447 matches
-
linia albastră provenind din creionul lui Stalin și cea roșie aparținând creionului lui Ribbentrop, purtând mențiunea că ambele linii au fost trasate la încheierea tratatului frontalier de prietenie dintre U.R.S.S. și Germania și ca urmare a protocolului secret de neagresiune germano-sovietic din 23 august 1939. Cele două hărți, de fapt una și aceeași, i-au inspirat distinsului bibliofil Jean Michael Cantacuzène reflecții nu tocmai vesele. Într-un articol apărut pe Internet, sublinia faptul că succesiunea evenimentelor internaționale dramatice care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
unor recunoașteri formale, implicite, a frontierei pe Nistru, în esență, poziția U.R.S.S. nu s-a modificat și s-a exprimat cu violență în anii 1939-1940, atunci când România devenea complet izolată pe plan extern. Protocolul adițional secret la Pactul de neagresiune germano-sovietic, din 23 august 1939, amenințările lui V. M. Molotov din martie 1940, notele ultimative din iunie 1940, acordul Germaniei, au condus la presiunea diplomatică și agresiunea din 28 iunie 1940, de ocupare prin forță armată a Basarabiei, a nordului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Țării Moldovei; dezmembrările au fost infirmate de întreaga evoluție istorică și de viață liber exprimată a populației Basarabiei și Bucovinei. După ce Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova își însușise hotărârea din iunie 1990 a Comisiei sale de condamnare a Pactului de neagresiune și a Protocolului adițional secret din 23 august 1939, a ocupării prin forță armată a Basarabiei și a nordului Bucovinei, Declarația de Independență considera Pactul ca nul ab initio și cerea lichidarea consecințelor politico-juridice ale acestuia, invocând și Declarația adoptată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în relațiile dintre ele; textul pactului era anexat protocolului ca parte integrantă a sa. A fost un moment care a contribuit la o viitoare normalizare a relațiilor diplomatice româno-sovietice. S-au purtat în continuare tratative pentru încheierea unui pact de neagresiune între cele două țări, dar ele s-au întrerupt atunci când s-a pus problema existenței litigiului teritorial. N. Titulescu, numit din nou ministru al Afacerilor Străine, în octombrie 1932, se pronunța pentru îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Sovietică, fără a admite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru România. În fața acțiunilor revizioniste tot mai intense, s-a luat în dezbatere necesitatea lărgirii sistemului de securitate prin încheierea pactului oriental. Franța și U.R.S.S. - și alte state din Europa centrală și răsăriteană - urmau să încheie o convenție de neagresiune și de ajutor mutual. Ca președinte al Micii Înțelegeri și al Înțelegerii Balcanice, N. Titulescu atrăgea atenția în 1935 că sporirea forțelor militare ale Germaniei, Ungariei și Bulgariei reprezenta o diminuare de securitate în Europa. Pactul oriental nu s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un ajutor sigur și prompt, cercurile conducătoare de la București considerau necesară acordarea unor concesii, în special economice, celui de al treilea Reich. În urma eșecului tratativelor tripartite de la Moscova, din mai-august 1939, la 23 august 1939 s-a încheiat Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică, cu documentul său oficial și cu Protocolul adițional secret. Prin Pactul de neagresiune, părțile contractante se obligau să se abțină de la orice violență, acțiune agresivă sau atac una împotriva alteia, iar în cazul în care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de al treilea Reich. În urma eșecului tratativelor tripartite de la Moscova, din mai-august 1939, la 23 august 1939 s-a încheiat Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică, cu documentul său oficial și cu Protocolul adițional secret. Prin Pactul de neagresiune, părțile contractante se obligau să se abțină de la orice violență, acțiune agresivă sau atac una împotriva alteia, iar în cazul în care una dintre aceste părți devenea obiectul unei acțiuni militare din partea unei terțe puteri, cealaltă parte contractantă nu va
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
alta comunistă, își dădeau mâna pentru sfâșierea României. Pactul de la 23 august 1939 a ridicat U.R.S.S. la nivelul de putere continentală, trecându-se imediat la atacarea Poloniei, atât de la vest, cât și de la est. Imediat după semnarea Pactului de neagresiune, Germania a atacat Polonia la 1 septembrie 1939. La 3 septembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei, declanșându-se astfel a doua mare conflagrație a secolului al XX-lea. La 6 septembrie, România și-a declarat neutralitatea. În timp ce armata
