232 matches
-
cunoscut câtuși de puțin. Și preotul trebuie să fie umil întotdeauna și cu toți? Da, desigur. Se știe că un discurs despre virtuți nu poate fi fundamentat și concludent eludând subiectul umilinței; mai mult, viața creștină ar fi nesemnificativă și neautentică. Aceasta este valabil în mod deosebit pentru preot care, prin această virtute, posedă arma cea mai bună, baza credibilității sale de om, de creștin și de păstor. Dar, din perspectiva Părinților Bisericii, umilința, mai mult decât o virtute, trebuie înțeleasă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
rămân); ruptura între viață și moarte (ideea morții nu mai este în centrul vieții și nu mai este paradigma limitelor de ne-depășit de către oameni sau piatra de comparație a diferențelor, criteriu de judecată a tot ceea ce este efemer și neautentic). b) Urâtul este absența măsurii. Și a doua cauză a urâtului (disproporția), astăzi, își are nefericita ei derivație. Dizarmonia este fundalul fix al vieții de fiecare zi. Este suficient doar un singur exemplu: nu mai există respectul față de timpul just
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
spontaneitate“ sau „inocență“ sau „suflet geamăn“, toate cuvinte care se referă la un paradis pierdut, posibil doar În rătăcirile reveriei. În realitate, oamenii moderni, ca și lumea În care trăim, sînt compuși cu meticulozitate și proiectați riguros, niște creaturi vădit neautentice și mecanice. Dar Wakefield refuză să creadă acest lucru. El crede că, deși realitatea poate fi un construct, ea este clădită pe altceva, pe ceva autentic; și că el poate descoperi acel ceva. Maggie și Wakefield mai fac dragoste o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
independent de voința și conștiința noastră, coincide cu viziunea, opiniile și aprecierile clasei căreia Îi aparținem. Cea de-a doua voce aparține Întotdeauna reprezentantului tipic, ideal al clasei noastre”. Heidegger a făcut referire la o dualitate asemănătoare: una e vocea neautentică - vocea socială, etalată, disipată În evenimentele cotidiene - și alta e vocea autenticității. Suntem În același timp judecători și acuzați; dacă judecătorul folosește un cod greșit, dacă acea voce imperativă de care, pe altă parte, e nevoie greșește prin permisivitate sau
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
indispensabil al copilului" (Ajuariaguerra, 1974), iar importanța relațiilor mamă - copil este vitală în cursul primilor ani. "Mama schizofrenogenă" a fost descrisă în două variante: mama posesivă și superprotectoare (acel tip de mamă care domină și terorizează copilul cu o dragoste neautentică), pe de o parte, și mama rece și cu atitudini de rejecție ori mama absentă pe de altă parte. “Tatăl patogen” a fost, de asemenea, descris în mai multe variante: tatăl posesiv și ineficient (tatăl "absent" sau "invizibil"), tatăl rigid
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Posterioară cu peste cinci secole, judecata lui Clement pare foarte... platoniciană! Prada e cam slabă... Nu știm nimic despre această bucurie, cum poate fi ea autentică și ce anume pot însemna lucrurile frumoase... De altfel, ce ar fi o bucurie neautentică? Dar un lucru urât? Înainte de Platon și de teoria lui a ideilor, cum poate arăta o teorie a frumuseții? Despre termenul bucurie putem deja afirma că este echivalent cu cel de plăcere. Bailly ne învață că charis și hedone se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
emoției nu este un simțământ interpersonal; este un proces interpersonal”. Prin exteriorizarea, afișarea, punerea în evidență a emoțiilor, determinăm anumite efecte asupra celorlalți (vezi dramaturgia lui Erving Goffman, 1959Ă. Morris Rosenberg face distincție între exteriorizarea emoțiilor datorată reflexivității și exteriorizarea neautentica a emoțiilor cu scopul de a-i impresiona pe alții. Pentru că nu este deloc ușor să fii un bun actor emoțional, Morris Rosenberg dezvăluie câteva modalități (trucuri, născociriă pentru managementul emoțiilor. „În general, sunt trei tipuri de modalități pe care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
morții pricepe omul prețul vieții și numai primejdia îi oțelește sufletul..." Sensul acestor fluctuații de înțelegere și adecvare la realitate este legat de evoluția subiectului în roman. Scriitorul edifică un parcurs al unui personaj pe cale de inițiere. Tot ce e neautentic în ființa lui va înfrunta dureros proba de foc a experienței și a întîlnirii cu moartea. În situații obișnuite, poate că Bologa ar fi fost un "teoretician" redutabil, mizînd inflexibil pe principii demne de stimă. Roman "ideologic" în accepția dată
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
activității lui viitoare. Prin intermediul culpabilității prevăzute, omul poate să determine și să acționeze conform dorinței esențiale pentru a evita chinul întunecat care va urma esențial și legal acțiunii eronate (este important să nu confundăm angoasa culpabilă a supraconștiinței cu culpabilitățile neautentice față de convențiile sociale). Dorința esențială (constrîngerea sa culpabilă și satisfacția sa plină de bucurii) guvernează deci ansamblul deliberării, chiar și pe cea subconștientă. Dar dorința esențială nu este nici ea nedeterminată. Individul nu poate să-și aleagă arbitrar dorința esențială
