La prima vedere, taraba lui nea Gelu pare foarte încărcată. „Se mai oprește din când în când vreo cucoană care mai ia un șervet, să se șteargă pe mâini, da’ în rest mai nimic”, spune ofticat proprietarul. Probabil că lumea nu este încântată de odorizantele care
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
exorcizare, defulare - la obiectivizare și distanță ironică; folosirea diferitelor "nume" reflectă chiar și diferențe de informație (noile generații nu mai percep acum aluzii care erau foarte evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu, Bibicu', (Nea) Puiu, (Nea) Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
obiectivizare și distanță ironică; folosirea diferitelor "nume" reflectă chiar și diferențe de informație (noile generații nu mai percep acum aluzii care erau foarte evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu, Bibicu', (Nea) Puiu, (Nea) Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
distanță ironică; folosirea diferitelor "nume" reflectă chiar și diferențe de informație (noile generații nu mai percep acum aluzii care erau foarte evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu, Bibicu', (Nea) Puiu, (Nea) Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul - precum și stabila
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
1896, 1996, 5) - "pe vremea Ciuruitului" (Luceafărul 14, 2000, 2), "din cauza Cîrmaciului" (Evenimentul zilei = EZ 2472, 2000, 12); "așa se făcea pe vremea lui Ceașcă" (EZ 2486, 2000, 12) - și nu lipsesc cu totul nici inovațiile: "marea boală a lui nea Nicu mondialu'" ("Academia Cațavencu" = AC 7, 1997, 1); "Nicușor-Dictatorul Minune" (AC 1, 2000, 1). Amintesc, fără alte comentarii, cîteva din formulele - unele mai frecvente, altele cu o singură atestare - prin care a fost numit Ion Iliescu, în timpul mandatului său; multe
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
comentarii, cîteva din formulele - unele mai frecvente, altele cu o singură atestare - prin care a fost numit Ion Iliescu, în timpul mandatului său; multe sînt deja uitate, devenind chiar de neînțeles, pentru că se bazau pe aluzii la o întîmplare a momentului: (Nea) Nelu, Neluțu, Nea Jean, Ilici, Regele Ilinoic, Ilius Caesar, Despotul luminat, Luminosul, Valorosul, Emanatul, Marele Emanat, Emanel, Emanache, Emanaev, Ion Iliescu-Consens, Ion Iliescu-Liniște, Domnul Consens, Liniștea noastră, Eliot Ness-Iliescu, Trandafirul prezidențial, Ion de Oltenița, Omul din Oltenița, Ghinion Iliescu, Zîmbărețul
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
plecat ca prostul/ să învăț să fac bucle/ (un obicei al meu nenorocit/ de a complica lucrurile) în loc să vin la tine/ și să-ți spun că te iubesc./ Iar gleznele tale erau atît de lipite" (Poezia de dragoste a lui nea Gică). E o incantație a iubirii biruitoare de obstacole, inclusiv cele ale expresiei poetice care pare a fi făcut un pariu cu sine, în sensul exercitării ei din pozițiile cele mai incomode. "Buclele" care "complică lucrurile" sînt, evident, simbolice. Erou
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
pocniturile ușoare ale starterelor. Și stelele clipesc la fel de frumos, cu toate că nu sînt bine aranjate". Aci urmează o notă a autorului prin care acesta se insinuează cu propriul său hobby în făptura pe care a înscenat-o: "Una din pasiunile lui nea Gică e colecționarea de citate celebre din filme: "E o plăcere să te pot privi", " În dragoste să nu spui niciodată îmi pare rău", " Viața e ca o cutie cu bomboane de ciocolată. Niciodată nu știi ce găsești înăuntru." etc.
