6,387 matches
-
servicii în turism Sunt șaptesprezece ani de “libertate”! Toți “aleșii” s-au plimbat pe banii țării în toată Europa.Nu au văzut ei oare cum se face turismul în Grecia, Italia, Spania, Franșa, Belgia etc? Mă întreb: de-ar avea nemții aceste monumente oare cum s-ar organiza? Tristețea și sentimentul zădărniciei de acum mi se leaga (ca dovadă că avem memoria ordonată pe “sertărașe tematice”) cu cele trăite ieri, în timpul călătoriei cu trenul, în timpul căreia, pe traseu am văzut tot
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
al lui Odobescu, cât și peisajele de coșmar ale lui Panait Istrate, cu acei nori fantastici de ciulini, purtați de vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Țara mea cu oameni buni, Buni de doină și baladă, Din romani și daci străbuni Suntem proști făcuți grămadă. Ne-au bătut care au vrut: Nemții, turcii, dar și rușii; Le-am dat și ce n-au cerut, Darnici peste pragul ușii. Țara mea cu oameni buni, De priveghi și pomenire, Când din bucium o să suni Va fi ultima zvâcnire... Țară dată de haram, Nici măcar de
ŢARA MEA CU OAMENI BUNI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/george_safir_1408296925.html [Corola-blog/BlogPost/369145_a_370474]
-
mergea, ca un hoț, speriat, uitându-se în toate părțile. Când a trecut pe lângă mine nu și-a scos șapca în semn de respect. Așa era atunci, era obligația evreilor să-și descopere capetele în semn de respect pentru noi, nemții. Așa credeam noi, așa fusesem învățați, că respectul se impune cu forța. - Halt!, am strigat după el. Nu știau ei germană, dar din atitudinea noastră ostilă, înțelegeau cuvintele sau le presupuneau mai degrabă. Astfel, tânărul s-a oprit și s-
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
două săptămâni. De acolo i-au trimis la Banovici, în nord-estul Bosniei-Herțegovinei, unde au stat un an și câteva luni, el lucrând la o cantină. I-au arestat din nou și i-au pus pe toți în barăcile făcute de nemți. Întrucât nemților li se terminase contractul, aceștia, prizonieri de război fiind, au plecat înapoi în Germania. La Trieste La scurt timp, nea Mitică și grupul său au plecat în Zrenianin, localitate situată mai la nord de Pancevo, la o distanță
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
De acolo i-au trimis la Banovici, în nord-estul Bosniei-Herțegovinei, unde au stat un an și câteva luni, el lucrând la o cantină. I-au arestat din nou și i-au pus pe toți în barăcile făcute de nemți. Întrucât nemților li se terminase contractul, aceștia, prizonieri de război fiind, au plecat înapoi în Germania. La Trieste La scurt timp, nea Mitică și grupul său au plecat în Zrenianin, localitate situată mai la nord de Pancevo, la o distanță de 80
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
condiționau viza, de înscrierea pentru studii: „Dacă vii la studii, îți dăm viză”, le spuneau. Încă din Iugoslavia făcuseră ștampila din cartofi și cerneală și cântau: „O, Tanenbaum, O, Tanenbaum”, se spălau cu zăpadă, și când îi vedeau sârbii, spuneau: „Neamțul e tot neamț”. Era o stratagemă pentru a-i convinge pe sârbi că sunt nemți. A fost un inginer, Cernea, își amintește nea Mitică, venit de la Stalingrad, tot în acest mod, cu ștampila falsă. Că așa le era vorba: „Când
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
înscrierea pentru studii: „Dacă vii la studii, îți dăm viză”, le spuneau. Încă din Iugoslavia făcuseră ștampila din cartofi și cerneală și cântau: „O, Tanenbaum, O, Tanenbaum”, se spălau cu zăpadă, și când îi vedeau sârbii, spuneau: „Neamțul e tot neamț”. Era o stratagemă pentru a-i convinge pe sârbi că sunt nemți. A fost un inginer, Cernea, își amintește nea Mitică, venit de la Stalingrad, tot în acest mod, cu ștampila falsă. Că așa le era vorba: „Când diavolul este în
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_istorie_de_viata_despre_esec_si_reusita_in_vreme_de_razboi.html [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
mare de știutori de carte în rândul armatei așa că, la Prundul Bârgăului , Curtea de la Viena a înființat prima școală cu predare în limba română alături de cea de limbă germană sau maghiară. - Ha, ha, ha, de-aia ai dumneata cap de neamț (1), c-ai studiat la școala asta, intră din nou în discuție mocanul de pe scaunul din față. - Da, mă, de-aia!... Lucrurile s-or schimbat doar în anii 1940-1945, când școala s-o făcut doar în ungurește... Da atunci, vremurile
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