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în ședința sesiunii a VI-a a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, când președintele Consiliului Comisarilor Poporului și comisarul Afacerilor Externe declara, între altele: „Printre țările vecine din sud, amintite mai înainte, este una cu care nu avem pact de neagresiune, România. Aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexiune de către România nu a fost niciodată recunoscută de U.R.S.S., deși aceasta nu a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Diplomația românească s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu numai Pactul Briand-Kellogg, ci și Convenția pentru definirea agresorului. În acest caz, nu ar trebui decât să ne reamintim ce s-a întâmplat în Polonia, Finlanda și în cele trei republici baltice, care avuseseră acorduri formale și specifice de neagresiune cu Uniunea Sovietică”. Declarația lui V. Molotov a fost urmată de noi concentrări de trupe ale Armatei Roșii pe Nistru, de noi incidente de frontieră, Uniunea Sovietică pregătind ocuparea prin forță a Basarabiei și a nordului Bucovinei. Aceste pregătiri au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care sunt reluate și „actualizate” tezele neștiințifice, în contradicție flagrantă cu realitatea, cu evidența, susținute de-a lungul anilor de istorici sovietici, ce exprimau în fond interesele Partidului Comunist și ale statului sovietic. Astfel, se consideră că încheierea Pactului de neagresiune din 23 august 1939 și a Protocolului adițional secret a creat o situație pe care Uniunea Sovietică trebuia să o folosească, ca reacție față de Germania: „Guvernul sovietic găsi momentul potrivit să pună în fața României chestiunea Basarabiei”. Eludând faptele, caracterul agresiv
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
două state. Putem găsi în aceste tratative și în documentele adiacente recunoașteri formale, implicite, ale frontierei pe Nistru. Însă, în anii următori, obiectivele agresive ale vecinului de la răsărit față de România, în mod special, au fost reluate prin încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german, prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939 și prin agresiunea din 28 iunie 1940. Între timp, la scurt timp după declanșarea războiului mondial, Uniunea Sovietică participase împreună cu Germania hitleristă la împărțirea Poloniei și declanșase agresiunea împotriva Finlandei. Analiza
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
organizații. Binevoiți vă rog a primi, Domnule ministru al Afacerilor Străine, asigurarea considerației mele cele mai înalte. (Urmează la fiecare scrisoare cu text identic adresată unui ministru, semnătura celuilalt în numele guvernului respectiv.) Interesele și drepturile României..., p. 460-462. Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică 23 august 1939, Moscova Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, călăuzindu-se de dorința de a consolida cauza păcii între U.R.S.S. și Germania și pornind de la premisele principale ale tratatului de neutralitate între U
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Molotov J. von Ribbentrop Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele lui pentru Basarabia. Culegere de documente. (Selecție de Ion Șișcanu și Vitalie Văratec, prefață de Valeriu Matei), Chișinău, 1991, p. 5-6 Protocolul adițional secret. 23 august 1939 Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari din partea celor două părți au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat: 1. În
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Afacerilor Externe, V. M. Molotov, la ședința sesiunii a VI-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. 29 martie 1940 ...................................................................................................................................... Printre țările meridionale vecine, pe care eu le-am citat, este una cu care noi nu avem un pact de neagresiune, România. Aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară. Astfel nu există
