6,250 matches
-
Lippi, pe Trapattoni și pe toți moderniștii iubitori de antiliteratură și antiteatru. în plin postmodernism, Rekhagel e un dinozaur modernist care a reușit să facă din niște meridionali sută la sută niște nemți sută la sută. Nu mă gîndesc la nemții lui Völler, care alcătuiau mai degrabă o salată decît o echipă, dar chiar la aceia care au cîștigat titlu după titlu și subtitlu după subtitlu prin rigoare și disciplină. închid paranteza nemțească. Mi-au plăcut apoi englezii. Ce-a făcut
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
isterizăm după fiecare înfrîngere și să nu ne declarăm cei mai tari din lume după cîte o victorie la care nu ne-am fi așteptat. Povestea asta cu ghinionul ni se trage de la partida cu Germania, mai mult pierdută de nemți decît cîștigată de ai noștri. După acea "victorie istorică" s-au găsit comentatori autohtoni care au scris că echipa noastră ar trebui să meargă în Portugalia, în locul germanilor. Cu socoteli din astea, dacă îi batem vreodată pe brazilieni într-un
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
le arată că viața înseamnă și poveste. Am coborît în Sibiu și curtea teatrului gazdă s-a umplut. M-am uitat cum muzica maramureșenilor-artiști din Iza, inepuizabili, intră în noi, în fiecare. O curte plină de oameni de peste tot, ruși, nemți, români, camerunezi, irlandezi, americani, abkahasieni, armeni, evrei, canadieni aduși acolo de teatru și pentru teatru se mișcau și jucau pe ritmurile noastre cele mai autentice. Poate doar zongora lui Ion Pop din Maramu să mă fi făcut să mai uit
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
asemenea unui consilier matrimonial optimist, dar, în același timp, de a pătrunde cu agerime și răceală sub pielea străinului: Era oare un impostor? Un șarlatan amator? Sau un escroc experimentat și perfid? Sau poate doar un țicnit mărunt, inofensiv? Un neamț covîrșit de vinovăția istorică? Un idealist care visa să reformeze omenirea? Un dement, bolnav de ambiție? O femeie hărțuită care se pretează la un act disperat? Un evreu din diaspora superentuziast? Un intelectual francez blazat, avid de senzații tari? Sau
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
Am fost deportat În Rusia. Am scăpat ca prin minune. În timpul lui Antonescu trebuia să mă prezint la poliție În fiecarte sâmbătă ca să fiu Înregistrat În condica celor puși pe listele negre. Am avut curajul să protestez Împotriva continuării susținerii nemților. Mai ales după ce Ungaria sia retras trupele, iar Spaniolii mai aveau numai o singură Divizie pe Front. După ocupație am organizat T.U.N.Ț. la Timișoara. Suntem gata să ne servim Patria, daca ni se va cere.” “Înseamnă că
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
registru, în alte pagini ale operei sale. Relele presimțiri ale lui Remus Lunceanu nu sunt doar invențiile "unei ușoare manii a persecuției" (p. 150), de care suferea. Se vorbeau despre el, într-adevăr, "lucruri îngrozitoare", că e un trimis al nemților, adică un spion (p. 151), acuză ce i se părea "de-o nedreptate revoltătoare" (p. 152). Un prieten avocat îi expune logica suspiciunilor, cărora le-a căzut din nou victimă: "(") toate aparențele sunt împotriva ta. Și lumea judecă după aparență
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
aveai motive să nu-ți fie frică. Ce motive? Aici e întrebarea. Unii vorbeau așa, alții altfel, dar toți se uneau într-un gând: trebuie să fi avut legături cu dânșii... Se poate, firește, să fi rămas de nevoie sub nemți. Eu, unul, nu tăgăduiesc. Dar atunci urmează întrebarea: cum de nu te-au descoperit, cum de nu ți-au făcut nimic, cum de te-au lăsat chiar să mai și scrii?" Nu vezi cum vin toate aparențele să te osândească
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
destulă încredere. Pentru că nu e "patriot de cafenea", când se anunță mobilizarea, se prezintă imediat pentru înrolare, dar e dus cu vorba de la un birou la altul, până ce Bucureștiul e ocupat, iar situația lui militară se schimbă radical. Dacă vin nemții, austriecii și ungurii, vine pentru Remus Lunceanu și marea primejdie (Primejdia e titlul unuia din primele capitole). Incertitudinea ("Eu ce fac?") îl copleșește, deși încearcă să se refugieze în "încrederea oarbă în fatalitate" și să se lase în voia întâmplării
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
