160 matches
-
fericită pe măsură ce se apropia momentul. Gândește-te, numai, tanti Louise, striga ea, ce veselie o să fie! Dar tanti Louise bombănea doar, așa cum îi era obiceiul. În sfârșit, a sosit și Mardi Gras. Dis-de-dimineață, Odalie auzea de la fereastra ei clinchetul clopoțeilor nebunatici de pe costumele măștiilor, sunetul muzicii și ecourile șiroaie ale cântecelor. La urechile ei ajung râsul vechilor mascarade și țipetele copiilor înspăimântați de propriile lor chipuri acoperite de măști și dominouri. Ce grabă să ieși în mulțimea veselă și pestriță care
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
-i avea la el (în jur de două sute de mii de lei) și a rugat-o pe femeie (am aflat că era un fel de doică) să meargă să-i cumpere micuțului suc și dulciuri. Așa era soțul meu, mai nebunatic, mai ales când era vorba de copii. Dar când a venit momentul nostru să-l fi văzut... O, Doamne, a fost nespus de fericit când i-am dat vestea cea mare: rămăsesem însărcinată. M-a copleșit cu atenția lui și
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
timpul a surghiunit-o în întunericul unui beci. Burghezii ăștia scorțoși și rigizi să fi fost oare celebritățile scenei maghiare? Nu, îmi spun în sinea mea, asta e cu neputință, tablourile mint: oamenii aceștia au fost, la vremea lor, veseli, nebunatici, trăzniți, au făcut beții de pomină, și-au petrecut nopțile hoinărind ori chefuind... Cine sunt ei de fapt, acești străini de teatru, acești inși care pozează într-un rol ce nu li se potrivește, nu e al lor? Trecem mai
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
îmi citeau povești și mă ajutau cu temele și așa mai departe. - Julie nu mă place, așa-i? - Ce te face să spui asta? - Nu știu. Am un sentiment, cred. - E protectoare, atîta tot. Ceea ce-i amuzant. Ea e cea nebunatică. - Ea e, ha? - O, probabil că nu mai e chiar așa. Dar în liceu... - Era nebunatică. - Aha. - Cît de? - Nu știu. Destul. Făcea sex cu tot felul de băieți, atîta tot. - Povestește-mi. - Te excită? - Puțin. - Dar e vorba de
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
așa-i? - Ce te face să spui asta? - Nu știu. Am un sentiment, cred. - E protectoare, atîta tot. Ceea ce-i amuzant. Ea e cea nebunatică. - Ea e, ha? - O, probabil că nu mai e chiar așa. Dar în liceu... - Era nebunatică. - Aha. - Cît de? - Nu știu. Destul. Făcea sex cu tot felul de băieți, atîta tot. - Povestește-mi. - Te excită? - Puțin. - Dar e vorba de soră-mea. - Povestește-mi numai o singură chestie. - Bărbații sînt niște perverși. - Și tu nu ești
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
dispărut, numai creația sa fiind vizibilă: un zid de steluțe, care pot dispărea pe rând, ascunse de siluetele trecătoare ale unor personaje... digitale. La capitolul filme, am urmărit doar trei: Evolutie Van Soorten, în coregrafia Melissei Ellberger, cu un grup nebunatic de tineri, care „dansează” prin tunele, pe schele, pe calcanele unor case și în final pe niște biciclete cu care se aruncă în apă; apoi Hipnagogia - The Borderland State, în coregrafia lui Muhanad Rasheed, care urmărea să sugereze cum se
eXplore dance festival (I) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4272_a_5597]
-
de poet? Melania îi iubea pe poeți. Mult îi mai iubea Melania pe poeți... Pe însoritul și omniscientul Blaga, pe delicatul Florin Mugur, pe alcoolicul și dogitul Nichita cu tot șirul lui de amante, pe întristatul și ofticosul Bacovia, pe nebunaticul Sorescu și pe atât de mulți alții care i se cuibăreau seara de-a valma în așternuturi, foșnind cu subînțeles dintre pagini. Care cu mâini lungi de pianist, care cu cearcăne albastre de alcool, care cu buzunare găurite de datorii
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
angajat aici. Nu neapărat că-i plăcea foarte mult lumea modei, dar, atât timp cât folosea computerul la locul de muncă, nu o interesa în ce domeniu lucra. Îi place muzica raggae. Sporturile ei preferate sunt: snowboard, skateboard și surfing. „Sunt cam nebunatică“, recunoaște ea cu zâmbetul pe buze. Îi place să practice sporturile acestea împreună cu prietenii. Are aceiași prieteni din școala generală, cu care se înțelege la fel de bine. E o femeie energică, puternică. Mi-a lăsat impresia că profită din plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
