533 matches
-
romilor, că după anii 1970 noi ne-am numit romi. Deci, 1-0 pentru noi, romii țigănești. Autorul mai reproduce și manualul de limba romani pt. clasa I-a, aprobat de Ministerul Educației, scris de celebrul Gheorghe Sarău, care este român neaoș. Trebuia să-l întrebe pe domnul Sarău, care deține un doctorat în dialectul romilor spoitori, care-i adevărul în legătură cu numele romilor. Articolul domnului Amititeloaie este stufos, are părți bune, dar și afirmații halucinogene. Cităm un fragment de la paginile 50-51 al
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1487161947.html [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al artistei. Fără tăgadă, Geta Postolache este o artistă moldoveancă neaoșă, moștenitoare, păstrătoare și purtătoare la urmași a moștenirii folclorului muzical revendicat pe două maluri de apă și de istorie, ale Milcovului cel frate între inime surori! Indiciul acesta este cel la prima vedere: curățenia sufletească, spiritul vulturului, voioșia, sinceritatea, neocolirea
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeiși legănări de trestii galbene”; Constantin Sergentu “Poetul dificil, dar fără ranchiună”; Mircea Tutilă “Poetul la care vorba este vorbă iar florile de salcâm, poezii cu sevă neaoș românească”; Ana Luiza Toma “Poeta tristețelor ascunse”; Florin Anghel Vedeanu “Cenaclistul de mai încoace”; • Partea a III a. Alți oameni, alte pasiuni Celia Albulescu “O animatoare de cultură de excepție”; Fănică Bărăscu “Consilierul din comuna Băneasa-Giurgiu”; Gabriela Dancu “Directoare de
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1464514920.html [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
fost/ este menirea Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Sfinților. Mihail Eminescu cel cunoscut și îndrăgit de majoritatea românilor și de alții, nu are granițe, nu are frontiere, nu mai are Domiciliu obligatoriu..., oricât de mult s-ar strădui epigonii, detractorii și pigmeii neaoși și alogeni, rămânând deapururi iubit în sufletele curate ale marilor Români, oriunde și oricând, în condiții de libertate, de persecuții sau de prigoană așa cum s-a întâmplat și în iarna anului 1950, la Odessa într-un lagăr de prizonieri români
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
cândva de Camil Petrescu. Scris într-o manieră incitantă, cu personaje și acțiuni oglindite prin alternanță sau în planuri paralele, cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momente de înaltă tensiune, cu un limbaj colorat și savuros, de la expresia neaoșă românească, până la cele savante, cu dialoguri și comentarii subtile, erudite, romanul „Dincolo de curcubeu” surprinde și captează de la prima până la ultima pagină, amintind întrucâtva de tehnica și mijloacele de realizare artistică din romanul „Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana. Despre ce
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_bajenaru_1476075751.html [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
purtătoare a stindardului autentic, trăind fiecare clipă cu detașare, si făcând ca românismul să fie promovat la justa valoare printr-un glas inconfundabil și o decență demnă de urmat pentru toți artiștii. Din dragoste de țară și pasiune pentru valorile neaoșe, Maria Butaciu a ridicat folclorul la rang de virtute în viața sa, transformând arta în formă a parcursului său, purtând portul popular ca pe un cântec din care, de fiecare dată, descoperă noi și noi sensuri. Siguranța glasului, tehnica interpretativă
MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Maria_butaciu_valoroasa_cr_rodica_elena_lupu_1370451325.html [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]
-
meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Asemenea satelor lui Sadoveanu, satele care se ivesc în paginile lui Octavian Curpaș surprind viața curată, nealterată, neaoșă, obiceiurile și datinile românilor și legăturile indestructibile create de apartenența spațiului fizic și spiritual. Cu sau fără voia sa, autorul, dincolo de drumul fizic și emoțional de la agonie la extaz, de la teama incurabilă și eșec, la realizare, reușește să extragă și
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sanda_panait_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_sanda_panait_scriitoare_1327653079.html [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
-i ascultăm poveștile care curg cu noi și prin noi, transformându-se, precum „nea Mitică”, în funcție de context, când într-un râu liniștit de șes, când într-o apă învolburată de munte. În cartea lui Octavian Curpaș te întâlnești cu limbajul neaoș al interlocutorului, în cuvinte simple cu care construiește adevărate cetăți ale emoției. Comparativ cu alte cărți de interviuri în care, după câteva pagini parcurse îți dai seama că nu ai în față decât un simulacru de povestire, această carte te
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sanda_panait_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_sanda_panait_scriitoare_1327653079.html [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
bine te-ai mărita dracului cu vreun prost de pe-aici de prin sat, dar cine îi mai dădea atenție lu' alde madam Jorjet, care abia aștepta să iasă în stradă și să participe la vreo bătaie asortată cu expresii neaoșe, care o făceau să se cutremure de voluptate. Grigore Țăranu era mai mare ca ea cu opt ani, tocmai împlinise patruzeci și trei de ani, fusese plecat ani de zile la minele din Petroșani, unde se cîștiga bine, și se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
căcat fiind și ei că tot români sunt - i-au interzis inițial acestuia inițiativa de a hrăni săracii celei mai bogate zone a Bucureștiului. Pentru toate acestea eu unul îi mulțumesc. Acum n-am să bat câmpii cu d'astea neaoșe gen familia Maticiuc care a crescut aproape 700 de copii în orfelinatul de care se ocupă de peste 20 de ani - Fundația Filantropica Metropolis, sau CID România Copii în dificultate, fundație care ia în grija copii abandonați de părinți dar care
Florin Chilian, scrisoare pentru Andreea Esca: Românii sunt de c..., DAR... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102127_a_103419]