ce fac?") îl copleșește, deși încearcă să se refugieze în "încrederea oarbă în fatalitate" și să se lase în voia întâmplării și a necunoscutului (Opere 3, p. 21). Nu era greu pentru el să vadă amenințarea, dacă l-ar identifica nemții: "în cazul cel mai rău, m-ar considera dezertor austriac, deși nu sunt, m-ar face agitator iredentist și cine știe mai ce, m-ar trimite la un tribunal militar, sau poate nici nu m-ar judeca, și m-ar
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
noi să ne gândim la proliferarea acestei senzații fizice de sugrumare în conștiința încărcată a lui Apostol Bologa dintr-un roman care era încă nescris, dar ale cărui meandre psihologice se prefigurau. Poliția secretă și zvonurile răspândesc listele negre ale nemților, care își urmăresc și își persecută adversarii. în ciuda marilor dificultăți de a-și întreține familia, Remus Lunceanu refuză, cu un sentiment de sfidare și eroism, oferta de a face gazetărie în slujba dușmanilor, de pildă la "Gazeta Bucureștilor" ca traducător
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
precauție nu-i va folosi de fapt la nimic când va fi denunțat ca transilvănean. E suprimat ca funcționar de minister și rămâne fără sursă de venit. Tocmai pentru că știa nemțește, credea că trebuie să se ferească de relațiile cu nemții. Dar, cu toate acestea, situația lui morală nu e mai puțin periclitată. Când se redeschid teatrele, acceptă să facă rezumatele pieselor în nemțește și în românește (p. 51) pentru o instituție de control și cenzură, iar apoi devine controlor de
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
roman includerea, mai lejeră, a politicului în poveste, sub forma unui flash-back. "Un eveniment dătător de speranță a fost venirea lui Gorbaciov în Germania, în luna mai. Asta după ce ungurii au ridicat Cortina de Fier și i-au lăsat pe nemții care se năpusteau tot mai numeroși din țările vecine să-și ia valea spre Occident. În șase luni 220 000 de cetățeni RDG trecuseră în Vest. La începutul lui septembrie, ungurii au deschis complet granița spre Austria. Tot în zilele
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
-și ia valea spre Occident. În șase luni 220 000 de cetățeni RDG trecuseră în Vest. La începutul lui septembrie, ungurii au deschis complet granița spre Austria. Tot în zilele acelui început de toamnă au loc manifestații uriașe la Leipzig. Nemții nu mai vor să i se supună lui Honecker. Cîteva zile mai tîrziu, Gorbi lansează (în germană?): ŤWer zu spät kommt, den bestraft das Leben!ť Nu se referea la turiștii germani sau la cetățenii nemți care ajunseseră prea târziu
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
manifestații uriașe la Leipzig. Nemții nu mai vor să i se supună lui Honecker. Cîteva zile mai tîrziu, Gorbi lansează (în germană?): ŤWer zu spät kommt, den bestraft das Leben!ť Nu se referea la turiștii germani sau la cetățenii nemți care ajunseseră prea târziu la graniță pentru a spera să treacă în Ungaria și-apoi și mai departe, în Germania. Să plece de la ei de-acasă cu speranța de-a ajunge pînă la urmă undeva tot acasă" (p. 114). Dumitru
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
a fost un refuz al populației de a accepta conducerea asta... |ia au suportat-o greu, și s-au dedat la acte de terorism. Les chouans ai lui Balzac erau teroriști. Rezistența franceză au fost teroriști, așa îi numeau și nemții. Rezistența rusească antinazistă, a fost terorism. Tot ce este reacție spontană a sentimentului național jignit , se cheamă terorism, că n-are altă cale de acțiune decît terorismul. L.G.: Dar deja americanii au început să înțeleagă lucrul ăsta... Al. P.: Cum
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
văzut chestia asta. Dumnezeu nu dă voie, n-o să reușească. Și la 11 ani de la alegerea Papei... s-au schimbat riscurile și șansele omenirii. Adică nu a mers așa cum au crezut ei. Au crezut și americanii, cum au crezut și nemții, că ei pot să fie invincibili. Au mai crezut ceva, care pentru ei a fost foarte grav. Atentatul de la 11 septembrie 2001 le-a arătat că ei sunt vulnerabili pe propriul lor teritoriu. Au distrus mitul american. Cumplit. Asta a
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
scole (școale), nostre (noastre), totă (toată), bolă (boală), me(mă), acesta (aceasta), scia (știa), presintă (prezintă), tesă (teză), sciu (știu), cunoasce (cunoaște), ve (vă), cunoscință (cunoștință). Neocolită de drame, în timpul primului război mondial fiind ostatic, timp de un an, la nemți, viața savantului va cunoaște, după instaurarea comunismului, toate umilințele, fiind tratat, pentru că avusese moșie și conac, ca o ,bestie moșierească". Dar această etapă din viața sa va face obiectul volumului al treilea al monografiei, pe care îl așteptăm cu deosebit