greacă cel care călăuzește sufletele morților peste apa Styxului 8 Taior (fr.) 9 Amorul este un copil pribeag/ Care nu a cunoscut niciodată legea..." (fr.), versuri din opera Carmen a compozitorului francez Georges Bizet (1838-1875) 10 Înalta societate (eng.) 11 Nebunatică (fr.) 12 Petrecere în grădină (eng.) 13 Personaj fictiv din piesa Macbeth a scriitorului englez William Shakespeare (1564-1616), prezentat ca o femeie ambițioasă, dornică de putere 14 Mama (fr.) 15 Ședere (fr.) 16 Majordom (eng.) 17 Domnișoara (fr.) 18 În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în ea, dă din mâini și țipă: sunt găină! Sunt găină! Asta după ce s-a tăvălit bine prin iarbă și și-a umplut părul de scaieți. Am nevoie de asistență, nu pot curăța singură găina. Și eu am fost așa nebunatică, mam? Ai întrecut-o, erai ca un băiețoi, dar ce spun eu că erai, parcă acum nu ai mai fi... O să crească, o să se maturizeze... Să vedeți cum veți avea nostalgia zilelor în care făceați numai trăsnăi! ... Mea culpa Liviu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mțam hotărât să povestesc cu patos, cu epos, cu logos și cocos, cum oi ști șițoi putea, cu teama de Ionică permanently deleted, despre ce sța hotărât Alexandra să facă. Dar cineți Alexandra? E fosta noastră studentă de la franceză, o nebunatică de zile mari, acum doctorandă în antropologie culturală și teaching assistent la Montreal, tânără femeie așezată la casa ei canadiană, lângă Seba. Deci ce faptă sța hotărât să facă Alexandra Jivan? Mie mi se pare că fapta e mare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
un bărbat exotic, cu floare la butonieră. Fotografia era făcută la Buenos Aires. - Nu știi cine e? întrebă Pascalopol pe nedumeritulFelix. Otilia! Speriat, Felix se mai uită o dată. Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul. Avusese dreptate fata: "noi nu trăim decât cinci-șase ani!" - Și... și de ce v-ați despărțit? - O! pentru nimic. Eram prea bătrân, vedeam că se plictisește,era o chestiune de umanitate s-o las
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să reziste? Bellez-moi! Sunt faimoasă. Ashling avea o pornire isterică de a se ridica și de a spune tuturor că era vorba despre ea. Și ghiciți ce s-a întâmplat? Marcus scană din nou publicul cu o privire dulce și nebunatică. Parcă avea o legătură cu fiecare persoană prezentă. Publicul se întindea după el, plin de dragoste, în timp ce el prelungea tăcerea până la cele mai îndepărtate limite ale suspansului, ținându-și spectatorii în palma sa pistruiată. — Nu m-a sunat! Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și Vântul Zefirul Norilor. După ce văzu că erau toate, își domoli suflarea, și le spuse Bine-ați veni! Atunci toate vânturile se plecară dinaintea lui, salutându-l ca pe un mai mare al lor. Eu stăteam ghemuită lângă vânturi, pe când nebunaticul meu prieten nu mai avea stare. Ei tot șușoteau, dar nici că-mi păsa. M-am întins acolo lângă ele și am ațipit. Apoi m-am trezit și i-am observat pe prietenii mei departe, într-un tufiș, culegând niște
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zilei, la faptul că nu prea are nimic comun cu frații ei. Ar fi vrut să mai rămână acolo, la birou, să scrie, să devină altcineva , să-și imagineze scenarii, interioare elegante cu tineri pe canapele, cu fețe frumoase și nebunatice, povești de dragoste demne de filmele hollywoodiene. Și multe altele, eventual chiar memorii, îi plăcea să inventeze oameni pe hârtie, să facă concurență realității. Ar fi vrut să scrie un roman. De ce nu?.. Dar de unde să înceapă? ... Începutul i se
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să citească, de acolo din mesajele salvate, câteva dintre articole ei patriotice cum îi plăcea să le considere, pline de simțiri înalte, de trăiri mărețe și de sensibilitate. Pentru el era un adevărat miracol ceea ce vedea în fața ochilor. Față asta nebunatica era de fapt o altă față, profundă, matură, o româncă adevărată, cum îi plăcea ei să spună. -Se felicită în mintea-i că n-a dat greș în alegerea făcută, ca a avut o intuiție imensă când o racolase, zicându
