303 matches
-
se benocla, panaramă pentru "panoramă", bagabond etc.). La nivel morfosintactic, poate fi identificată accentuarea tendințelor populare ale limbii române, cum ar fi: construcția glumeață a pluralului în -e al unor substantive neutre (benoacle pentru "ochi", "ochelari"), construcția verbală cu pronumele neaccentuat în acuzativ o cu valoare neutră (a o mierli, a o pune "a intra în încurcătură", a o da de gard) după tiparul vechi popular (a o lua la sănătoasa, a o păți), construcțiile cu prepoziția pe care substituie alte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cazul genitiv, LL. 1, 1975, 147-151. [30] ILIESCU, CONSTANȚA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a. București, EDP, 1975, 87 p. [31] ILIESCU, MARIA, Pentru o sistematizare a predării pronumelui personal neaccentuat românesc (la studenții străini), LR, 24, nr.1, 1975, 52-62. [32] Institutul Central de perfecționare a personalului didactic, Biblioteca Centrală Pedagogică, Predarea limbii și literaturii române, vol. 4, București, 1975. [33] IONILĂ, FLORIN-LAZĂR, Asupra predării pronumelui interogativ-relativ „care” (în școală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
explică prin defecțiuni în activitatea de orientare deoarece,, activitatea de orientare este un moment firesc și necesar fără de care deprinderea nu se poate realiza. ” Aceasta este situația și în ceea ce privește greșelile pe care le fac elevii în scrierea construcțiilor cu pronume neaccentuate și a formelor simple ale verbului, întrucât sistemul de predare nu asigură orientarea prealabilă a elevilor. Programa recomandă ca deprinderi de ortografie exerciții de scriere corectă a verbului însoțit de formele neaccentuate ale pronumelui personal. Elevii întâmpină dificultăți și la
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
le fac elevii în scrierea construcțiilor cu pronume neaccentuate și a formelor simple ale verbului, întrucât sistemul de predare nu asigură orientarea prealabilă a elevilor. Programa recomandă ca deprinderi de ortografie exerciții de scriere corectă a verbului însoțit de formele neaccentuate ale pronumelui personal. Elevii întâmpină dificultăți și la însușirea formelor și a sensurilor pronumelor neaccentuate din cauza modului de prezentare, care nu corespunde realităților din limbă () pe mine , mă, mie, îmi, mi ). Despre formarea deprinderilor de scriere corectă nu se poate
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
întrucât sistemul de predare nu asigură orientarea prealabilă a elevilor. Programa recomandă ca deprinderi de ortografie exerciții de scriere corectă a verbului însoțit de formele neaccentuate ale pronumelui personal. Elevii întâmpină dificultăți și la însușirea formelor și a sensurilor pronumelor neaccentuate din cauza modului de prezentare, care nu corespunde realităților din limbă () pe mine , mă, mie, îmi, mi ). Despre formarea deprinderilor de scriere corectă nu se poate vorbi fără a nu fi îndeplinită condiția mijloacelor de autocontrol. Ori, această condiție nu poate
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
îndeplinită atâta timp cât sunt semnalate lipsuri. Am urmărit în prelucrarea didactică a materialului găsirea unui mijloc de autocontrol pe care l-am implicat înainte de predarea pronumelui pentru a preveni formarea deprinderilor greșite de scriere (legarea la întâmplare prin cratimă a pronumelor neaccentuate și a desinențelor verbelor ori a finalului unor cuvinte ca : săi, cel, cei, mai ). Prin analiza contextelor specifice cu care sunt deprinși din vorbirea curentă, elevii au reușit să înțeleagă logica organizării cuvintelor în context și tehnica recunoașterii pronumelor neaccentuate
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
neaccentuate și a desinențelor verbelor ori a finalului unor cuvinte ca : săi, cel, cei, mai ). Prin analiza contextelor specifice cu care sunt deprinși din vorbirea curentă, elevii au reușit să înțeleagă logica organizării cuvintelor în context și tehnica recunoașterii pronumelor neaccentuate. Concluzia generală la această lucrare metodică este aceea că principala cale care conduce la transformarea cunoștințelor în deprinderi temeinice este exercițiul repetat. Deci, eliminarea greșelilor de ortografie și punctuație nu se rezolvă prin sancționarea elevilor cu note ori calificative, ci
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti-uri), în lichida -l, precedată de diferite consoane, cu excepția ocluzivei p (ciclu-cicl-uri, ansamblu-ansambl-uri, titlu/titl-uri, dar templu/templ-e); • substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
