174 matches
-
antrenament prin interpretările respective funcție de tipul de efort, reactivitatea individuală, condițiile de mediu, forma mișcării, intensitatea și durata lucrului. Rezerva alcalină, care indică capacitatea de tamponare a acizilor din plasmă, este mai mare în repaus cu 10-20% la antrenați față de neantrenați, cu observația că această situație depinde de intensitatea efortului-după efort scade. Eliminările renale: la sportivii neantrenați, s-a determinat o creștere a pH-ului urinar și o creștere a acidității totale; sportivii bine antrenați prezintă un pH urinar scăzut, ceea ce
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și durata lucrului. Rezerva alcalină, care indică capacitatea de tamponare a acizilor din plasmă, este mai mare în repaus cu 10-20% la antrenați față de neantrenați, cu observația că această situație depinde de intensitatea efortului-după efort scade. Eliminările renale: la sportivii neantrenați, s-a determinat o creștere a pH-ului urinar și o creștere a acidității totale; sportivii bine antrenați prezintă un pH urinar scăzut, ceea ce indică că adaptarea la efort influențează evident acești parametri biochimici. Studiul dependenței pH-ului salivar și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sudorale și renale fiind în acest sens, caracteristice. Pierderile de K ajung până la 3-4 g/zi la eforturile de rezistență; crește K muscular însă, datorită creșterii K-lui celular. După eforturi maximale, K intracelular scade la antrenați mai mult decât la neantrenați. Există și alte tipuri de factori implicați în diferențierile modificărilor de K. Ex: în meciurile de tenis, pierderile renale de K sunt mai mari la femei decât la bărbați; unele date arată că sportivii obosiți și suprasolicitați prezintă după efort
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
modificărilor de K. Ex: în meciurile de tenis, pierderile renale de K sunt mai mari la femei decât la bărbați; unele date arată că sportivii obosiți și suprasolicitați prezintă după efort fizic, creșteri mai mici ale K seric decât cei neantrenați; la cicliști, curba de creștere a potasemiei ajunge până la valori de 25-28 mg%, de la valori inițiale de 19-22 mg%; în cursele de semifond, caracterizate prin eforturi scurte și intense (100 m și 400 m) determină oscilații ceva mai mici. Metabolismul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
bateriei musculare de K. În cazul eforturilor de durată, adrenalina scade (în special la antrenați) și se produce o pierdere mai accentuată de K din mușchi. Na - suferă de asemenea, importante modificări în efortul fizic. Pierderile masive pot duce la neantrenați, la apariția crampelor musculare; uniii autori acceptă ideea că la sportivii în repaus, Na se comportă invers decât K, determinând unele modificări nesemnificative intra- și extra- celulare. Pierderile de Na prin transpirație sunt destul de mari, mai ales în efortul anaerob
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a PAN, mecanismele ce stau la baza generării lor sunt diferite. Simon (1986) a folosit o abordare oarecum diferită pentru a afla dacă PAN și PL reflectă același fenomen. În studierea relațiilor dintre PAN și PL la cicliști antrenați și neantrenați, a descoperit că, la antrenați, nu există nici o diferență între PAN și PL. La neantrenați, PL a fost atins la o încărcătură de lucru și un procent din VO2max mai mari decât PAN (p < 0,05%). A concluzionat că diferențele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
o abordare oarecum diferită pentru a afla dacă PAN și PL reflectă același fenomen. În studierea relațiilor dintre PAN și PL la cicliști antrenați și neantrenați, a descoperit că, la antrenați, nu există nici o diferență între PAN și PL. La neantrenați, PL a fost atins la o încărcătură de lucru și un procent din VO2max mai mari decât PAN (p < 0,05%). A concluzionat că diferențele observate între PAN și PL la acești subiecți pot fi explicate prin variații ale difuziunii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
crește mai repede decât volumul respirator. Solicitările fizice crescânde intensifică travaliul respirator al diafragmului și mușchilor respiratori, în general asigurând depășirea rezistențelor statice și dinamice la flux, provocate de accentuarea turbulenței aerului. Intensificarea exagerată a ventilației în eforturile intense la neantrenați este neeconomică, din cauza vehiculării aerului în spațiul mort al căilor respiratorii. Tahipneea de efort se realizează prin mecanisme neuroreflexe plecate de la nivelul proprioceptorilor musculari intra- și extra-fusali, și întregite de stimulii chimici reprezentați de creșterea concentrației de CO2, a acidului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
chimici reprezentați de creșterea concentrației de CO2, a acidului lactic și ionilor de H din sânge, și lichidul cefalorahidian. Adaptarea la hipoxia de efort prin hiperpnee se traduce prin răspunsuri ventilatorii și sanguine mai reduse la cei antrenați decât la neantrenați. Acoperirea necesităților de oxigenare a țesuturilor se realizează în efort pe trei căi cuplate: - schimbul alveolo-capilar, asigurat prin difuziunea crescută de 4¬6 ori a O2; - transportul mai rapid al O2 din capilarele pulmonare spre țesuturile beneficiare; - eliberarea intensificată a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
gradul antrenamentului. În general, fenomenele de predominanță simpatică pot fi apreciate în funcție de concentrația sanguină sau de eliminarea urinară a catecolaminelor / a acidului vanil mandelic (AVM), ca principal produs de inactivare a acestora, fiind de 2-6 ori mai intense la subiecții neantrenați. Descărcările simpatico-adrenergice sunt mai reduse la antrenați, iar normalizarea se realizează mai rapid, datorită contrareglării vagale mai eficiente. La rândul său, eliberarea catecolaminelor apare diferențiată în funcție de tipul și gradul de solicitare fizică sau psihică. În timp ce efortul fizic de scurtă durată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai mari de ACTH hipofizar, cu participarea stimulatoare de CRF hipotalamic, se eliberează cantități adecvate de cortizol, ca principal hormon glucocorticoid, în vederea satisfacerii necesităților energetice crescute prin procesul de gluconeogeneză. La subiecții antrenați activarea corticotropă este mai eficientă decât la neantrenați. Concentrația de glucocorticoizi a sângelui crește progresiv, până la un punct cu intensitatea efortului fizic. Eforturile intense sau de lungă durată urmate de oboseală duc, din contră, la scăderea atât a corticoizilor sanguini cât și a metaboliților steroidici urinari (17-CS, 17OHCS
