135 matches
-
de vorbă cu Dalila și îi ascultă observațiile stranii și fascinante despre personajele iubite, filtrate prin imaginația ei - Micul Prinț sau Toboșarul al cărui glas face țăndări geamurile. Cred că acestea sunt și cele mai frumoase pagini ale cărții. Oferte necanonice Cele două romane aduc cititorilor români surpriza unor scriitoare interesante și a unor lumi prea puțin cunoscute. Ele atrag atenția și prin ținuta grafică: provocatoare, în mod plăcut, coperta romanului Femeia interzisă combină albastrul cerneală și portocaliu, iar Azi ca
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
cărții, Andrei Pleșu recunoaște existența unor potențiale riscuri în receptarea acesteia: „Sunt perfect conștient de amplasamentul inconfortabil al întreprinderii mele. Din unghiul specializării teologale pot apărea ca un intrus deopotrivă prezumțios, insuficient «îmbisericit» și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și, în general, pentru spiritul vremii voi face, dimpotrivă, figură de «reacționar», sensibil, în mod inexplicabil, la texte și idei revolute. Îmi asum, cu scuzele de rigoare, aceste «portrete», dar îmi fac
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
coloană vertebrală sau ca și cum ar fi bolnavă de osteoporoză. Este gelatinoasă și moluscoasă, dacă este să folosesc termeni tactili. în al treilea rând, cultura română este colerică; undeva, mai sus, am amintit deja efervescența ei. Coleric înseamnă, prin- tr-un termen necanonic, dizgrațios și lipsit de reverență, de nu cumva chiar argotic, forfotistă. Se aprinde și agită din orice și nimic, propune azi literați care a doua zi nu mai înseamnă nimic sau, dimpotrivă, umbrește în anonimie scriitori valoroși. Este pasionată de
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
lumi și, deci, avea firescul său. Metoda La orele de compoziție, după pensionarea forțată de împrejurările politice a profesorului Ștefan Niculescu, am avut privilegiul de a lucra individual și cu Dan Constantinescu. Făceam în special audiții comentate ale unor opusuri necanonice sau mai puțin exemplare, lucrări din care se putea învăța foarte multe. Dan Constantinescu avea pentru studiul compoziției și hrănirea imaginației creatoare o metodă originală: analiza unor lucrări mai slabe ale marilor compozitori, care presupunea însă cunoașterea marilor "șlagăre" ale
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
de Estetică din anul IV de la "Filo" venise de la Universitatea din Cluj. Practic, reinaugurase acest curs la Iași, pe care îl predase cu ani în urmă Al. Dima. Același dascăl, tânăr lector pe atunci, cu un discurs viu, să zicem, necanonic, cu seminarii extrem de captivante - se vedea de la o poștă că e precum peștele în apă - ne-a predat în următorul semestru un curs special Arghezi. O încântare intelectuală. Desferecarea porților poeziei acestui genial creator, mai cu seamă, a Psalmilor, i-
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
și acaparator. Între nea Mitu și poveștile cu sfinți. Cîteva vorbe schimbate cu Marcel Iureș, în părțile Deltei, la Festivalul "Anonimul". Despre teatru din "imbold inexplicabil", despre film și carieră. Despre Hollywood și despre "gluma lui Dumnezeu". România. Un Lear necanonic, al lui Penciulescu, filmele lui Veroiu și recitările de poezie, drumurile prin țară, rădăcinile, prietenii. Petre }uțea și neverosimilu-i discurs despre filosofia lui Camus. Curcubeele presimțite. Ovidiu Iuliu Moldovan. O definiție a bibanului (Bibanului), deschizînd o anecdotă. O poreclă, prin
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
au dictat-o tendințele vremii, sau fondul operei formei în care ni se oferă. Eseurile lui sînt, într-un fel, crochiuri de psihologie abisală, ce refac traiectoria unor nedomolite pasiuni, ascunse de multe ori sub aparența "seninătății imperturbabile." Un Lovinescu "necanonic", nehotărîtul hotărîtor al unor mari destine literare, este recuperat dintre filele de memorii și de corespondență. Pare, ca și Bacovia, un singuratic, un om care a crezut, la modul practic, în "autonomia esteticului". Nu-l mișcă relațiile de putere, este
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
spun zădărnicie, - semnul care le acompaniase producerea îmi stăruia precum un ghimpe de-a curmezișul amintirii. Olga Morărescu- Mărginean, beneficiara glosselor trimise atunci, să opereze un mesaj resemnat, printre continente, s-a ostenit a le recupera într-un fel, - exordiu necanonic, adaos coborînd parcă pe neștiute în deschiderea albumului său. Eu, însă, fiind vorba despre elanul ascensional de care freamătă înaripatele, nu-mi pot ascunde preferința pentru tot ce reprezintă înălțare exultantă. Cînd ni s-a părut posibil, organizînd la Bistrița
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
genul lui Mircea Eliade, dedicată lui, de altfel. Urmează, drept încheiere, un (fel de) epilog cam redundant, care denunță în clar convenția manuscrisului (autorului?) găsit. "Știința" adunată, sistematic, de profesorul de clasice, devine material maleabil pentru "visul", apropiat de reprezentările "necanonice" ale vremii noastre, al unui "dublu" cu fantezie, care apoi se pierde fără urmă și, înclină să spună autorul de pe copertă, cu atît mai bine pentru el!