La genitiv-dativ, singular, opoziția este marcată numai la nivelul formelor lungi, accentuate: lui (masculin)/ei (feminin): „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită.” (Idem, p. 32), „Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie.” (Ibidem, p. 130). La formele scurte, neaccentuate, opoziția se neutralizează: i, îi (masculin, feminin): „Împărat slăvit e codrul,/Neamuri mii îi cresc sub poale” (Ibidem, p. 100), $masculin: codru-îi$$, „Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii.” (Ibidem, p. 85) $feminin$$ La plural, opoziția se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen: -l(M)/-a(F) la singular, nominativ-acuzativ: dânsul/dânsa, (într-) însul/(într-) însa -Ø + lui(M)/e + i(F) la genitiv-dativ: dânsului, dânsei -i + i(M)/e + le(F), la nominativ-acuzativ, plural: dânș-i-i/dâns-e-le, (într-)ânș-i-i, (într-)âns-e-le Forma neaccentuată de acuzativ a pronumelui feminin singular este întrebuințată în mod frecvent cu sens neutru: pronumele o reia, substituind, o întreagă propoziție sau o frază: „De mi-i da o sărutare/Nime-n lume n-a s-o știe” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate fi interpretat ca formă de genitiv a pronumelui personal. ” (vol.I, p.237) Pe aceeași linie, a excluderii cazului genitiv din flexiunea pronumelor personale de persoana I și a II-a, se vorbește de un dativ posesiv atunci când formele neaccentuate -mi, -ți dezvoltă sensul propriu cazului genitiv, posesia, cu variantele sale semantice: apartenența, dependența etc. În cadrul caracterului și funcționării sistemice a limbii, problema statutului morfologic al formelor meu, tău, la care trebuie adăugat și său, pe de o parte, și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de posesie: cartea mea, cărții mele etc. Pronumele posesive meu, tău se caracterizează prin invariabilitate lexico-semantică și variabilitate morfologică. Rămân invariabile, sub aspect morfologic, indiferent de cazul regentului, pronumele de persoana a III-a: cartea lui/cărții lui și formele neaccentuate de la persoanele I și a II-a: viața-mi/vieți-mi: „Și în farmecul vieți-mi/ Nu știam că-i tot aceea/De te razimi de o umbră/ Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu, I, p. 113
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominal sau verbal) se realizează prin intermediul prepozițiilor cu recțiune genitivală: în fața mea, împotriva mea etc. În baza acestor două principii: valabilitatea generală a recțiunii prepoziționale și constanta planului semantic lexical sau lexico-gramatical, trebuie considerate tot în cazul genitiv și formele neaccentuate definite ca dativ posesiv: „În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri.” (M. Eminescu, I, p. 119), „Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi dulce floare.” (Ibidem, p. 55), „Cu farmecul luminii reci/ Gândirile străbate-mi.”( Ibidem, p. 179) * Prin bogăția flexiunii cazuale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai multe forme și variante contextuale, depinzând de modul concret de realizare a diferitelor funcții sintactice sau de raportul sintagmatic în care intră. Formele aparțin la două serii: forme lungi, accentuate (mie, pe mine ș.a.m.d.) și forme scurte, neaccentuate (mi, mă ș.a.m.d.). Formele neaccentuate sunt autonome (îmi, mi, îți, ți ș.a.m.d.): „În frunza de cucută amară/âmi fluier bucuriile” (L. Blaga, p. 63), „Cu ochii tăi de înger mă mângâi și mă minți” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de modul concret de realizare a diferitelor funcții sintactice sau de raportul sintagmatic în care intră. Formele aparțin la două serii: forme lungi, accentuate (mie, pe mine ș.a.m.d.) și forme scurte, neaccentuate (mi, mă ș.a.m.d.). Formele neaccentuate sunt autonome (îmi, mi, îți, ți ș.a.m.d.): „În frunza de cucută amară/âmi fluier bucuriile” (L. Blaga, p. 63), „Cu ochii tăi de înger mă mângâi și mă minți” (M. Eminescu, IV, p. 442) sau conjuncte, enclitic: „Las
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen, indiferent de structura prepoziției (locuțiunii prepoziționale) și de regent: Ei se învârt în jurul lui/ei; oamenii din jurul lui/ei, fetele din jurul lui/ei, oamenii din fața lui/ei. La persoanele I și a II-a omonimia genitiv-dativ caracterizează numai formele neaccentuate: „Lasă-ți lumea ta uitată,/Mi te dă cu totul mie” (M. Eminescu, I, p. 209) $dativ$$, „De ce taci, când fermecată/ Inima-mi spre tine-ntorn?” (Ibidem, p. 206) $genitiv$$. Pronumele însul, însa nu se întrebuințează decât la acuzativ, cu prepoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai pleavă și puzderii.” (Ibidem, p. 83) La persoana a III-a, prin forme supletive se disting, ca și la substantivele feminine, nominativ-acuzativul de genitiv-dativ: el, ea/lui, ei; ei, ele/lor. Acuzativul se distinge de nominativ, prin supletivismul formelor neaccentuate: el/âl, l-; ea/o; ei/âi; ele/le. Formele accentuate de acuzativ se disting prin prepoziția-morfem pe: el/pe el sau prin