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
consuma de 20 ori mai mult O2, decât în repaus, dar cu cât organismul este mai antrenat cu atât efortul respirator în repaus este mai mic. Consumul de O2, și modificările respirației depind nu numai de starea organismului antrenat sau neantrenat, ci și de intensitatea efortului și de durată. În urma efortului fizic la nivelul respirației se produc următoarele modificări: - imediate sau acute, care se găsesc la toți indivizii care fac efort fizic; - tardive sau de antrenament, modificări care se instalează la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
O2 de către sângele arterial, de la 30-40% la 70-75%. În repaus consumul de O2 este de 250ml / min. În eforturile medii ajunge la 1500ml/min, în cele submaximale la 2500ml / min, iar în eforturile maximale (aerobe), la 3000-3500ml / min, la persoanele neantrenate. Coeficientul de împrospătare - constă în raportul dintre aerul proaspăt introdus în alveole și aerul poluat existent în acestea. În timpul efortului acest raport se modifică. În inspirația obișnuită în alveole ajung cca. 350ml aer. În alveole există aerul rezidual de cca
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați, având o amplitudine
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
modificat și o frecvență mai mică. Debitul respirator - rămâne nemodificat în repaus, având și la cei antrenați valoarea de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult la cei antrenați, ajungând la 150-180 l/min, față de neantrenați, care au 80-120 l/min. Mărirea debitului la antrenați se face pe seama măririi amplitudinii respiratorii, iar la neantrenați pe seama frecvenței respiratorii. Există ramuri de sport care prin antrenamente îndelungate măresc ventilația pulmonară atingând un debit respirator maxim. De exemplu: înotul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult la cei antrenați, ajungând la 150-180 l/min, față de neantrenați, care au 80-120 l/min. Mărirea debitului la antrenați se face pe seama măririi amplitudinii respiratorii, iar la neantrenați pe seama frecvenței respiratorii. Există ramuri de sport care prin antrenamente îndelungate măresc ventilația pulmonară atingând un debit respirator maxim. De exemplu: înotul, canotajul, alergările de fond și antrenamentele la altitudine. Consumul de 02 - În timpul efortului este mult mai mare la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de fond și antrenamentele la altitudine. Consumul de 02 - În timpul efortului este mult mai mare la cei antrenați, datorită adaptării respirației și circulației prin antrenament, precum și creșterii coeficientului de utilizare a 02 din sângele arterial. Consumul maxim de 02 la neantrenat nu poate depăși valori mai mari de 3000-3500 ml/min, pe când la cel antrenat acesta atinge valori de 5000-6000 ml/min. Capacitatea vitală - la cei antrenați atinge valori de 6500- 7000ml. Aceasta este în funcție și de ramura de sport
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de 5000-6000 ml/min. Capacitatea vitală - la cei antrenați atinge valori de 6500- 7000ml. Aceasta este în funcție și de ramura de sport practicată. De exemplu: canotorii și înotătorii prezintă valori foarte ridicate ale CV. Dacă un antrenat și un neantrenat sunt supuși la același efort și în aceleași condiții se observă că aparatul respirator al celui antrenat lucrează mai economic; frecvența respiratorie este mai mică în timpul efortului în schimb amplitudinea mișcărilor respiratorii este mai mare; ventilația pulmonară este mai mică
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
supuși la același efort și în aceleași condiții se observă că aparatul respirator al celui antrenat lucrează mai economic; frecvența respiratorie este mai mică în timpul efortului în schimb amplitudinea mișcărilor respiratorii este mai mare; ventilația pulmonară este mai mică la neantrenat, iar consumul de 02 în repaus este egal sau ușor scăzut și mult mai mare în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mare; ventilația pulmonară este mai mică la neantrenat, iar consumul de 02 în repaus este egal sau ușor scăzut și mult mai mare în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-un timp mai scurt decât la cei neantrenați. VI. 4. Funcția circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii, neuro-endocrino-metabolice de diferite grade, în vederea satisfacerii necesităților energetice
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
egal sau ușor scăzut și mult mai mare în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-un timp mai scurt decât la cei neantrenați. VI. 4. Funcția circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii, neuro-endocrino-metabolice de diferite grade, în vederea satisfacerii necesităților energetice ale musculaturii în stare de activitate, îndepărtării produșilor toxici de metabolism celular, și disipării căldurii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parte, descărcările adreno-simpatice dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine antrenați. În timp ce volumulbătaie al neantrenaților crește doar cu 50%, (de la 70-75ml la 105ml), ritmul cardiac prezintă creșteri de până la 250% (de la 75 până la 185 bătăi /min.). La sportivii de performanță , din contră, se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine antrenați. În timp ce volumulbătaie al neantrenaților crește doar cu 50%, (de la 70-75ml la 105ml), ritmul cardiac prezintă creșteri de până la 250% (de la 75 până la 185 bătăi /min.). La sportivii de performanță , din contră, se constată valori mai mari cu 40-50% ale volumului - bătaie, de repaus și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]