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
noastră, nici opera autorului în cauză. Nu mai puțin, pentru "biografia sa interioară", cred, are suficientă relevanță ca să i se acorde atenție. Cele ce urmează își propun să circumscrie tocmai această relevanță, dar, aici, fie-mi îngăduit să procedez oarecum necanonic. Descoperirea unui roman de tinerețe aparținînd lui Petru Comarnescu s-a produs într-un chip ce o singularizează printre toate cele care mi-a fost dat să le fac. Textul respectiv, intitulat Tragica viață a jocheului Stewer, l-am avut
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
nu e unul obișnuit - lipsit practic de termeni de specialitate, el ia tonul unei conversații amicale cu cititorul/privitorul și e gata să devină literatură, chiar dacă nu e greu să descoperi, dincolo de acest ton degajat, privirea specialistului. Iar prima opține necanonică a autoarei e coperta care reproduce fotografia cu numărul de inventar 1907, "uitînd" însă să precizeze orice altceva - titlu, autor, editură. N-ai de ales: a citi/a privi. Ioana Popescu, Privește! Frații Manakia; imagine-Alice Ionescu, documentare Ana Vinea, Muzeul
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
Semnele de întrebare și exclamare ce apar în ortografierea titlului spectacolului Othello?! consfințesc apartenența regizorului la această categorie de directori de scenă și funcționează drept avertismente explicite adresate spectatorilor. În ambele spectacole frapează capacitatea constructivă a lui Zholdak. El concepe necanonic structuri vizual-teatrale arborescente, cu ample și, mai cu seamă, imprevizibile ramificații. Regizorul dă semne că a pus un pariu cel puțin riscant, acela de a transfera către scenă specificitățile discursului filmic. Ajutat de scenograful Kolio Karamfilov, Zholdak nu lasă neexploatată
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
doi, inflorescență metaforică a dorinței. Nu are loc nicio revelație din cele pe care le-am aștepta, dar, aproape nebăgată în seamă, una de alt gen, difuză, se petrece totuși. Ea ni-l decriptează pe Opreanu ca pe un metafizician necanonic, luptător pe cont propriu cu demonii memoriei, adus la porțile revelației de principala sa vocație, luciditatea. Acțiunea romanului lui Vasile Igna , strict cantitativă în plan evenimențial, se dovedește încrâncenată în cel psihologic: Opreanu luptă pentru a dobândi o anumită percepție
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
dintre reprezentații de frunte ai artei sunetelor...”. Astăzi, și desigur pentru totdeauna, operele celor doi, poet și compozitor - vor rămâne Înălțătoare și mobilizatoare pentru neamul românesc. Se știe că În Basarabia Sinodul Bisericii Ruse a exercitat Întotdeauna o jurisdicție bisericească necanonică. Prelatul român, Într-un amplu studiu consacrat situației din Basarabia, aduce un amplu documentar consacrat Bisericii din Basarabia și se Întreabă În final: “ Cu ce drept jurisdicția rusească În Basarabia când patrarhul Moscovei se intitulează: “Patrarhul Moscovei și al tuturor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lumi ireale, patologice chiar, care poate duce către tărâmuri ce nu au nimic în comun cu mesajul religios transmis de o icoană. În acest sens este lesne de înțeles de ce "Cina cea de Taină" a lui Leonardo da Vinci, reprezentare necanonică a momentului Frângerii Pâinii, a putut duce la interpretări ce nu au nici un punct de convergență cu dogma, spiritualitatea sau morala creștină. Privită pur și simplu, "Cina cea de Taină" este o imagine vizuală, nedecăzută, firească, ce relevă un fapt
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
o cât mai mare pondere și credibilitate revelațiilor lor, autorii apocalipselor se folosesc de numele unor personalități consacrate: Daniel, Isaia, Ezdra, Enoh etc. În felul acesta, ei încearcă să desființeze, măcar la nivel formal, granița dintre scrierile canonice și cele necanonice. Pseudonimia despre care vorbesc aici are însă și o justificare logică, oferită de autorii înșiși: apocalipsele respective nu au fost făcute publice, din varii motive, în timpul vieții protagonistului, ci au așteptat condiții favorabile. De pildă, la sfârșitul lui 4Ezdra se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și Bodinis (Vidin). Această arhiepiscopie avea jurisdicție și asupra vlahilor din Bulgaria ("vlahii care