am ajuns. Parcă dacă-l asculți, totuși, pe badea Gheorghe, timpul trece mai repede. (1) Prezenta trupelor germane în această zonă a lăsat o amprentă pozitivă asupra locuitorilor prin modul de gândire și organizare de unde expresia des întâlnită „cap de neamț”. MULTUMESC colegilor mei de facultate, MARIANA și VASILE BOZGA, care mi-au sărit în ajutor oferindu-mi informații despre Prundul Bârgăului, o localitate pe care din păcate, nu am vizitat-o niciodată. Informațiile istorice din acest capitol îi apartin în
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
Tony Victor James Yoka, unul dintre marii favoriți ai categoriei, îl întîlnește pe Laurent Jr. Clayton, din Insulele Virgine.Înaintea meciului lui Nistor boxează chiar adversarii de pe partea să de tablou. În primul tur, Clayton furnizase o surpriză, trimițîndu-l acasă pe neamțul Erik Pfeifer, mult mai bine cotat. Prima repriză este echilibrată, cu Clayton în mijlocul ringurului și Yoka mulțumindu-se să ia pulsul rivalului. Repriză a doua este cronică suferinței lui Clayton, pentru că francezul lovește repetat cu directă de stînga direct în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-13/ [Corola-blog/BlogPost/92544_a_93836]
-
Tony Victor James Yoka, unul dintre marii favoriți ai categoriei, îl întîlnește pe Laurent Jr. Clayton, din Insulele Virgine.Înaintea meciului lui Nistor boxează chiar adversarii de pe partea să de tablou. În primul tur, Clayton furnizase o surpriză, trimițîndu-l acasă pe neamțul Erik Pfeifer, mult mai bine cotat. Prima repriză este echilibrată, cu Clayton în mijlocul ringurului și Yoka mulțumindu-se să ia pulsul rivalului. Repriză a doua este cronică suferinței lui Clayton, pentru că francezul lovește repetat cu directă de stînga direct în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-13/ [Corola-blog/BlogPost/92544_a_93836]
-
războiul pentru întregirea neamului. Dezrobirea Ardealului devine ținta întregii lui activități. Datorită activității desfășurate în această perioadă el se așează printre ctitorii României Mari. Este înverșunat adversar al încheierii păcii cu germanii. Odată pacea încheiată, e nevoit să părăsească țara. Nemții îi acordă cinstea să-l pună în fruntea listei persoanelor indezirabile care urmează să se expatrieze. La 22 iulie 1918, Take Ionescu ajunge la Paris. Sosirea lui a coincis în chip fericit cu începutul marii și fericitei ofensive din mijlocul
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
bine și acum. E un om împăcat cu viața, liniștit și înțelept. A fost în război, a ajuns în Rusia și-și amintește ce bogată era Ucraina pe vremea aceea, când au primit ajutoare de la americani. Batalioanele românești mergeau în urma nemților, să-i alunge, așa a ajuns nea Vasile în Cehoslovacia, a trecut munții Tatra. Când s-a terminat războiul, dinCehoslovacia a venit pe jos acasă...Te minunezi când auzi câte a îndurat bietul om, și uite, totuși, a ajuns la
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Basarabia și de Bucovina! Și de cel care a vrut să le dezrobească. Dar vina, și aici, e tot a românilor „manipulați”. Că dacă nu intorceam armele, nu s-ar fi scurtat războiul cu șase luni și-ar fi avut nemții timp să scoată arma secretă...Și uite-așa, fatalitate!, mereu pe mâna noastră, biet popor... "tarat" și "fără șira spinării" (cum ne alintă un alt distins „boier al minții”, din același club select... Cu privire la Decizia Curții Constituționale, legată de Referendum
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Tableta_de_alegator_addenda_la_refere_gheorghe_parlea_1346157771.html [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
am și un copil de crescut, așa că îmi rămâne prea puțin timp pentru altceva... Scriu pe apucate din păcate..., încerc să încropesc al doilea volum de poezii. Urmează traducerea primului volum în limba germană, pentru că trăiesc aici și foarte mulți nemți vor să vadă și să înțeleagă ce am scris. - Ce planuri de viitor aveți? - Să îmi termin specializarea ca psihiatru, să am putere și sănătate să o cresc pe Anna și ce o să-mi mai ajute Dumnezeu, să scriu în
EXIST ATAT CAT VA MAI EXISTA LUMINA . INTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/_exist_atat_cat_va_mai_exista_lumina_interviu_cu_poeta_felicia_feldiorean.html [Corola-blog/BlogPost/344287_a_345616]
-
în anexa unei fabrici de mobilă funcționa o mașină de făcut hârtie de scris de calitate superioară. Era o mașină nemțească, rămasă de la un nemernic de exploatator care fugise ca un laș atunci când bravele armate sovietice eliberaseră teritoriul. Păcat că neamțul nu fusese curajos ca să poată fi omorât pe loc sau, dacă era din cale afară de norocos, să fie deportat în Siberia. Oricum, întregul său atelier, care producea hârtie, a fost confiscat și declarat bun al întregului popor. Mașina însă avea
