310 matches
-
la ziuă glume fără perdea.” (E. Barbu, 384) • participiu: „Se simțea urmărit și încetinise pasul, așteptând din clipă în clipă să se audă strigat din spate.” (M. Eliade, 409), „S-a luat după el, așa pe departe ca să-l urmărească nebăgat în seamă, apoi să se apropie...” (I. Slavici, Mara, 219) b. propozițional (completiva predicativă verbală): „... Eu așa am bătut găina și iacătă-o cum se ouă.” (I. Creangă, 144) c. multiplu: „Îl vedeam ridicându-se încet ca o cobră, legănându
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
președinte al Tribunalului din Dorohoi (1834), oraș unde a fost și ispravnic, și al Tribunalului de Comerț din Galați (1839). Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
cu privire la tăierea unui copac din curtea casei unde locuiau. Carrie ia decizia să taie copacul ce-i umplea casa de mucegai și veranda de șerpi de grădină, imediat ce el va pleca de acasă, convinsă că odată tăiat, copacul va trece nebăgat în seamă de Andrew. Abia după doi ani de la consumarea evenimentului Carrie îi atrage atenția, iar el spune că abia acum își seama că ceva îi lipsește. Există două momente care ilustrează și mai exact lipsa lui de acasă. Unul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un anumit nivel profesional, educațional sau cultural, ceea ce antrenează intrarea în funcțiune a unei multitudini de fenomene de ordin psihosocial. S-ar putea ca unii dintre membrii grupului care „străluceau” înainte să fie acum „eclipsați”, în timp ce alții care erau ignorați, nebăgați în seamă, respinși din viața grupului, să se simtă bine în compania nou-venitului, să colaboreze cu el, să realizeze subgrupări, să-și impună ca lider tocmai pe acesta. In afară de separarea afectivă a „forțelor” și membrilor grupului, putem asista chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin necesitatea satisfacerii unor nevoi și interese strict personale. De exemplu, un individ poate manifesta pregnant nevoia de statut, de stimă, de prețuire, ce provine mai ales dintr-o supraestimare a personalității sale. El însă, în loc să fie prețuit, este fie nebăgat în seamă, fie disprețuit, blamat de către ceilalți. Pentru a ieși dintr-o astfel de situație individul respectiv inventariază o multitudine de mecanisme de rezolvare (să lucreze în așa fel încât să câștige stima celorlalți, să-și revizuiască imaginea asupra propriei
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rolul de a-i nuanța parcursul și de a arăta În ce măsură este un demers deschis. La polul opus se plasează respingerea criticii conjecturale În prin cipiu. Pentru destinul textului, este cu mult mai primej dios ca o coruptelă să treacă nebăgată În seamă decît ca un text valid să fie atacat În mod nejustificat: fiecare conjectură eronată provoacă o reacție de respingere, dar demersul În sine adîncește cunoașterea textului respectiv. Pe de altă parte, coruptela nedetectată strică imaginea totală asupra stilului
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
puținelor mărturii -, la Început au fost mai cu seamă cărți. SÎnt cărțile din Corpus iuris, În care În secolul al VI-lea Împăratul Iustinian adunase tezaurul legilor și jurisprudenței antice, care, după sfîrșitul Imperiului roman, rămăseseră atîtea secole Împrăștiate și nebăgate În seamă. Manuscrise din acele „cărți de legi“ au ajuns la Bologna, pe căi aventuroase și În mare parte obscure: unii maeștri au Început să le recopieze și să le pună În ordine. Tradiția Îi atribuie meritul ini ția tivei
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Felul cum evoluează ceața este poate cel mai expresiv pentru expandarea insidioasă a timpului surprinsă În versul lui Eminescu: Iar timpul crește-n urma mea... măntunec! Mai rămînea să notez și modalitatea În care ceața face acest lucru. Lent, pe nebăgate de seamă, nespectaculos, fără nicio Încordare sau crispare. Am ales dezinvolt, deși... Așa că poemul Întreg este: tot artificii - dezinvolt ceața trece pragul altui an Pentru unii poate să pară un poem trist, eu Însă am, fără să spun că ar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