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Sunt încântat să te cunosc, a spus. Sunt Adrian. Tu faci instalațiile alea teribile, nu-i așa? Am auzit totul despre tine. Da, eu le fac. Acum îl anunț pe Duggie. Nu mi-a spus că e ocupat la prânz, nebunaticul. Acum, că era mai aproape de mine, am observat că fața lui Adrian era neomenesc de netedă. M-am întrebat dacă se epilează pe față. Aplecându-se elegant peste birou, apăsă pe un buton pentru interfon și, când Duggie a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dar se putea vedea cu ușurință că felul lui de a fi atrăgea numai secretare și fete cărora le lipsea încrederea. — A, bună ziua, domnișoară Jones, a ciripit Susie. Mă bucur că ați venit să mă salvați. Domnul Rattray este foarte nebunatic. James încuviință scurt din cap înspre mine și se aplecă peste birou, șoptindu-i ceva la ureche lui Susie. Ea a chicotit, obrajii ei luând o tentă de roz, și i-a spus aproape pe șoptite: N-aș putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
întreb ce-o fi în capul lui. Crede că toate stewardesele se dedau la tot felul de nebunii în timpul călătoriilor? Doamne, măcar de-ar fi viața așa de interesantă! E ciudat că mulți oameni sunt convinși că stewardesele sunt puțin nebunatice, că au câte un bărbat în fiecare aeroport. Doamne, nimic mai departe de adevăr. Dar de fapt nu vreau să îl liniștesc prea tare. Lasă-i să se întrebe, asta spun mereu. Să nu fii niciodată ca o carte deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
contră. Nu m-am simțit mai armeancă În viața mea. Înțelegeți, pentru a experimenta pe de-a-ntregul armenitatea mea, a trebuit să vin În Turcia și să-i cunosc pe turci. Familia la care stau e destul de interesantă, puțin cam nebunatică, Însă probabil că toate familiile sunt așa. Însă e ceva ireal aici. Iraționalul e o parte a rațiunii de a fi. Mă simt de parcă aș fi aterizat Într-un roman de Gabriel Garcia Marquez. Una dintre surori e desenatoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
zgomotul acela îngrozitor? S-ar zice că cineva urmează să fie sacrificat. Rămaseră în lumina pastelată a aleii. Undeva, în curtea interioară, o voce omenească striga disperată. — O, Doamne, ce s-au apucat să facă? Glasul lui Dorian trăda enervarea. Nebunaticii ăștia! Sunt incapabili să se poarte cum trebuie. Hai mai bine să facem o investigație, șopti conspirativ Ignatius. Vreun militar obsedat s-ar putea să se fi strecurat incognito la adunare și poate încearcă să stoarcă, prin tortură, secrete de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-l fixez cu ochii, decât discul rotund și strălucitor al soarelui... Nu știu câtă vreme oi fi rămas așa, dar am simțit că îmi dau lacrimile și i-am închis... O vreme am rămas suspendat parcă între cer și pământ... “Unde-i nebunaticul meu prieten? Acum era aici în dreapta mea” - m-am întrebat eu. Mă frec la ochi pentru a-mi limpezi privirea. Cercetez fiecare colțișor din jurul meu. Zadarnic însă. Nici urmă de prieten. “Așa-mi trebuie dacă nu-l țin din scurt
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
boxă să dansez. și când am vrut să mă dau jos dj ul mi-a spus: „De ce te dai jos? Uite, vino aici pe pupitru și dansează, pentru că dansezi foarte frumos”. M am urcat, am dansat acolo... eu sunt foarte nebunatică... și când m-am dat jos mi-a spus: „Stai așa să Îl chem un pic pe șeful de sală că vrea să vorbească ceva cu tine”. L-a chemat pe șef și m-a Întrebat dacă nu vreau să
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
text, ca fiind o potențială victimă a unei conspirații teroriste, ceea ce subliniază polii reali a confruntării: civilizație și spiritualitate contra sălbăticie și obsesie a distrugerii. În ultimă instanță, este vorba despre o carte care cheamă o anume copilărie. Copilăria frumoasă, nebunatică, aventuroasă, uneori șăgalnică, alteori frământată, pe care mulți dintre noi au avut-o sau și-ar fi dorit să o aibă. O copilărie a hălăduirii prin codri, dar și una a lecturilor de romane picarești, palpitante, lungi cât o vacanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe găină, adăugă Silvia. —Baftă și multă iubire! Îi urează Elena când Cecilia pornește spre ieșire. — Ce crezi, că sunt la prima întâlnire? —Asta să fie cu totul și cu totul deosebită. Stai să te pup, ca să-ți meargă bine. — Nebunatică! O strânge tare în brațe, cum obișnuia Cecilia, în timp ce Elena o săruta. 49 — Îmi pârâie oasele de atâta strânsoare, Ceci! —Așa, ca să nu mai fii atât de băgăcioasă. Matei era mult mai vitregit, ai lui considerându-l experimentat în raportul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]