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
te cunoaște treptat tot mai bine nu prin reflecții teoretice, ci prin experiență clarificatoare. Repetarea experienței este singurul mod eficient de combatere a obsesiei autosupravalorificărilor și a subvalorificărilor celor din jur. Totul este valoare sau non-valoare (ca satisfacție autentică sau neautentică), deoarece totul este valorificare obiectivă sau afectivă a sinelui, a celor din jur, a situațiilor întîmplătoare și în cele din urmă a vieții înseși, a sensului sau a nonsensului, a valorii sau a nonvalorii ei. Toate judecățile de valoare indiferent
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lor decât de-abia după ce va trece pe planul vieții veșnice. Frica de Dumnezeu e, întotdeauna, o frică de judecata Lui, care va pecetlui pentru veci soarta noastră; e frica de judecata din urmă și de chinurile unei veșnice existențe neautentice și nedepline. Acest fel de frică de divinitate începătoare nu e o slăbiciune, ci o mare putere, o mare forță care îl întărește pe cel ce o trăiește. Pentru Lică, sentimentul e însă semnul unei neputințe proprii, a unei șubrezeli
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
adevărat. El observă: Aceste cuvinte-cheie sînt deosebit de importante în special pentru tineri, care glumesc foarte mult unii cu alții, încît fără asemenea expresii ar fi greu de tras o linie de demarcație între ceea ce este autentic/real și ceea ce este neautentic/inventat. Aceste cuvinte stabilesc un domeniu diferit de relevanță și referință. (Gilsenan 1976: 199, 215). Materialul lui Gilsenan va fi discutat în continuare, în capitolul 6, în legătură cu relațiile dintre parteneri. GRECIA În Liban, în anii '70, onoarea familiei era apărată
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
transfigurării interioare și astfelale percepției cu privire la propria identitate. Autenticitatea relației stă chezășie pentru posibilitatea transfigurării interioare. în acești termeni, orice relație „de împrumut“, prin preluarea și asumarea necritică a chipului (chipul propriu sau „chipul“ dat principiului întemeietor), este semnul apartenenței neautentice, exterioare la o ideologie sau alta. Pe scurt, neautenticitatea naște și face să prolifereze ideologicul. încărcătura ideologică a unei tradiții este cu atât mai mare cu cât relația individuală este mai „nepersonală“, mai încremenită în tipare impuse, fără experiența directă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
multiplicării brutale a aceluiași mesaj, a impunerii lui numeric este de natură politică și denotă o înțelegere a comunității (a sensului cetății, al polisului ca sălășluire împreună) care deformează persoana pentru a o face să împrumute același chip, nespecific, nenatural, neautentic. Cum atunci poate fi recâștigată unicitatea în context comunitar și deci politic? Altfel spus, care ar fi, în acest caz, noul chip alautorității, nu ca putere de impunere, ci ca putere creatoare, de reformare și reașezare pe propria cale? Dinspre
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Și acesta reprezintă un pas necesar în introducerea conversiei<footnote Bernard Lonergan definește conversia în următorul mod: „Conversia se referă la mișcarea de la un set de rădăcini la altul... Se manifestă numai în măsura în are omul descoperă ce este neautentic în el însuși Și se îndepărtează de acest aspect, în măsura în care descoperă că plinătatea autenticității umane poate exista Și o îmbrățiȘează cu întreaga-i ființă”. (Method in Theology, Darton Longman and Todd (publishers), London, 1972, p. 271). Atunci, conversia prezintă trei
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
metamorfozată în tânara descoperită în patul conjugal. Ca și în O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, D'ale carnavalului, raportul iluzie-realitate este menținut inversat și după clătinarea temporală în sensul corect, pentru că minciuna vieții nu tulbură, asemenea adevărului, echilibrul existențelor neautentice. Figurile triunghiului conjugal își păstrează specificul caragialesc și la Teodor Mazilu. Amoralitatea personajelor din piesa Mobilă și durere explică ciudatul lor comportament social: atât femeile, cât și bărbații se simt datori să trișeze. De fapt, afișarea unei conduite deliberat libertine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