numele. Apropierea dintre cele două personaje este mai mare decât pare la prima vedere. Ambele au un raport particular cu lumea: Viețuirea lui întreagă ne spune naratorul despre judecătorul Corbei pornea de mult acum din gândul de a se strecura nebăgat de nimeni în seamă, ferindu-se de tot ceea ce ar putea să jignească pe alții, și un fel de groază-l cuprindea când vedea că ochii tuturora stau îndreptați asupra lui, că i se scrutează viața până-n cele mai intime
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
caracteristic speciei umane faptul că fata are ceva care se rupe la primul contact sexual. Unele fete se nasc fără himen sau cu un himen larg perforat; altele pot pierde integritatea himenului prin practicarea unor sporturi sau datorită unor incidente nebăgate în seamă. Cert este că nu te poți baza sută la sută pe himen pentru a spune dacă o fată este virgină sau nu. În plus, astăzi există tot mai multe fete care au himenul intact, dar au experiență în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ocolesc, săvârșesc, și, din robiia furtunelor scăpând, să mântuiesc. De care lucru, nu cea mai mare spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
biserică axul drumului, Bistra Mureșului, Deda pe sub calea ferată, fraza afectul, curioasă credința că se poate mișca fără fond afectiv! largul cîmpului ne-a angajat mai mult pe noi, ne sînt dragi munții în matrice, Regionala de poștă Iași camionul, nebăgat în seamă face Ardealul, ignorare eficientă, ca Moldova, cultura subestimată cu ea, vademecum, înțelegi metafora călătorie, înălțimile vin una după alta ca filele unei cărți! compari din text, Ideciu Băi 5 km, Brîncovenești, Suseni templul înfipt pe centru, turla bisericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reparate, dezinfectate în interior cu var și prevăzute (oare de ce?!?) cu sobe de lemne! Același colonel-magistrat Hagi Stoica din Ministerul de Interne, trimitea la Huși adresa nr.3865/17 noiembrie 1944 în care dădea următoarele indicații, aproape fără valoare și nebăgate în seamă: „Pe măsură ce un număr de cel puțin 50 de cetățeni sovietici înscriși pentru repatriere au primit toate drepturile lor, urgentați organizarea transportului”. Se mai cerea, firesc, o colaborare strânsă cu oficialii Direcției Generale a CFR și în plus, „...pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
suferită": "Noi nu avem o literatură de trecere între marii realiști dintre cele două războaie și moderniștii noștri inhermetizați. Într-o lume hipersătulă de proză, pot apărea și experiențe, dar în lumea noastră (în care umblă pe străzi urlând adevărurile nebăgate în seamă) excesul de stil e sinonim cu excesul de prudență, mitocoseală, ploieștism"17. Consideră apoi critica literară un gen hibrid, parafând moartea filosofiei și parazitând literatura, și așa pauperă, crede Sîrbu, din epocă: "(...) am impresia că la ora asta
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se agațe cu ghearele de putere.. de bani. Dubioșii îmbogățiți peste noapte. În mijlocul atâtor intrigi, corupție, jaf, imposturi, uneltiri, până la cel mai înalt nivel... În vreme ce, în poporul flămânzit care fierbe înabușit, crește mânia să dea în clocot... Când, peste mulțimea nebăgată în seamă se duce o luptă cumplită pentru putere.. afară în stradă, cufundat în uitare și tristețe poporul dezamăgit așteaptă.. Ce așteaptă ?!.. Nimeni nu știe !.. nici chiar poporul. Dar cine îi cere poporului vreo părere... cine îl întreabă ce crede
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
spre vârful unui copac; a doua zi, sub copac, am aflat câteva picături de sânge, semn că pasărea, căci o bufniță Îl Înhățase, inferioară evolutiv cum e, nu știe să se joace ca mine cu șoarecele În așteptarea unei morți nebăgate În seamă, ci-și devorează prada de vie. Brrr... Sânge nu curge din trupul mort, decât dacă e vorba de o minune, precum acum două milenii. Dar nu asta m’a determinat să mă apropii de microfon, ci nevoia de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot în glumă i-am amintit gestul din poarta institutului. - Ești prost ! a exclamat el, lăsând la o parte gluma. Când am făcut eu așa ceva ?!... Și, furios, a plecat dintr-o dată de lângă mine. Cu o subtilitate ce nu putea trece nebăgată în seamă, Gruia se ocupase într-un studiu de ritul inițiatic al basmului „Harap Alb”. Ca student, a ținut secretariatul Mitropoliei din Iași. Șef de promoție, și-a dedicat lucrarea de diplomă unor profesori dintre care, unul, „l-a învățat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