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
Martin, editorul cărții, ale unui "cititor atent al lui Marquéz". Fantasticul nereținut nu se mulțumește a retușa, a "corija" viața dată, ci tinde a crea, după cum ar fi spus Gérard de Nerval "a doua viață", care e visul. Sfîrșitul lui nea Gică apare fabulos, în următorii termeni testamentari: "După ce-o să mor, pe mine să nu mă-ngropați și nici să nu mă ardeți. Mai bine mă-mpăiați. Da' să nu puneți paie, să puneți păr. Să mă-mpăroșați, cum ar
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
să-mi puneți un pieptăn. N-aveți grijă, că nu se sperie nimeni. Cine m-a cunoscut știe că-s om bun și cine nu m-a cunoscut o să creadă că-s un manechin de reclamă" (Ultima dorință a lui nea Gică). În cel mai calificat stil marquézian, la mumia "celui mai mare frizer din lume" se desfășoară anual un pelerinaj: "În fiecare an, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, vin la nea Gică Einstein, Napoleon, Socrate, Louis XIV, Eminescu, Madame
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
n-are cum să intre cu calul în frizerie. Se așază toți pe scaune și conversează frumos, apoi Einstein scoate vioara și cîntă pentru cel mai mare frizer, dedicație specială, Capriciul 17 de Paganini. Emoționați, ceilalți se adună în jurul lui nea Gică, fiecare cu cîte o foarfecă. În loc de la revedere, înfig sacadat lamele în halatul alb. După ce ie pleacă, sosește Vasilescu Dorel și îndeasă părul la loc, îl coase pe nea Gică, îl machiază și îl fixează pe suport. Vasilescu Dorel
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
referau la modalități de contactare și comunicare între diferite tipuri de lumi (umane, transcendentale, subumane, energetice, supraumane, multidimensionale, astrale, atemporale, spirituale, etc). Am luat legătura telefonică cu secretara mea pentru a contacta urgent triajul spitalului în scopul identificării adresei lui nea Tudor și așteptam nerăbdător să conversez cu acesta. Cam într-o oră, folosind o mașină cu care a sosit în trombă, secretara a venit acasă la mine, albă ca varul, neputând să articuleze nici un cuvânt... Îmi întinse telefonul mobil, tremurând
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
Străulești. Și mai era ceva. Cu cine vorbisem dimineață la telefon? Erau întrebări mai mult decât tulburătoare și fără de răspuns. După câtva timp când am putut să-mi reiau activitățile normale, am mers personal și am discutat cu soția lui nea Tudor, cu care de altfel mă cunoșteam de la spital, în urma numeroaselor vizite făcute soțului său. Aceasta a rămas înmărmurită când am descris cum era îmbrăcat la prezumtiva întâlnire, hainele fiind exact cele de înmormântare dar pe care eu nu aveam
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
de agitație, urmărit fiind de gândul de a merge acasă și a recupera cel de-al treilea plic. Secretarea mă privea buimacă și numai sub amenințarea încetării definitive a colaborării a acceptat să mă însoțească din nou la domiciliul lui nea Tudor. Mașina cu care mergeam aveam senzația că merge mult prea încet și figura nemulțumită a șoferului la auzul adresei m-a convins încă odată că ceva nu era în regulă, lucru pe care l-am constatat cu proprii ochi
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
să-l pună să defileze, într-o zi memorabilă, prin fața locului de întâlniri și de convorbiri cetățenești numit de toți (cu majusculă). Cum se ajungea aici? Pe calea ferată, dacă veneai de la Ploiești. Sau cu mașina de călători a lui nea Toma, un Renault rablagit, despre care am mai scris, - dacă aveai cinstea să vii tocmai din capitala țării, București. Că veni vorba... Nea Toma era tatăl viitorului medic renumit Constantin Georgescu, căruia noi, mai mici, îi ziceam Costică, nu fără
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
reduceau la îndemnul: "Du-te și fă cum te-or povățui inima și conștiința". Totul depindea, așadar, de priceperea și harul poetului diplomat. Era în februarie 1859 și drumul prin care trecu, pînă ajunse în capitala Franței, era acoperit de nea, timpul fiind friguros foarte, ceea ce nu-i plăcea poetului. Aici, la Paris, ceru, mai întîi, protocolar audiență ministrului de Externe, contele Walewski. Fu primit cu amabilitate "în acel sanctuar atît de important unde astăzi se înnoadă și se deznoadă firurile
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]