structură estetică originală abia în secolul trecut, când se creaseră condiții pentru constituirea unei noi direcții artistice, reprezentate în plan literar cu deosebire prin teatrul avangardei postbelice. În mod firesc, noțiuni relaționate absurdului precum: moarte, angoasă, culpabilitate, responsabilitate, trăire autentică/neautentică, angajare/neangajare, alienare, reificare, noncomunicare etc. au constituit spații comune în care literatura s-a întâlnit, prin multe coincidențe de viziune, nu doar cu filosofia existențialiștilor, cu fenomenologia lui Husserl și cu eseistica lui Camus, dar și cu sociologia, prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o anumită consecvență a gândurilor și a actelor, un vid sufletesc ce explică angrenarea în fapte lipsite de finalitate, în discuții interminabile, cu atât mai însuflețite cu cât sunt mai fără obiect și fără concluzie. Flecăreala continuă, apanaj al insului neautentic, condamnat la anonimat, întreține o atmosferă proprie inversării axiologice a evenimentelor, convertind nesemnificativul în senzațional și esențialul în banal, în "moft". Astfel, amicul Nae din Situațiunea acordă dimensiuni apocaliptice crizei economice și politice naționale, dar îngrijorarea sa profetică nu are
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
participă, În această calitate, la ședințe de spiritism, meditează că ar fi interesant ca Într-o zi să Încerce să intre În legătură cu spiritul lui Henry James. Ar merita să primească mesaje autentice de la HJ despre viața de apoi, iar cele neautentice ar fi ușor de identificat, pentru că nici un mediu nu Îi va putea imita vreodată stilul. Cu aproape șase ani mai Înainte, Henry James a scris un eseu intitulat Există viață după moarte?, pe care trebuie să i-l fi dictat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din Forsyte Saga! exclamă Julie captivată de scenă. Trebuia să pun piciorul în prag până nu degenerau lucrurile și mai mult. I-am explicat: — Acum vreo două sute de ani, Charlie, tatăl meu i-a vândut tatălui tău niște scaune Chippendale neautentice. Tata și-a recunoscut greșeala, dar a fost o dispută. De-atunci, cele două familii au rupt orice legătură. Gata, am spus-o. Ce prostesc părea acum totul. — Asta a fost? zise Charlie mirat și oarecum ușurat. — Da. Putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
îndemnul noului președinte, care, în discursul său de inaugurare (vezi INAUGURATION), spunea, " Nu întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă ce poți tu face pentru ea". PHONY În retorica perioadei mccarthy-iste (vezi MCCARTHYISM) a începutului Războiului Rece, phony (fals, neautentic, duplicitar) era mai mult decât un adjectiv, desemna, ca substantiv, un individ ce putea fi spion rus sau simpatizant comunist. Este interesant de analizat semnificația adjectivului phony și frecvența obsedantă cu care apare în celebrul roman al lui J.D. Salinger
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a cărui poziție e strălucit construită de autor. Holden este un rebel, ce se revoltă în primul rând împotriva tuturor școlilor particulare unde este trimis de părinți, și apoi împotriva întregii societăți, marea majoritate a adulților fiind, după părerea sa, neautentici, ipocriți, prefăcuți, snobi, într-un cuvânt, phonies, adjectiv devenit și substantiv, care se repetă de nenumărate ori în narațiunea lui Holden. Pe de altă parte, cititorul atent descoperă numeroase situații în care Holden însuși se dovedește a fi snob sau
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acord", ar fi zis Salinger (French: 33). Autorul, spre deosebire de Holden, căruia nu îi reușește a sa slight rebellion, fuge departe de lumea dezlănțuită. Așa cum își propune și Huck Finn la sfârșitul romanului lui Mark Twain, decide să fugă de lumea neautentică, într-un loc izolat, departe de jurnaliști, unde și-a trăit în mod misterios, până la 91 de ani, viața sa de catcher in the rye. SCHLESINGER, JR., ARTHUR M. (1917 2007) Istoricul Arthur Schlesinger, legat în special de președintele John
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pentru a diferenția memoriile apocrife - le numim noi - de tip„martor ocular autentic“ de cele„cosmetizate“ și lipsite de obiectivitate. În egală măsură, fiindcă lucrarea noastră urmărește scoaterea la lumină a unor documente considerate de unii literați drept fanteziste și neautentice, dorim să reamintim că nu ne am propus detronarea literaturii științifice și declanșarea unei polemici privind autenticitatea literaturii oficiale, ci vrem să subliniem că, pentru obținerea viziunii de ansamblu, trebuie să privim subiectul ales din toate perspectivele, iar memoriile apocrife
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sau „mustățile de pisică” ale celor din jur culeg și citesc, din comportamentul nostru, semnale diverse exprimate de noi prin dimensiunea prezență, semnale ce-i fac pe ceilalți să ne considere deschiși, cinstiți, demni de Încredere sau mincinoși, fanfaroni, răi, neautentici. Consumatorul va decela din atitudinea ofertanților , agenților de marketing, autenticitatea sau tendința spre minciună, acoperire a unor defecte, Încercarea de manipulare, inducere În eroare etc. 4. (C) Claritatea este abilitatea de a ne face Înțele ideile, de a transmite informații
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]