intermediul unor prepoziții care marchează identitatea unor funcții sintactice: el/(cu, pentru, despre) el. Omonimia genitiv-dativ la formele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el/âl, l-; ea/o; ei/âi; ele/le. Formele accentuate de acuzativ se disting prin prepoziția-morfem pe: el/pe el sau prin intermediul unor prepoziții care marchează identitatea unor funcții sintactice: el/(cu, pentru, despre) el. Omonimia genitiv-dativ la formele neaccentuate ale pronumelui de persoana I și a II-a, la ambele serii de forme ale pronumelui de persoana a III-a, se rezolvă la nivel sintactic: • prin intermediul recțiunii prepoziționale; genitivul este impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) a căror structură se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul sunăț; Am renunțat la toate cărțile folositoare lui., șdativ; are ca regent adjectivul folositoareț; • prin intermediul raportului sintagmatic de reluare sau anticipare; forma accentuată a pronumelui personal sau substantivul înlocuit cu alt pronume fixează, indirect, identitatea de caz a formelor neaccentuate, la persoanele I și a II-a, la ambele serii de forme, la persoana a III-a: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul.” (Ibidem, p. 181) șdativ: ți - țieț. Tot la nivelul funcțiilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a III-a: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul.” (Ibidem, p. 181) șdativ: ți - țieț. Tot la nivelul funcțiilor sintactice și prin intermediul raportului de reluare și anticipare se anulează omonimiile acuzativ-dativ plural, formele neaccentuate, la toate persoanele: ne, vă, le și acuzativ-dativ, la formele neaccentuate de persoana a III-a singular-plural: i-am văzut (pe ei - acuzativ)/i-am spus (lui, ei - dativ)/ne-au chemat (pe noi - acuzativ)/ne-au oferit (nouă - dativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oi fi eu sau altul.” (Ibidem, p. 181) șdativ: ți - țieț. Tot la nivelul funcțiilor sintactice și prin intermediul raportului de reluare și anticipare se anulează omonimiile acuzativ-dativ plural, formele neaccentuate, la toate persoanele: ne, vă, le și acuzativ-dativ, la formele neaccentuate de persoana a III-a singular-plural: i-am văzut (pe ei - acuzativ)/i-am spus (lui, ei - dativ)/ne-au chemat (pe noi - acuzativ)/ne-au oferit (nouă - dativ). Omonimia genitiv-dativ a pronumelui de persoana a III-a, forme accentuate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
luna în ferești,/Numai tu de după gratii/Vecinic nu te mai ivești.// Altul este al tău suflet,/Alții ochii tăi acum,/Numai eu rămas același,/Bat mereu același drum.” (Ibidem, p. 113) b. caracterul, în general obligator, al întrebuințării formelor neaccentuate de dativ și acuzativ, atunci când, din diferite motive, se recurge la formele accentuate în realizarea funcțiilor sintactice de complement, direct și indirect: „Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi.” (Ibidem, p. 155), „Te-aș cere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi.” (Ibidem, p. 155), „Te-aș cere doar pe tine, dar nu mai ești a ta.” (Ibidem, p. 127) Când formele accentuate de acuzativ realizează alte funcții sintactice, forma neaccentuată nu mai poate fi întrebuințată, deoarece planul său semantic conține implicit funcția primordială a acuzativului - de obiect pasiv al acțiunii verbale: Merg la tine/cu tine/pentru tine/fără tine etc. Obligativitatea întrebuințării formelor neaccentuate prezintă grade diferite în legătură cu persoana
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează alte funcții sintactice, forma neaccentuată nu mai poate fi întrebuințată, deoarece planul său semantic conține implicit funcția primordială a acuzativului - de obiect pasiv al acțiunii verbale: Merg la tine/cu tine/pentru tine/fără tine etc. Obligativitatea întrebuințării formelor neaccentuate prezintă grade diferite în legătură cu persoana gramaticală a pronumelui, cu funcția lui sintactică și cu structura generală a enunțului sintactic. Pronumele de persoana I și a II-a se caracterizează prin obligativitate maximă; dacă în enunțuri imperative, de exemplu, când verbul-predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoanei a III-a se poate exprima și numai prin forma accentuată: Dă-le lui!, dativul persoanei I se exprimă numai prin amândouă formele: Dă-mi-le mie! Forma accentuată se poate întrebuința singură doar în enunțuri dialogale, când forma neaccentuată rămâne subînțeleasă odată cu verbul predicat: - M-ai văzut pe mine?/ - Da, pe tine. Întrebuințarea formelor neaccentuate de dativ și acuzativ este obligatorie și în unele contexte în care complementul, direct sau indirect, se realizează prin substantive sau pronume nepersonale; gradul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]