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Externe german. Dar despre opinia pe care a ținut s-o împărtășească după o altă vizită ne putem convinge dintr-o însemnare a lui Const. Argetoianu, din 22 noiembrie 1934:3) , Nae Ionescu, care se întoarce din Germania, povestește că nemții sunt înarmați până în dinți, că au toate contingentele de la război până azi instruite și 42.000 piloți aviatori. Șomajul nu se mai simte, sărăcia nu e mai mare ca aiurea, dimpotrivă. Lumea e mulțumită și plină de încredere în Hitler
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
ziarul lui Nae Ionescu) cum a fost Mihail Sebastian pot oferi un răspuns edificator: La 4 noiembrie același an, Const. Argetoianu nota, astfel, în ,Jurnalul" lui5): ,începe să se vorbească iar de banii pe care îi ia Nae Ionescu de la nemți. în cursul conversației pe care am avut-o ieri, Nae a protestat energic împotriva acestei acuzații. Mai întâi el pretinde că nemții nu dau bani. N-ar fi dat în România decât la doi oameni: lui Ștefan Tătărescu 1 milion
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
astfel, în ,Jurnalul" lui5): ,începe să se vorbească iar de banii pe care îi ia Nae Ionescu de la nemți. în cursul conversației pe care am avut-o ieri, Nae a protestat energic împotriva acestei acuzații. Mai întâi el pretinde că nemții nu dau bani. N-ar fi dat în România decât la doi oameni: lui Ștefan Tătărescu 1 milion (când farsorul a încercat crearea unui Partid Național-Social în România) și dr-ului Ilie Rădulescu, escrocul de la ,Porunca Vremii", care n-a primit
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
lui Ștefan Tătărescu 1 milion (când farsorul a încercat crearea unui Partid Național-Social în România) și dr-ului Ilie Rădulescu, escrocul de la ,Porunca Vremii", care n-a primit decât 200.000 lei. Nae nu neagă că (sic) câștigă multe parale cu nemții, dar nu de la nemți ș...ț. Nae se mai plânge că (sic) câteodată nemții îl păcălesc; astfel el ar fi acela care a pus la cale descălecarea lui I. G. Farben în România, și după ce a muncit o vară întreagă
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
milion (când farsorul a încercat crearea unui Partid Național-Social în România) și dr-ului Ilie Rădulescu, escrocul de la ,Porunca Vremii", care n-a primit decât 200.000 lei. Nae nu neagă că (sic) câștigă multe parale cu nemții, dar nu de la nemți ș...ț. Nae se mai plânge că (sic) câteodată nemții îl păcălesc; astfel el ar fi acela care a pus la cale descălecarea lui I. G. Farben în România, și după ce a muncit o vară întreagă, puternica Societate din Germania
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
România) și dr-ului Ilie Rădulescu, escrocul de la ,Porunca Vremii", care n-a primit decât 200.000 lei. Nae nu neagă că (sic) câștigă multe parale cu nemții, dar nu de la nemți ș...ț. Nae se mai plânge că (sic) câteodată nemții îl păcălesc; astfel el ar fi acela care a pus la cale descălecarea lui I. G. Farben în România, și după ce a muncit o vară întreagă, puternica Societate din Germania l-a exoflisit și a încredințat reprezentanța sa lui... Tîlea
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
tehnice", de tratat tactic, se fac, din loc în loc, a bate obrazul scriitorului dedulcit la vederi din fînărie. Acolo, războiul nu se simte. Poate zorul unei fete de-a da la vacă, fiindcă bărbații casei plecaseră pe front, poate radarul nemților, care le spunea cînd să plece cu untul la oraș să mai fi tulburat, ceva-ceva, viețile din Frăsinet. Satul de Ilfov, amenințat de relativa vecinătate cu un Ploiești ,interesant" pentru toate taberele, trăiește, cu toți locuitorii lui, în cotorul unei
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
au grijă s-o spună. Fănuța, Teodor, Norel, pe urmă și alții, care se tot amestecă în poveștile lor, ordonate la început, sînt alonjele prin care sporesc întîmplările satului. Odată pornită, acțiunea o ia domol la vale, împănată cu durerile nemților, nimeriți într-o țară de moftangii impertinenți, și cu durerile autoarei, ducîndu-și micul război cu arta literară. Nu, își face ea socoteala, lucrurile nu trebuie să pice ŕ la madam Hortensia, abia sugerate, e nevoie de fapte aici. Și sînt
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]