le-a recitat în seara aceea. Scena este descrisă atât de Arthur Gorovei, cât și de autorii ce scriseseră foarte cunoscutul Caleidoscop al lui A. Mirea. Ultimii relatează că după ce Beldiceanu avusese această reacție, acesta a avut un surâs șiret, nebăgat în seama de majoritatea participanților. O parte din aceștia au crezut că este vorba de a glumă a poetului din Preuțeștii Sucevei. Eduard Gruber dă explicația că poetul are audiție colorată. După ce i albăstrise versurile lui Arthur Stavri, acest fenomen
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
pescar numit Urasima Taro locuia în satul Mitsunowe din provincia Tanko. Ieșea zilnic la pescuit, iar seara se întorcea. [...] te poftesc în palatul Dragonului, care e zeu al mării. [...] Urasima Taro uitase totul de pe lume, privind acestea. Timpul curgea aici nebăgat în seamă, ca într-un vis fermecat. [...] Urasima privi în jur : parcă toate erau ca mai înainte, numai oameni cunoscuți nu zărea. [...] "Tu să fii Urasima Taro ? Glumești. Adevărat, a fost odinioară pe-aici un pescar Urasima, dar să tot
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Seuil, Paris, 1994, p. 271). 28 Iubire, împărăteasă (E); Voci, în zăpadă (E); Deasupra râului (E), pp. 174, 91, 109. 29 Iubire (PD), p. 305. 30 "Dumnezeu Și-a ales pe cele de neam de jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt" (1 Cor. 1, 28), "cheamă la ființă cele ce încă nu sunt" (Rom. 4, 17). 31 Balada splendorii (E); Anastasia (PD), pp. 119, 288. 32 * * * (PD), p.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nu este învrednicit nici măcar cu o privire de la fostul său colaborator. De altfel, după numai 30 de minute, Maurer se va retrage pentru a nu mai apărea până la sfârșit. Exemplu urmat și de Voitec, mult mai târziu și tot pe nebăgate de seamă. În spatele conducătorului, nimeni. Nici Mihail Florescu, nici Dumitru Popescu, nici Ștefan Voicu, nici Gogu Rădulescu, abonații din trecut ai planului doi și care aveau privilegiul de a apărea mereu în ecrane odată cu Ceaușescu. Acum, șeful avea să apară
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deștept spunea odată că memoria nu e decât o imaginație ceva mai modestă. Și avea dreptate. Am citit fraza aceea de vreo 4-5 ori când am dat peste ea. Pentru că era uimitor că se află acolo, bântuie în libertate, virgină, nebăgată în seamă. Am făcut rău dându-mă drept scriitor. Acum ce-o să credeți despre mine? Nu pot să mă laud cu cine știe ce față de prozator sau stil de viață mai șui, dar unii spun că aș avea barem o brumă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
îl cheamă într-adevăr așa pe Teodosie; dar pentru că numele, fie el fals, îi este foarte potrivit, nu am îndrăznit niciodată să mă interesez de acest fapt. Teodosie este o prezență discretă, după cum ar putea fi și o absență discretă, nebăgată în seamă. Ca prezență, Teodosie mătură toată ziua aceleași alei, pe care le întreține curate, deși suprafața lor este mare. În preajma lui stă o permanentă grupare de câini maidanezi pe care Teodosie îi hrănește conștiincios; pentru dânsul nu cerșește, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
deseori că același soare strălucește și peste țara mea. Peste orașul meu. Soarele, stelele erau ace leași. Și acum am un semnal cu copiii. Le-am spus să pri vească steaua Alcor în fiecare seară. Pentru că e o stea mică, nebăgată în seamă, ascunsă și timidă. Știi câtă dragoste poate fi ascunsă într-un om obișnuit, nebăgat în seamă și timid? Singura mea legătură cu „lumea cealaltă” erau soarele, luna și stelele. Mi-aduceam aminte: — Mamă, unde-i Lira? — Dar Carul-Mare
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]