sunt răspândiți în toată Bulgaria"). Episcopia vlahilor Pr. Păcurariu consideră că așezarea tuturor vlahilor din sudul Dunării (Bulgaria) sub oblăduirea duhovnicească a arhiepiscopiei de Ohrida era necanonică. Ca urmare, "s-a simțit nevoia" întemeierii unei episcopii proprii pe seama lor. Conform unei liste din secolul al XI-lea a eparhiilor supuse Ohridei, ultima dintre ele (XXIV) era "Episcopia vlahilor". Dintr-o altă listă din secolul al XIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 160: Vom dovedi aici, în zilele următoare, că punctual de vedere științific în așezarea Paștilor este o aberație condamnată în chip lămurit de Predanie; că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dar care se dezvăluie, brusc ori treptat, ca funambulești. Tema spectacolului absurd, existențial și livresc, apare chiar din prima proză, intitulată Într-o seară: „eul” primește vizita unor personaje deopotrivă reale și livrești: corbul lui E. A. Poe și un Ulise necanonic, un antierou, cum de fapt antieroi sunt mai toate personajele lui P. Tema individului și a identității, fundamentală pentru autor, e inaugurată în cea de-a treia proză, Estivală, al cărei personaj, acel „eu” alienat, bântuit de obsesii și fixații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
cărți, unde rostul istoricului literar e să scuture tomurile de praf și să facă ordine, fără sensibilitate și fără emoție"91. Eliminând orice posibilă raportare biografică în receptarea textului, critica autohtonă păstrează o voce conservatoare, reținându-se de la trasarea unei viziuni necanonice și neconforme cu așteptările obișnuite ale domeniului său. Propensiunea spre un nou fir interpretativ, impus de domenii precum estetica, retorica, lingvistica, filosofia sau psihologia este respinsă de la bun început, ca rezultat al asocierii muncii critice cu rigoarea și cu conservatorismul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o ilustrează într-un mod adecvat. Mai sunt, desigur, și textele respinse cu totul, ca unele «răspândite de cineva sub înfățișarea sfințeniei, spre paguba poporului și a clerului».“ Remarcăm că analiza scrierilor religioase pornește de la clasificarea acestor opere în canonice, necanonice și apocrife. Astfel, scrierile canonice sunt recunoscute și sacralizate de către biserică, fiind considerate de inspirație divină. Acestea sunt reprezentate de totalitatea cărților din Vechiul și Noul Testament. Însă termenul de „canon“ nu se rezumă în epoca noastră numai la noțiunea de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu altele, ilustrează cel mai adecvat ansamblul de judecăți specifice unei grupări sau alteia. Piesele respective devin canonice, sunt prezentate ca model, studiate în școli și chiar devin subiectul unui adevărat cult, prin manifestările comemorative organizate periodic în jurul lor.“ Scrierile necanonice sunt recomandate de Biserica Ortodoxă și de cea Catolică datorită învățămintelor pe care le transmit, însă nu sunt considerate ca fiind de inspirație divină, ci sunt privite mai degrabă ca un corolar al experienței de viață a unor înțelepți care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
datorită învățămintelor pe care le transmit, însă nu sunt considerate ca fiind de inspirație divină, ci sunt privite mai degrabă ca un corolar al experienței de viață a unor înțelepți care au dorit să-și împărtășească trăirile posterității. Aceste cărți necanonice sunt în număr de cincisprezece: Cartea lui Tobit, Cartea Iuditei, Cartea lui Baruh, Epistola lui Ieremia, Cântarea celor trei tineri; Cartea a treia a lui Ezdra, Cartea înțelepciunii lui Solomon, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), Istoria Susanei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Cartea înțelepciunii lui Solomon, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), Istoria Susanei, Istoria omorârii balaurului si a sfărâmării lui Bel, Cartea întâi a Macabeilor, Cartea a doua a Macabeilor, Cartea a treia a Macabeilor, Rugăciunea regelui Manase. Scrierile necanonice și-au ocupat un loc important în tradițiile orale și în ceea ce mai târziu s-a numit „literatura seculară“. Referitor la termenul„apocrif“ Enciclopedia Britanică oferă o definiție strict din perspectiva religioasă:„Apocrif: din greacă apokryptein, care înseamnă «pentru a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]