-
poate face această administrare? Voi schița o astfel de propunere într-un articol viitor; astăzi vă spun doar de la ce voi porni: de la principiile de customer experience, valorificând tocmai atributele naționale (cum ar veni, fight fire with fire, sau mai neaoș: cui pe cui se scoate). Aceste principii se aplică exact când ai de-a face cu mai multe tipologii sau tipare comportamentale, culturale, de nevoi, de percepție ale unei populații considerate implicit omogene. Altfel spus, toți suntem europeni, dar avem
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? by https://republica.ro/brexit-ul-intriga-ce-a-schimbat-simtitor-scenariul-povestii-europene-chiar-are-europa-o-oportunitate-de [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
întâmplări reale, frumos alcătuite și înșirate pe firul gândurilor, reușind să închege o scriere epică în care personajele abundă, epocile se schimbă, stările, sentimentele, intrigile, sunt țesute cu migală și îndemânare. Personajul central al cărții, Moș Mache, reprezintă portretul românului neaoș din prima jumătate a secolului al XX-lea, participant la Marele Război de Reîntregire a Neamului (1914-1918), inteligent, cu o voință de fier, organizat, disciplinat, aparent dur, dar cu un suflet generos, dedicat trup și suflet familiei sale. Mache, om
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1430538834.html [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
eu lucrez ca șofer la Curtea Regală, vorbesc cu regele să te angajeze și pe tine acolo. - Dar ca șe să mă angajăze, măiculița mea, că doar eu nu știu faci mai nica, se arătă ea contrariată într-o moldovenească neaoșă. Am făcut doar școala din comunî și atât. - Lasă că înveți tu, are cine să te școlească! Și apăi nu voi fi și eu acolo? se grozăvi el la fată. - Eu cred că tu doar șuguiești cu mini, măi băietule
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
p.c.r, din care făceau parte mastodonții promovați de Manolescu și Ștefănescu în istoriile lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în “ armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris- uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I.Mureșan și poezia bună
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/In_literatura_au_invins_scriitorii_ca_al_florin_tene_1340428776.html [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
lui Sorin Preda este acela de a fi păstrat în evocare, fenomenul viu al limbii românești din această parte a țării, preluându-l de la Marin Preda și de la Sae Preda, îmbogățindu-l cu expresii actuale în aceeași manieră simplă, directă, neaoșă, spumoasă, în ciuda faptului că atât Moromete, cât și fiii lui, nu erau întrecuți în efuziuni sentimentale, ci mai degrabă taciturni, rostind exact atâtea cuvinte câte erau necesare. Dar ceilalți, înțelegeau totul, fie și dintr-un cuvânt sau o expresie devenită
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
dansa viața cu incertitudinile sale, în felul sau „dada”, cât se poate de constructiv? Îi mulțumesc domnului Caramitru care a spus „da, da”, imediat ce am propus acest proiect”, a adăugat coregraful. 2016 este un an plin de semnificații, marcând naționalul neaoș în universal, revoltă românească ancestrala sublimata într-un curent estetic centenar și o matematică a aproximării, definită de Tristan Tzara, pe axa Moinesti-Zürich, în congruenta cu Paris-Bucureștiul lui Gigi Caciuleanu. 2016 nu e doar anul dadaismului, ci și anul Marelui
Premieră la Teatrul Național București by http://uzp.org.ro/premiera-la-teatrul-national-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857]
-
desăvârșit ton cu mina de bonom, chiar și atunci când imită satiric și cu har pe alți interpreți. Petrică Mâțu Stoian, ca de fiecare dată plăcut de public, pe lângă voce și repertoriu, pentru chipul lui de haiduc și de pandur, român neaoș, mustăcios și mândru, a cântat încântător. Apoi, interpreta cu finețe de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu a purtat
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
să precizez că Melania Cuc este un magistru în arta metaforică. Poate că nicăieri n-am întâlnit o mai mare afluență de imagini, comparații, tot felul de sintagme și figuri de stil cunoscute și inventate care dau parfumul exotic ori neaoș al scrierii mustoase, vânoase și în același timp, serafice, acoperite de voaluri care mai mult arată decât ascund, un trup de o frumusețe stranie, la fel ca veșmintele orientale. În timp ce în țara mea hiperboreală se zvonise bine de iarnă, în
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
toate cuvintele străine, ce veneau s-o despodobească”. Și iată că istoria se repetă în zilele noastre. Mi-a fost dat să ascult în media românească, cărturari de renume și alții mai mititei, care, în mod intenționat, nu găseau cuvântul neaoș românesc, introducând, printr-o imitare de-a dreptul dezgustătoare, cuvinte englezești sau franțuzești ce dezbracă frumosul grai în care se vorbise până acum, de veșmântul sclipitor al limbii române. Cred că nu exagerez cu nimic când spun că este un
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
minutele de publicitate politică. În rest, liber la înjurături, golănie, mitocănie, „vacante mari" și „fierbinți", sancționate „dur" cu atenționări și amenzi simbolice. Poate că așa înțelegeți dvs. libertatea de exprimare - prin utilizarea, pe post, a unor sintagme „populare", directe, fruste, neaoșe, cu înjurături „autentice" - pe care să le înțeleagă și copiii -, cu adresări simpatice și amicale „Ba, „Mă", „Băi, nebunule". Probabil că, în acest fel, contribuiți și la „protejarea culturii și a limbii române", obiectiv stabilit pentru CNA. Nu știu dacă
Adrian Năstase, scrisoare deschisă către CNA: Somn ușor! () [Corola-website/Journalistic/101967_a_103259]
-
-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista mai mult, ne
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
Autorului Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1462291668.html [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]