105 matches
-
ofertei se raportează la necesitățile cursanților, la ofertele altor instituții concurente, la dinamica pieței muncii, la experiența și la resursele ofertanților și la strategiile guvernamentale existente (Hălmăgean, 2001). Testarea-pilot a ofertei are ca scop analiza și identificarea neconcordanțelor anticipate și neanticipate și luarea deciziilor pentru a realiza schimbări sau adaptări, respectând standardele de calitate impuse. Implementarea ofertei presupune confruntarea cu realitatea a tot ceea ce s-a făcut anterior, identificarea neconcordanțelor și adaptarea la noile schimbări ale situației prin metode adecvate, care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puerile de recoltare de opinii, motive pentru legitimarea tezelor din documentele de partid. Suprapunerea unor idei, teorii sociologice occidentale peste doctrina oficială marxist-leninistă a generat apariția pe scară largă a empirismului ca practică sociologică. A existat Însă și un efect neanticipat al cercetărilor influențate de teorii apusene, care a făcut din acestea pricină de respingere a disciplinei de către partidul-stat comunist după 1978. Testând În practica empirică teze sociologice privind raționalitatea socială a indivizilor și organizațiilor, stilurile democratice de conducere, ,,societatea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
confruntare zadarnică, soldată invariabil cu eșecul penibil al omului. Ducând la extrem acest ridicol schimb de replici între forțe antagonice inegale, Caragiale imaginează situațiile cele mai improbabile, a căror ocurență, perfect posibilă, de altfel, chiar visată sau, dimpotrivă, nedorită și neanticipată, ca în cazul câștigului și apoi al ghinionului absolut la loterie, presupune reacții diverse, de la resemnarea dureroasă, ca în Precauție inutilă, Partea poetului, Fără noroc. Snoavă populară, la "boală", disperare, revoltă și nebunie, ca în Două loturi, această veritabilă "farsă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și clasei muncitoare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, Constantin Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba despre poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]