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și consecințele sale pentru Basarabia”. 28 iunie 1991, Chișinău Noi, participanții la Conferința Internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia”, pe baza discuțiilor purtate în zilele de 26-28 iunie 1991, aici, la Chișinău, capitala Republicii Moldova, declarăm următoarele: Tratatul de neagresiune între Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cunoscut sub numele Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova la 23 august 1930, împreună cu prevederile protocolului său adițional secret au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic pînă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popare, față de normele de cinviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cele două regimuri totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste care au condus la declanșarea celui de-al II-lea război
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin Pactul Briand-Kellogg din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act de faptul că, prin Hotărîrea adoptată la 24 decembrie 1989 privind aprecierea politică și juridică a Tratat sovieto-german de neagresiune din 1939, Congresul Deputaților Poporului, cel mai înalt forum din U.R.S.S., „condamnă semnarea Protocolului adițional.... și a altor înțelegeri secrete cu Germania” și „recunoaște” că acestea sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate din momentul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o citești... — Am Înțeles. Păi, gata, mi-ai citit-o tu... Înseamnă că pe tine te ajută, ai de unde să... Nu asta Îți trebuia? În august 1939, Hitler și Stalin semnează prin reprezentanții lor Ribbentrop și Molotov un acord de neagresiune, Însoțit de o anexă secretă de reîmpărțire a Europei și a lumii (pentru că intențiile lor, oricît de absurd părea chiar și În acel moment istoric, cam astea erau). După care se reped asupra Poloniei, cu o ferocitate de dezaxați aflați
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sovietice, deja masate la graniță, dau năvală. România nu poate să se apere În fața acestui furt teritorial, vechile alianțe au căzut de mult, iar protecția Germaniei nu funcționează, pentru că un front deschis În Balcani și o rupere a pactului de neagresiune semnat cu Rusia sînt ultimul lucru pe care Hitler și-l dorește. Stalin l-a citit și și-a făcut jocul. Poate că e loc și de o mică digresiune anecdotică doar aparent frivolă, care ne arată cum funcționează ironia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să-l accepte ca pe un fatum special. Presupunea o relativă “proprietate” peste o clasă, câteva bănci și un număr diferit de elevi; viețuirea schimbătoare lângă cele mai interesante locuri (unde câinii dormeau cu lupii într-un straniu “pact de neagresiune”; mese servite uneori doar la praznice și hramuri; întâlniri rarisime cu zeul automobil și mult mai frecvente cu hoții de cai; o devoțiune exemplară către centrele laice de pelerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne de foc!, câinii dormeau laolaltă cu lupii într-un pact de neagresiune pe care doar doamna natură îl poate înțelege. Copiii, indiferent de ce-or zice sociologii, erau extraordinari. Neculai Cioroi, oficial Oprea, Marina Petrișor, premianți benne merenti; Vasile Roman, un artist al viorii, Sâlimon Nicolae... Erau copii necăjiți, săraci dar bogați
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
tatăl meu? Nu doar pe el. Turul cu ghid fu întrerupt o singură dată, când Uri porni radioul și dădu pe știri. Ultimele vești erau sumbre: Hezbollah a lansat un bombardament cu rachete din Liban, punând capăt lungii perioade de neagresiune. Civilii israelieni din nord se înghesuiau în adăposturi antibombardament, iar Yaakov Yariv era presat să riposteze de propriii lui susținători. Dacă era pe cale să facă pace, trebuia să demonstreze că nu e moale. Maggie discutase asta cu Davis, la telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia" (26-28 iunie 1991) Noi, participanții la Conferința Internațională "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia", pe baza discuțiilor purtate în zilele de 26-28 iunie 1991, aici, la Chișinău capitala Republicii Moldova, declarăm următoarele: Tratatul de neagresiune între Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cunoscut sub numele pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova, la 23 august 1939, împreună cu prevederile protocolului său adițional secret, au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic până la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popoare, față de normele de conviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste, care au condus la declanșarea celui de-al doilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]