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
fusese ea construită. Adică optim! Timp de douăzeci și patru de ore pe zi, cu o pauză pentru întreținere de o săptămână în fiecare an. Nici mai mult, nici altfel! De îngrijit, o îngrijea nea Vasile, cel care făcuse ucenicie pe vremea neamțului tot pe această mașină. Numai că, vreme de peste treizeci de ani nimeni nu avusese ideea de a da un decret de mărire a producției de hârtie. Acum însă, noile și minunatele condiții socio-economice impuneau alte ritmuri, nu ca pe vremea
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
-mă, murmură cu ochii în pământ. Părul negru lung îi cădea în zulufi mângâindu-i umerii, iar Lolek abia atunci roși până în vârful urechilor. Inima începu să-i bată nebunește, iar pupilele i se dilatară. Ce fată frumoasă! - Sunt evreică... Nemții vor să ne omoare... adăugă ea jenată. - Fii liniștită... Gata! Acum totul a trecut... - Dacă aș putea, i-aș omorî pe toți pentru ceea ce ne fac, continuă ea înflăcărată. Apoi își scutură bogăția de păr, ridică ochii și, parcă amintindu
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1407961263.html [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
e rece și impunător, dar tăcut. E liniște, nu se înghesuie nimeni, nu te împiedici de vreun selfie stick, nu e niciun bărbat în toată firea transpirând pentru un dolar sub un costum de Elmo. Sunt însă mulți italieni și nemți, întinși pe o peluză și prin casele abandonate și recondiționate de lângă, se uită împreună la meci și se bucură de o zi sub soare. Caroline’s, Gotham, Comedy Cellar. Sunt cele mai cunoscute trei cluburi de comedie din oraș. Din
Secretele celui mai copleșitor oraș din lume. Destinația ideală pentru generația corporatiștilor călători by https://republica.ro/secretele-celui-mai-coplesitor-oras-din-lume-destinatia-ideala-pentru-generatia-corporatistilor-calatori [Corola-blog/BlogPost/337832_a_339161]
-
1884, după un drum în Italia, la Florența, se înapoiază la Iași. În august 1885 se află la băi lângă Odessa. În vara anului următor pleacă din București la băile Repedea de lângă Iași, iar în noiembrie, la ospiciul de la Mănăstirea Neamțului. O duce greu din punct de vedere bănesc. În 1887 îi răspunde lui Vlahuță la o scrisoare: „Nu te pot încredința cât de odioasă este pentru mine această specie de cerșetorie, deghizată sub titlul de subscripție publică, de recompensă națională
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
pe Lună, primul „astru“ călcat de om, cu „un pas mic“ și, în același timp, imens. Acest eveniment istoric este transmis în direct de TVR, România fiind singura dintre țările comuniste care a făcut acest lucru! Werner von Braun, elevul neamțului sibian Herman Oberth, ajunsese ce și-a propus în copilărie: „părintele zborului pe Lună”. După cum spunea el, această realizare epocală era următoarea ca Importanță, după cea marcată de primul pas al viețuitoarelor acvatice pe uscat! Oricum, statutul de „Prim erou
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_colectia_povestiri_stiint_doru_sicoe_1356949997.html [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
TIFF 2015 - TIFF 2015 - NOUĂ VIEȚI/ Nine Lives / Ni liv, Norvegia, 1957 R. Arne Skouen. Cu: Jack Fjeldstad, Henny Moan, Alf Malland. În martie 1943, unsprezece soldați norvegieni aterizează pe furiș pe coasta țării lor ocupate de nemți. Dar sunt trădați și își află sfârșitul toți, cu excepția unuia. Supraviețuitorul trebuie să străbată țară acoperită de zăpadă pentru a ajunge la granița cu Suedia... Nominalizare la Oscarul pentru Cel mai bun film străin în 1958! În March 1943, eleven
NOUĂ VIEŢI by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/3531/tiff-2015-noua-vieti [Corola-blog/BlogPost/99143_a_100435]
-
râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
constat că umorul e mult mai puțin prezent decât în descrierea altor excursii. Și singura explicație posibilă este faptul că n-am prea avut multe lucruri de care să fac haz. Haz de necaz, ca românul. Și amintindu-mi că nemții sunt renumiți pentru lipsa lor de umor, încerc să-mi imaginez care e relația cauză - efect: nu au umor pentru că, totul mergând bine, nu au motive să facă haz de necaz sau invers, totul merge bine pentru că nu au umorul
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]